Psihiatru: „Trăim un război pe timp de pace”. Bolile psihice vor fi a doua patologie, după COVID-19

Pe lista deja lungă de sechele lăsate de noul coronavirus, medicii adaugă acum și boli psihice: anxietate, depresie ori insomnii. Sunt probleme cu care se confruntă și românii vindecați de COVID-19, dar nimeni nu le ține evidența. „Cât privește sănătatea mintală, avem de construit în țara asta ca după un război atomic”, spune psihiatrul Gabriel Diaconu.

Dacă urmările infecției cu noul coronavirus asupra plămânilor și sistemului cardiovascular sunt deja cunoscute, lista este completată acum cu o nouă problemă: bolile psihice. Un bolnav din cinci (18,1%) care trece prin COVID-19 primește un diagnostic de anxietate, depresie și insomnie în primele 14-90 de zile de la infectarea cu noul virus, semnalează un studiu publicat în revista The Lancet Psychiatry. 

Studiul are la bază analiza a 69 de milioane de dosare medicale electronice din SUA și a peste 62.000 de cazuri de COVID-19 care nu au necesitat internare în spital sau consultații de urgență. Ca să poată determina dacă acest risc de boli psihice este direct legat de COVID-19, autorii au comparat datele cu alte șase probleme medicale: gripa, alte infecții de tract respirator, infecții ale pielii, litiaza vezicală (pietre la vezică), calculi renali și fracturi. Pentru fiecare dintre ele, numărul bolnavilor care au primit un diagnostic de boli mintale pentru prima dată a fost de aproape două ori mai mic decât în COVID-19. 

Bolile psihice existente, un factor de risc nou pentru COVID-19

O constatare la fel de îngrijorătoare pe care o face acest studiu este că persoanele cu boli mintale preexistente sunt cu 65% mai predispuse la a fi depistate pozitiv cu COVID-19. „Această concluzie a fost neașteptată și trebuie investigată în continuare. Până atunci, bolile psihice ar trebui adăugate pe lista factorilor de risc pentru COVID-19”, crede dr. Max Taquet, unui dintre autorii cercetării, citat de The Guardian. 

Pe lângă depresie, anxietate și insomnii, medicii au mai observat că supraviețuitorii infecției cu noul coronavirus sunt mai expuși riscului de demență. Nu se știe încă dacă este doar o asociere statistică sau dacă virusul chiar declanșează această tulburare mintală, dar constatarea stârnește îngrijorare pentru că demența este ireversibilă, spre deosebire de celelalte probleme mintale. 

Sunt și alte studii care semnalează probleme mintale la bolnavii care trec prin COVID-19, iar ele sunt foarte diverse, ne-a spus prof. dr. Cătălina Tudose, șef de secție de psihiatrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, din București. „S-au observat tot soiul de consecințe psihiatrice la bolnavii cu COVID-19, și în timpul bolii, și după ce se vindecă de infecția acută: stări confuzionale, insomnii, tulburări de memorie și anxietate care merge până la atacuri de panică severe”, spune medicul psihiatru.

Mai mulți români la psihiatru

În România, nu avem o evidență a bolnavilor vindecați de COVID-19 care dezvoltă boli psihice, dar procentele vehiculate de studiul american par verosimile, este de părere profesorul Cătălina Tudose. „La cabinetele de psihiatrie există o solicitare foarte mare în această perioadă, în principal pentru tulburări anxioase și depresive. Printre ei sunt și oameni care au trecut prin COVID-19, dar și foarte mulți cărora le este foarte frică de boală sau cărora le-a murit cineva drag din cauza virusului”, spune medicul psihiatru. 

În practica privată, și medicul psihiatru Gabriel Diaconu a văzut români care au trecut prin COVID-19 și au avut simptome de tulburări psihiatrice. Specialistul este sceptic însă cu privire la procentul atât de mare al celor care trec prin asemenea probleme. „Sunt multe variabile în acest studiu care nu au putut fi controlate. De exemplu, istoricul anterior de boală psihică, factorii de risc. Procentul este îngrijorător, dar de la el trebuie să plece alte studii care să lege această constatare de un mecanism subiacent”, spune dr. Diaconu. 

Înainte de pandemie, aveam estimări care spuneau că până la unul din cinci români avea semne sugestive de depresie. În alte studii era un român din 10, ceea ce înseamnă că între 2 și 4 milioane de români aveau semne de depresie. Doar 10-15% dintre ei ajungeau în servicii specializate. Cifra avansată de studiul din Lancet ne spune că boala COVID-19 dublează riscul de depresie. Este posibil, dar rămâne de văzut. 

