În cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“, organizată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, alături de Ileana Badiu, cofondatoare a Asociației „Sunt la Menopauză“ şi inițiatoarea proiectului Superage, medici din cadrul Centrelor de Menopauză din Iași și Timișoara au explicat că această etapă este trăită atât de diferit de la o femeie la alta. Totodată, specialiștii au subliniat că obiceiuri aparent simple – precum mișcarea regulată, o alimentație echilibrată, somnul de calitate și reducerea stresului – pot contribui la o tranziție mai blândă și o mai bună gestionare a simptomelor.
Menopauza este o etapă biologică universală, însă fiecare femeie o trăiește în mod diferit. Cercetările privind tranziția către menopauză, inclusiv datele din studiul SWAN (Study of Women’s Health Across the Nation), unul dintre cele mai ample studii longitudinale dedicate sănătății femeilor, arată că nu există un tipar unic al acestei tranziții. Simptomele pot varia mult ca intensitate, durată și moment de apariție – de la manifestări ușoare și trecătoare, până la episoade persistente care se întind pe mai mulți ani.
„Rollercoaster-ul hormonal“: ce se schimbă, de fapt, în corp
În spatele acestor diferențe se află, în mare măsură, schimbările hormonale specifice perioadei de tranziție către menopauză și modul în care fiecare organism răspunde la acestea. În perimenopauză – etapa care precede instalarea menopauzei – nivelurile de estrogen și progesteron nu scad treptat și previzibil, ci fluctuează adesea semnificativ, uneori chiar de la un ciclu menstrual la altul.
„În perimenopauză are loc un adevărat «rollercoaster hormonal», în care nivelurile de estrogen și progesteron nu scad brusc și uniform, ci fluctuează de la un ciclu la altul. În această perioadă, ovulația poate deveni neregulată sau absentă, ceea ce duce la un dezechilibru între cei doi hormoni și explică apariția unor simptome precum tulburările de somn, anxietatea, iritabilitatea sau ciclurile menstruale neregulate“, a explicat Dr. Arina Gui, medic specialist Obstetrică – ginecologie în cadrul Regina Maria Timișoara.
Dincolo de acest mecanism, specialiștii subliniază că nu doar nivelurile hormonale în sine sunt relevante, ci și modul în care organismul reacționează la ele.
„Nu contează întotdeauna nivelul absolut de estrogen, ci mai ales fluctuațiile hormonale și felul în care organismul reacționează la ele. Astfel, două femei pot avea valori similare ale estradiolului (n.r. – principalul tip de estrogen din perioada fertilă), dar simptome complet diferite: una se poate confrunta cu bufeuri severe, anxietate și insomnii, în timp ce alta poate traversa această etapă cu manifestări minime“, a explicat dr. Irina Mihaela Abdulan, medic specialist Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria Iași.
Cu alte cuvinte, severitatea simptomelor nu este determinată exclusiv de nivelul estrogenului măsurat la un moment dat, ci și de variațiile hormonale și de modul în care fiecare organism răspunde la acestea.
Aceste fluctuații hormonale se resimt în întregul organism. Receptorii pentru estrogen – structuri la nivelul celulelor care „primesc“ și răspund la acțiunea acestui hormon – sunt prezenți nu doar la nivelul aparatului reproducător, ci și în creier, vasele de sânge, oase și alte țesuturi. Din acest motiv, schimbările hormonale din perioada de tranziție către menopauză pot influența mai multe funcții ale organismului, de la reglarea somnului și a temperaturii corporale, până la dispoziție și capacitatea de concentrare. În acest fel, menopauza nu reprezintă doar o schimbare la nivel hormonal, ci o tranziție complexă care poate afecta mai multe aspecte ale stării de sănătate și ale vieții de zi cu zi.
Cât de diferite pot fi, de fapt, simptomele menopauzei: de la bufeuri trecătoare la simptome care durează ani
Pe fondul acestor fluctuații hormonale, simptomele menopauzei pot varia semnificativ de la o femeie la alta. Această variabilitate se observă, în primul rând, în ceea ce privește intensitatea simptomelor, de la manifestări ușoare, ușor de gestionat în viața de zi cu zi, până la episoade severe, cu bufeuri frecvente, transpirații nocturne abundente și disconfort semnificativ, care pot interfera cu activitățile cotidiene și odihna.
Această evoluție fluctuantă a simptomelor este evidențiată și de un studiu publicat în revista științifică Menopause, care arată că bufeurile și transpirațiile nocturne pot avea un tipar intermitent, cu variații ale intensității de-a lungul mai multor ani.
În al doilea rând, diferențele sunt vizibile și în ceea ce privește durata acestora. Pentru unele femei, simptomele apar temporar, în episoade scurte, care se diminuează treptat, în timp ce pentru altele pot persista ani la rând, cu perioade de ameliorare urmate de reveniri ale manifestărilor.
