Ce alimente afectează negativ fiecare organ din corp, potrivit celui mai amplu studiu din lume. Medic: „Oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume”
Fiecare sistem major de organe din corpul uman este afectat atunci când mâncăm anumite alimente din categoria celor ultraprocesate. Aceasta e concluzia celui mai mare studiu realizat vreodată pe această temă, publicat în revista The Lancet, care a analizat dovezile acumulate de 43 dintre cei mai importanți experți mondiali.
Produsele alimentare fabricate industrial cu arome artificiale, emulsifianți, coloranți și ingrediente pe care nu le avem în mod obișnuit acasă, în bucătărie, sunt asociate cu un risc crescut de boli grave, de la obezitate și diabet de tip 2 până la boli cardiovasculare și depresie. În Marea Britanie și Statele Unite, peste jumătate din aportul caloric zilnic provine deja din astfel de alimente. Însă mâncarea ultraprocesată ajunge rapid să înlocuiască într-o proporție uriașă alimentele proaspete în dieta copiilor și tinerilor de pe toate continentele, atrag atenția specialiștii citați de „The Guardian“. Pentru unii tineri și pentru o bună parte dintre persoanele cu venituri mai mici sau din zone defavorizate, proporția ajunge la 80%.
Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate
Profesorul Carlos Monteiro de la Universitatea din São Paulo și colegii săi din Brazilia au creat sistemul de clasificare Nova, care împarte alimentele în patru categorii în funcție de nivelul de procesare, de la alimente neprocesate sau procesate minimal, precum fructele și legumele întregi, până la alimente ultraprocesate.
Această ultimă categorie cuprinde produse fabricate industrial, de regulă, cu arome artificiale, emulsifianți și coloranți. Aici intră băuturile răcoritoare și gustările ambalate, iar astfel de produse tind să fie extrem de gustoase și bogate în calorii, dar sărace în substanțe nutritive.
Practic, tot ce găsești în ambalaje colorate și are o listă lungă de ingrediente cu nume pe care abia le poți pronunța face parte din această categorie: batoanele proteice, cerealele pentru micul dejun, mezelurile, supele instant, chipsurile, sosurile gata făcute, pâinea industrială împachetată, dulciurile, iaurturile cu arome și zahăr adăugat, napolitanele, biscuiții, produsele de patiserie ambalate și covrigii industriali.
„Primul articol din această serie Lancet indică faptul că alimentele ultraprocesate dăunează fiecărui sistem major de organe din corpul uman. Dovezile arată că oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume.”
Prof. Carlos Monteiro
92 din 104 studii confirmă legătura cu bolile cronice
Analiza sistematică a 104 studii efectuate pe termen lung, realizată special pentru această serie de lucrări din The Lancet, a arătat că 92 dintre acestea au raportat riscuri mai mari asociate cu una sau mai multe boli cronice și deces prematur din orice cauză. Cercetătorii au descoperit că dietele bogate în alimente ultraprocesate conduc la supraalimentare, calitate nutrițională scăzută și expunere crescută la substanțe chimice și aditivi dăunători.
Alimentele ultraprocesate înlocuiesc rapid produsele proaspete în dieta copiilor și adulților de pe toate continentele și sunt asociate cu un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și depresie.
„A prepara mâncăruri de la zero, cu ingrediente cât mai simple și mai naturale (cu legume proaspete, ouă de țară, carne provenită de la păsări crescute la curte etc.) este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a reduce aportul acestor substanțe chimice potențial dăunătoare.”
Dr. Bianca Ilie, medic nutriționist
Cu cât mănânci mai mult, cu atât îți e mai greu să te oprești
Alimentele ultraprocesate te determină să mănânci mai mult. Sunt ușor accesibile și multe dintre ele sunt ieftine, ceea ce duce la un consum crescut. În studiile clinice, persoanele care au primit meniuri bazate pe alimente minim procesate au consumat mai puține calorii, chiar atunci când mesele aveau același conținut de proteine, grăsimi și carbohidrați.
Un studiu realizat de Kevin Hall la National Institutes of Health din SUA a comparat două tipuri de alimentație: una bazată pe produse ultraprocesate și alta pe alimente neprocesate. Participanții din grupul care a consumat alimente ultraprocesate au mâncat, în medie, cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi și au luat în greutate. Ceilalți au consumat mai puțin și au slăbit.
Explicația ține de modul în care sunt fabricate aceste produse. Sunt mai dense caloric, se mestecă mai ușor și pot fi înghițite rapid. Din această cauză, semnalele de sațietate ajung prea târziu la creier, iar porțiile cresc fără ca persoana să perceapă clar acest lucru.
Alimentele utraprocesate sunt concepute să înlocuiască mâncarea gătită și alimentele proaspete. Când ele devin baza alimentației zilnice, mesele obișnuite sunt înlocuite de gustări și produse gata de consum, iar aportul caloric zilnic crește.