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru

Bolile psihice în COVID-19, efect advers al tratamentelor?

Nu este exclus ca aceste tulburări psihice să fie efectul secundar al tratamentelor care se prescriu în COVID-19, crede medicul Gabriel Diaconu. „Eu am pacienți care au dezvoltat tulburări psihiatrice acute la scurt timp după administrarea unui medicament pentru pneumonia COVID-19. Folosirea corticosteriozilor, spre exemplu, asociază un risc crescut de anxietate, depresie și insomnii. Aceste tulburări pot să apară și ca efect secundar al tratamentelor antiretrovirale, cum este Kaletra. Studiul publicat în The Lancet nu spune dacă pacienții urmăriți au primit un tratament pentru COVID-19, ce tip de tratament și în ce doze”, explică specialistul.

Profesorul Cătălina Tudose crede că este puțin probabil ca aceste tulburări psihice să fie un efect secundar al medicamentelor. Tratamentele pe care le primesc bolnavii COVID-19 sunt de scurtă durată și nu ar trebui să apară astfel de probleme, spune specialistul. „Cred că există mai degrabă o cauză organică cerebrală care apare mai ales la cei care au avut forme mai grave de COVID-19. Depinde și dacă au fost intubați sau nu, pe ce durată, pentru că intubația prelungită produce o suferință cerebrală care poate fi destul de mare”, ne-a spus medicul psihiatru. 

Cum apar bolile psihice în COVID-19

În psihiatrie, cauzele unei boli sunt întotdeauna combinate, iar COVID-19 complică lucrurile prin necunoscutele pe care încă le mai are, spune dr. Cătălina Tudose. Suferințele psihice observate la bolnavii care au trecut prin COVID-19 pot avea atât cauze organice, cât și psihologice. Depresia și anxietatea pot fi legate de starea de boală și de frică – frica de moarte, frica de a nu-i îmbolnăvi pe cei dragi. Alte tulburări mintale, cum este demența, ar putea fi consecința unor leziuni cerebrale, ale unei suferințe cerebrale. 

„Sunt multe mecanisme prin care acest virus «atacă» organismul: există un mecanism inflamator, un altul vascular prin care se produc tromboze (n.r. – cheaguri de sânge) în vase mici, dar se pare că și în vase mari de sânge. Apoi, mai sunt și fenomene necrotice – apar infarcte în organe. Prin urmare, cauzele tulburărilor psihice pot fi de natură inflamatorie, hipoxică (n.r. – deficit de oxigen la nivelul creierului) sau poate trombotică. Nu ne putem pronunța încă”, spune prof. dr. Cătălina Tudose.

Inflamația din COVID-19 poate fi cauza unor boli psihice

Este cunoscut de mult timp că tulburările psihiatrice sunt legate de statusul inflamator din organism, ne spune dr. Diaconu. „Există biomarkeri care sunt asociați cu anumite patologii psihiatrice, inclusiv interleukina 6, care este o citokină implicată în patologia secundară COVID-19. În trecut, ea a fost asociată cu apariția simptomelor și cu severitatea anumitor tulburări psihiatrice, inclusiv cu depresia majoră. Statusul inflamator crescut și nivelul crescut de cortizol plasmatic le vedem și la cei care au trecut printr-o catastrofă, care au supraviețuit unor cataclisme sau altor situații extreme”, spune dr. Diaconu. 

De-a lungul timpului, au fost încercate medicamente antiinflamatoare pentru tratarea unor probleme de sănătate mintală care aveau acest efect de creștere a inflamației în organism.

Hipoxia prelungită afectează creierul

Dintre pacienții cu tulburări psihiatrice post-COVID pe care i-a avut până acum medicul Gabriel Diaconu, niciunul nu a dezvoltat tulburări psihiatrice noi, pentru prima dată, dar majoritatea a avut simptome noi și mult mai severe.

„Dintre cazurile pe care le-am avut eu, tind să cred că de vină nu a fost neapărat statusul inflamator, cât efectul hipoxiei prelungite asupra creierului lor. În pneumonia moderat-severă din COVID-19, oamenii se desaturează (n.r. – scăderea saturației oxigenului în sânge). Chiar și cu aport suplimentar de oxigen, există suspiciunea că, din pricina inflamației și a afectării vasculare, creierul lor nu primește la fel de mult oxigen cât apare pe un pulsoximetru. Creierul nu este în mod egal susceptibil la privarea de oxigen. Trunchiul cerebral, dar și lobii temporali sunt mai vulnerabili. Sunt pacienți COVID-19 care au stări psihotice probabil tocmai prin acest mecanism de hipoxie cerebrală”, explică dr. Diaconu.