Un studiu publicat în JAMA Internal Medicine (2015) arată că simptomele vasomotorii asociate menopauzei au o durată mediană de aproximativ 7,4 ani, cu variații semnificative între femei.
În timp ce unele participante au raportat manifestări ușoare sau sporadice, altele au prezentat episoade frecvente și persistente, care s-au menținut chiar și după instalarea menopauzei.
Nu în ultimul rând, variabilitatea este evidentă și în momentul de apariție. La unele femei, simptomele pot debuta încă din perioada de perimenopauză timpurie, înainte de instalarea menopauzei propriu-zise, în timp ce la altele apar mai târziu sau chiar după instalarea acesteia, uneori în mod imprevizibil, fără o progresie liniară. Un studiu publicat în JAMA Network Open (2023) arată că debutul și severitatea simptomelor vasomotorii diferă semnificativ între femei și nu urmează un tipar fix în raport cu trecerea către menopauză.
Dincolo de aceste diferențe individuale, studiile arată că impactul menopauzei este adesea complex și multisistemic. Simptomele vasomotorii, precum bufeurile și transpirațiile nocturne, sunt frecvent asociate cu tulburări de somn, modificări ale dispoziției și dificultăți de concentrare, toate contribuind la o scădere a calității vieții. „Din păcate, în discursul public, menopauza este încă redusă în principal la bufeuri. În realitate însă, vorbim despre un întreg sindrom, cu manifestări multisistemice, care se regăsesc atât în perimenopauză, cât și în menopauză“, a explicat și dr. Alexandra Cristofor, medic specialist Obstetrică – ginecologie în cadrul Regina Maria Iași.
3 factori care decid cât de greu va fi pentru tine
Modul în care este trăită menopauza depinde de mai mulți factori individuali. Un rol important îl au factorii genetici, care nu pot fi modificați și care influențează răspunsul organismului la schimbările hormonale. Contează, de asemenea, istoricul medical și starea generală de sănătate, dar și stilul de viață și echilibrul emoțional, elemente care pot influența intensitatea simptomelor.
1. „Zestrea“ genetică: ce ai luat de la mama și bunica
Factorii genetici joacă un rol important în modul în care este trăită menopauza. „Fiecare dintre noi are un statut genetic unic, de aceea nu ne putem încadra toate în același tipar“, a subliniat dr. Irina Mihaela Abdulan.
Moștenirea biologică poate influența atât momentul instalării acestei etape, cât și intensitatea simptomelor. Studiile arată că femeile pot avea tipare similare cu ale mamelor sau bunicelor lor, inclusiv în ceea ce privește vârsta de debut sau frecvența simptomelor precum bufeurile. Un review publicat în 2023 în Frontiers in Endocrinology confirmă că menopauza este influențată semnificativ de factori ereditari, genele având un rol important în diferențele dintre femei în ceea ce privește vârsta de instalare.
2. Sănătatea ta de până acum își spune cuvântul
Istoricul medical al fiecărei femei are, de asemenea, un impact semnificativ. Afecțiuni precum tulburările tiroidiene, sindromul metabolic (un grup de factori precum obezitatea abdominală, tensiunea arterială crescută, glicemia și colesterolul modificat, care cresc riscul de diabet și boli de inimă), depresia sau anxietatea pot amplifica percepția și intensitatea simptomelor menopauzei.
În plus, antecedentele ginecologice sau intervențiile medicale (de exemplu, histerectomia sau tratamentele hormonale) pot influența modul în care se manifestă această tranziție.
3. Obiceiurile zilnice și echilibrul emoțional
Obiceiurile zilnice joacă și ele un rol important. Fumatul, consumul de alcool sau lipsa activității fizice pot accentua simptomele, în timp ce mișcarea regulată, alimentația echilibrată și somnul de calitate sunt asociate cu o mai bună toleranță a acestei perioade.
Mai mult, stresul cronic și anxietatea pot amplifica percepția simptomelor și pot influența calitatea somnului și starea generală de bine. În schimb, un echilibru emoțional stabil poate ajuta la o tranziție mai ușoară prin această etapă.
Ce poți controla: 6 schimbări cu impact real
Specialiștii atrag atenția că stilul de viață poate influența semnificativ felul în care este trăită menopauza. „Stilul de viață are un rol foarte important pentru fiecare dintre noi. Dacă până la instalarea menopauzei am avut un mod de viață haotic și dezorganizat, dacă există obezitate, lipsă de activitate fizică, sedentarism sau fumat, ne putem aștepta la o serie de modificări mai accentuate și la o intensificare a simptomelor, mai ales în contextul unor afecțiuni preexistente“, a explicat dr. Alexandra Cristofor.
În acest context, adoptarea unor obiceiuri mai echilibrate poate face diferența în modul în care sunt resimțite simptomele. De aceea, atenția acordată stilului de viață devine esențială pentru femeile care se confruntă cu manifestări mai intense ale menopauzei.
În continuare, sunt analizați șase factori principali ai stilului de viață care pot influența această perioadă.