- Citește și: Lista celor mai folosite E-uri. Aditivi cu risc de alergii, ADHD, diabet sau chiar de cancer
Critici aduse analizei
Unii specialiști susțin că alimentele ultraprocesate reprezintă o categorie prost definită și că politicile de sănătate existente, precum cele axate pe reducerea consumului de zahăr și sare, sunt suficiente pentru a face față amenințării.
Carlos Monteiro și echipa sa au admis că sistemul Nova a fost criticat justificat. Lipsesc încă studii clinice și comunitare pe termen lung, mecanismele biologice nu sunt pe deplin înțelese, iar categoria include produse cu profiluri nutriționale foarte diferite. Cu toate acestea, autorii susțin că nivelul actual de dovezi justifică acțiuni imediate.
În ciuda acestor limite, autorii susțin că dovezile existente sunt suficiente pentru a justifica intervenții imediate, fără a aștepta ani în plus de cercetare.
Avertisment global
Carlos Monteiro avertizează că schimbarea modului de alimentație este deja în desfășurare la scară globală: „Consumul tot mai mare de alimente ultraprocesate remodelează dietele la nivel global, înlocuind alimentele proaspete sau procesate minimal și mesele tradiționale.”
Autorul leagă această transformare de strategiile marilor corporații din industria alimentară, care obțin profituri ridicate prin promovarea produselor ultraprocesate și prin activități de lobby menite să blocheze politicile de sănătate publică mai stricte.
Cercetătorii independenți, care nu au participat la aceste studii, consideră analiza utilă, dar atrag atenția asupra unei limite importante. Faptul că alimentele ultraprocesate sunt asociate cu probleme de sănătate nu dovedește automat relația de cauzalitate.
Analiștii sunt de acord însă că dovezile acumulate până acum sunt suficient de îngrijorătoare pentru a justifica măsuri preventive imediate, chiar dacă cercetările continuă să clarifice mecanismele exacte prin care aceste alimente afectează sănătatea.
Exemplul Braziliei
Cercetătorii propun politici de reglementare și reducere a producției, marketingului și consumului de alimente ultraprocesate. Deși unele țări au introdus reguli pentru reformularea alimentelor și controlul UPF, „răspunsul global de sănătate publică este încă la început, la un nivel comparabil cu stadiul mișcării de control al tutunului de acum câteva decenii”, arată analiza.
Profesorul Barry Popkin, de la Universitatea din Carolina de Nord, coautor al seriei, a cerut schimbări concrete în politica de etichetare:
„Solicităm ca pe etichetele frontale ale produselor alimentare să fie incluse ingredientele considerate markeri ai alimentelor ultraprocesate, alături de grăsimile saturate, zaharurile și sarea în exces, pentru a preveni înlocuiri nesănătoase de ingrediente și pentru a permite reglementări mai eficiente.”
Autorii propun, de asemenea, restricții mai dure pentru publicitate, în special în cazul reclamelor adresate copiilor, interzicerea alimentelor ultraprocesate în locuri publice precum școli și spitale, precum și limitarea vânzărilor și a spațiului de raft în supermarketuri.
Un exemplu invocat este Brazilia. Prin programul național de alimentație în școli, autoritățile au eliminat majoritatea alimentelor ultraprocesate din unitățile de învățământ. Programul prevede ca, până în 2026, cel puțin 90% din alimentele servite să fie proaspete sau minim procesate.
UE pregătește măsuri
Comisia Europeană ia în considerare introducerea unei taxe pentru alimentele ultraprocesate cu conținut ridicat de grăsimi, zahăr sau sare, potrivit unui proiect de document consultat de agenția de presă DPA. Documentul urmează să fie prezentat oficial la mijlocul lunii decembrie, iar autoritatea europeană a precizat că taxa ar oferi stimulente pentru obiceiuri alimentare mai sănătoase.
Autorii proiectului au scris că o microtaxă la nivelul întregii Uniuni Europene poate menține prețurile stabile și produce schimbări în comportamentul consumatorilor fără a cauza daune financiare excesive. Producătorii ar fi motivați să facă produsele mai sănătoase, iar veniturile din taxă ar fi folosite exclusiv pentru programe de promovare a sănătății la nivelul UE.
Comisia a subliniat că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, cu peste 1,7 milioane de decese anual. Costul economic este de peste 280 de miliarde de euro pe an. Există dovezi care leagă consumul ridicat de alimente intens procesate de un risc crescut de obezitate, diabet și boli metabolice.
În Europa, consumul de alimente ultraprocesate variază destul de mult între țări. Deși media este de 27% din aportul energetic zilnic total în Europa, aceasta fluctuează de la 14% în Italia și România la 44% în Marea Britanie și Suedia, potrivit EuroHealthNet, o organizație non-profit cu sediul la Bruxelles care reunește organisme de sănătate publică, institute și autorități din 26 de țări europene și care lucrează în domeniul promovării sănătății.
Opt țări europene au implementat deja sistemul de etichetare Nutri-Score, un sistem care ajută consumatorii să identifice alimentele ultraprocesate care conțin ingrediente nesănătoase, conform aceleiași organizații.