Virusul poate ataca celulele nervoase

Tulburările de coagulare date de COVID-19 pot să afecteze bariera hematoencefalică – care separă sistemul sangvin de creier. Această barieră ar trebui să împiedice pătrunderea în creier a substanțelor toxice și a agenților patogeni. Când este lezată, virusuri precum SARS-CoV-2 pot să infecteze creierul și să declanșeze simptome neurologice și tulburări mintale. Sunt studii, cum este cel realizat de Universitatea Yale, care demonstrează că noul coronavirus este capabil să penetreze această barieră și să infecteze celulele nervoase. 

La o persoană de peste 65 de ani care avea o predispoziție pentru demență, aceste suferințe provocate de virus pot să grăbească apariția bolii. În condiții normale, demența ar fi putut să apară mai lent, peste 5-10 ani. O persoană care a avut un accident vascular cerebral în trecut este mai fragilă și virusul poate să precipite anumite boli. 

Prof. dr. Cătălina Tudose, șef de secție de psihiatrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, din București

Depresia post-COVID și trauma bolii

Depresiile, în general, nu sunt cauzate de leziuni cerebrale, ci de experiențele prin care trecem și de trăirile pe care le avem în legătură cu ele. „Mecanismul de apariție este secundar trăirii stării de boală și a traumelor prin care treci. Nici nu știm cât este depresie post-COVID sau tulburare de stres posttraumatic ce trăiesc acești bolnavi, mai ales cei cu simptomatologie foarte gravă, care văd moartea cu ochii”, crede profesorul Cătălina Tudose. 

„Trăim un veritabil război pe timp de pace și modelul războiului spune că vom avea un asemenea nivel de turbulență socială, încât, epidemiologic, în tandem cu răspândirea virusului, avem și semnele incipiente ale unei afectări în masă ale sănătății mintale a populației”.

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru

Ar trebui să ne îngrijoreze cum reacționează oamenii la izolarea prelungită sau la internarea îndelungată la terapie intensivă, crede medicul Gabriel Diaconu. Un episod sever de boală poate avea un impact psihologic major asupra unei persoane. Trauma pe care o poate avea cineva când se îmbolnăvesc mai mulți membri ai familiei, dintre care unii vor muri, poate fi, de asemenea, majoră.

„Unele decizii ale autorităților vizează întreruperea circuitelor sociale, trimiterea în izolare sau carantină, reguli sanitare care ne împiedică să ne vedem aparținătorii în spital pentru că este spital COVID – sunt atâtea scenarii care creează traumă”, spune specialistul. 

Bolile psihice în COVID-19. Anxietatea și insomnia sunt legate

Este firesc să avem stări de anxietate când trecem printr-o suferință, dar boala COVID-19 vine cu motive în plus de teamă și neliniște. Pe lângă frica de boală și de complicațiile ei, mai există și teama de necunoscut în infecția cu noul coronavirus. „Nu ești mai fericit nici dacă ai gripă sau pneumonie, dar nu ești atât de înfricoșat, pentru că știi că există tratamente țintite și că medicii au o experiență îndelungată cu astfel de afecțiuni. Evoluția imprevizibilă a infecției COVID-19 sperie. Sperie pe toată lumea, inclusiv pe medici, pentru că trebuie să vorbim și despre patologia psihică a personalului care îngrijește bolnavii și care este epuizat și anxios, la rândul său”, spune prof. dr. Cătălina Tudose. Problemele de somn sunt o consecință a stărilor de anxietate, completează specialistul. 

Bolnavii care ajung în spital resimt aceste stări de anxietate chiar de la internare. Mulți dintre cei care suferă de insuficiență respiratorie trec prin stări de anxietate și de agitație, spune medicul psihiatru. „Când află că trebuie să stea în spital și că au nevoie de oxigen, li se declanșează aceste stări de anxietate”, spune profesorul Cătălina Tudose. 