1. Mișcarea, aliatul nr. 1
Activitatea fizică regulată este unul dintre cei mai importanți factori care pot influența felul în care este trăită menopauza. Mișcarea ajută nu doar la menținerea unei greutăți sănătoase și a tonusului muscular, ci are efecte și asupra stării de spirit și a calității somnului. În ansamblu, exercițiul fizic contribuie la o mai bună adaptare a organismului la schimbările hormonale din această perioadă și la o stare generală de bine mai stabilă.
„Femeile care fac aproximativ 150 de minute de activitate aerobică pe săptămână, la care se adaugă două ședințe de forță, activează mecanisme benefice în organism care reduc inflamația și susțin funcționarea creierului. Aceste procese ajută creierul să se adapteze mai ușor la schimbări, ceea ce se reflectă prin echilibru emoțional mai bun, somn mai odihnitor și simptome vasomotorii mai reduse“, a explicat dr. Arina Gui.
2. Ce pui pe masă, ce simți
Alimentația are un impact direct asupra modului în care este resimțită menopauza, de la nivelul de energie și greutatea corporală, până la intensitatea unor simptome. Un regim echilibrat, bazat pe alimente cât mai puțin procesate și bogate în nutrienți, susține starea generală de bine și poate face tranziția mai ușor de gestionat.
„Femeile care includ frecvent în alimentație fructe și legume par să aibă mai rar simptome vasomotorii, precum bufeurile și transpirațiile nocturne“, a adăugat dr. Arina Gui.
Explicația ține de faptul că fructele și legumele sunt bogate în antioxidanți și fibre, care susțin echilibrul general al organismului, reduc inflamația și contribuie la o mai bună funcționare a sistemului vascular. În plus, o alimentație de acest tip ajută și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase, un factor care influențează la rândul lui intensitatea simptomelor din menopauză.
3. Somnul, aliat-cheie
Somnul este unul dintre primele aspecte pe care specialiștii observă că se modifică în perioada menopauzei. „Unul dintre cele mai frecvente simptome în menopauză, dar adesea trecut cu vederea, este legat de somn – acesta devine fragmentat, mai puțin odihnitor și își pierde treptat caracterul restaurator, astfel încât femeile se trezesc fără senzația de refacere pe care o aveau anterior“, a subliniat și dr. Alexandra Cristofor.
Un program de somn cât mai regulat poate ajuta la reducerea oboselii, la o stare emoțională mai stabilă și la diminuarea unor simptome, inclusiv a bufeurilor care apar pe timpul nopții. În general, un somn de calitate ajută organismul să gestioneze mai ușor schimbările din această etapă.
„Somnul este unul dintre factorii de bază ai reglării metabolice, iar atunci când este superficial sau fragmentat, organismul intră mai ușor într-o stare de stres. Acest lucru poate duce la creșterea inflamației din corp și, implicit, la accentuarea unor simptome vasomotorii, precum bufeurile sau transpirațiile nocturne“, a completat dr. Gui.
4. Alcoolul și fumatul – riscuri subestimate
Ambele pot accentua simptomele vasomotorii, pot afecta calitatea somnului și pot crește nivelul de stres asupra organismului. În plus, fumatul este asociat și cu o instalare mai timpurie a menopauzei, iar alcoolul poate contribui la dezechilibre ale somnului, ale reglării temperaturii corpului și ale răspunsului la stres, ceea ce face ca simptomele menopauzei să fie mai greu de gestionat. De exemplu, poate favoriza trezirile nocturne, poate intensifica bufeurile și poate accentua senzația de oboseală sau anxietate a doua zi.
5. Stresul, amplificatorul tăcut al simptomelor
În această perioadă, organismul devine mai sensibil la variațiile hormonale, iar un nivel crescut de stres poate amplifica simptome precum bufeurile, tulburările de somn sau stările de iritabilitate. În plus, stresul prelungit poate menține corpul într-o stare de alertă, ceea ce face mai dificilă adaptarea la schimbările specifice acestei etape.
„O ședință de meditație sau terapia cognitiv-comportamentală pot ajuta la reducerea stresului și a riscului de burnout, dar și la îmbunătățirea somnului și a stării emoționale. În timp, aceste practici contribuie la o mai bună echilibrare a organismului, inclusiv la diminuarea inflamației“, a completat dr. Gui.
6. Relațiile sociale – resursa la care nu te gândești
Femeile care rămân conectate la familie, prieteni sau comunitate tind să gestioneze mai ușor stresul și să se simtă mai bine în această perioadă. În schimb, izolarea poate face ca simptomele să fie resimțite mai intens pe plan emoțional. „Socializarea și relațiile cu ceilalți, dar și un cuplu stabil și echilibrat, pot influența pozitiv felul în care sunt trăite schimbările din menopauză. Este una dintre cele mai simple, dar subestimate resurse care pot face această perioadă mai ușor de traversat“, a conchis dr. Gui.