Pandemia agravează demențele 

Nu sunt clare deocamdată mecanismele prin care apare demența după infectarea cu noul coronavirus, dar specialiștii au observat că pandemia i-a afectat pe cei care aveau deja demențe în stadii incipiente și medii. Nu virusul în sine a avut acest efect, ci izolarea socială, potrivit profesorului Cătălina Tudose, care este și preşedintele Societăţii Române Alzheimer. 

„În aceste stadii ale bolii Alzheimer, este esențial ca bolnavii să fie stimulați cognitiv, să fie antrenați în activități diverse. Izolarea este foarte dăunătoare pentru ei, fiindcă produce o deteriorare destul de rapidă a stării lor. Consecințele le vom vedea în timp. Suntem abia la început, dar am foarte mulți pacienți pe care îi consult online acum și familiile lor îmi spun că, după o lună-două de izolare, au pierdut foarte multe abilități cognitive – cam cât pierdeau înainte într-un an”, semnalează specialistul. 

În România, bolnavii nu merg deloc la medic sau se duc în privat 

„Sistemele de sănătate trebuie să se pregătească să asigure îngrijiri psihiatrice supraviețuitorilor COVID-19, mai ales că este posibil ca studiul nostru să subestimeze numărul bolnavilor care dezvoltă probleme psihice”, spunea Paul Harrison, profesor de psihiatrie la Universitatea Oxford, într-un comentariu pentru Reuters pe marginea studiului publicat în The Lancet. 

„Cred că tulburările psihice vor fi dominante și la noi în perioada următoare. Sunt foarte multe categorii de oameni care trec prin experiențe grele în lunile acestea. Majoritatea celor care au tulburări anxioase și depresive nu merg deloc la medic sau la psiholog, iar cei care merg, se adresează de obicei cabinetelor individuale, nu spitalelor”, spune profesorul Cătălina Tudose. 

Psihiatrul Gabriel Diaconu spune că, din lipsă de alternative, bolnavii cu tulburări psihiatrice sunt nevoiți să se îndrepte către practica privată. „Oamenii care vin la noi sunt cei care își permit să plătească o consultație, dar sunt mulți cei care nu își permit un psiholog sau un psihiatru în privat și nici nu pot merge în spitalele publice, din motive care țin de organizarea sanitară din această perioadă. Ca urmare, starea lor emoțională se deteriorează”, atrage atenția dr. Diaconu. 

Cred că tulburările psihice vor fi a doua patologie ca prevalență, după infecția cu virusul SARS-CoV-2.

Prof. dr. Cătălina Tudose, șef de secție de psihiatrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, din București

Nu avem medici psihiatri în spitalele COVID

Rețeaua de sănătate mintală din România nu este adaptată la această nevoie tot mai mare de consultații psihiatrice în pandemie, cred specialiștii români. Spitale COVID importante, cum sunt Colentina, „Matei Balș” sau „Victor Babeș” din București, nu au secții de psihiatrie și medici care să trateze tulburările mintale ale bolnavilor care trec prin COVID-19.

„Practic, noi nu avem un sistem care să permită consulturi interdisciplinare. Nu avem un serviciu de psihiatrie de legătură care există în toată lumea. Nu există așa ceva în România. Noi nu avem o echipă în aceste spitale care să susțină pacienții în acest mod”., spune prof. dr. Cătălina Tudose. 

România nu are soluții pentru bolnavii COVID cu tulburări psihice

Orice stat care vrea să devină mai eficient în lupta cu pandemia de coronavirus ar trebui să aibă o strategie de sănătate mintală la scară largă și să creeze programe care să vină în întâmpinarea oamenilor ce dezvoltă probleme psihice, crede doctorul Gabriel Diaconu. 

Pandemia de COVID-19 va lua sfârșit, dar convalescența post-COVID la nivelul societății va fi de lungă durată, or aici România are de recuperat enorm la tot ceea ce înseamnă baze de recuperare și tratament, sanatorii. Cât privește sănătatea mintală, avem de construit în țara asta ca după un război atomic. 

Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru

În România, sănătatea mintală rămâne un subiect tabu. „Tot ce a făcut statul român pentru pacienții psihiatrici a fost să ofere un Tel Verde, ceea ce mie mi se pare jignitor. Nu vezi nicio autoritate guvernamentală sau de altă natură să vorbească despre sănătatea mintală a pacienților care au fost ținuți în izolare sau carantină forțată sau care au fost internați cu simptomatologie ușoară sau bolnavi care au trecut prin momente de groază văzând oameni care au murit lângă ei în terapie intensivă. Nu vorbește nimeni despre pacienții aceștia”, conchide medicul psihiatru.