Multă vreme, oamenii de știință nu au reușit să stabilească dacă formarea de neuroni noi, proces numit neurogeneză, continuă și la vârsta adultă. Studiile anterioare ajunseseră la concluzii contradictorii, în mare parte din cauza dificultății de a depista celulele implicate în acest proces.
Echipa de la Karolinska, din care face parte și dr. Ionuț Dumitru, a reușit să le identifice folosind inteligența artificială pentru a analiza activitatea genelor și a le deosebi de restul țesutului cerebral. Numărul lor varia destul de mult de la o persoană la alta. La unii adulți au fost depistate mai multe celule noi, în timp ce la alții nu a fost detectată niciuna.
Mai mult, un studiu publicat în 2026 în revista Nature sugerează că acest proces, numit neurogeneză, ar putea avea legătură cu păstrarea memoriei la vârste înaintate: persoanele de peste 80 de ani cu o memorie excepțională prezintă mai multe semne ale formării de neuroni noi decât cele cu un declin cognitiv, în timp ce la pacienții cu boala Alzheimer acestea sunt mult reduse.
Citește șiVârsta decisivă care stabilește cum îmbătrânim. Interviu exclusiv cu prof. Alberto Beretta, unul dintre cei mai importanți experți în longevitateUn cercetător român în echipa de la Karolinska
Dr. Ionuț Dumitru este primul autor al studiului publicat în Science și cercetător la Karolinska Institutet, în echipa profesorului Jonas Frisén, din cadrul Departamentului de Biologie Celulară și Moleculară. A studiat biochimia la Universitatea din București și și-a continuat pregătirea în Germania, unde s-a specializat în biologie moleculară și cercetarea celulelor stem.
SmartLiving.ro: Cum ați ajuns de la România la Karolinska Institutet și de ce a fost atât de greu de demonstrat, timp de decenii, că și creierul adult formează neuroni noi?
Dr. Ionuț Dumitru: Am studiat biochimia la Facultatea de Biologie a Universității din București, după care am devenit tot mai interesat de biologia moleculară și celulară. Am continuat cu un masterat în biologie moleculară și celulară la Universitatea din Heidelberg, în Germania. În timpul masteratului am devenit foarte interesat de celulele stem și de neurogeneza adultă, iar ulterior am făcut un doctorat în acest domeniu la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg. După doctorat, am dorit să studiez acest fenomen direct în creierul uman și m-am mutat la Karolinska Institutet din Stockholm, unde există o tradiție foarte puternică în studiul formării de noi celule în creierul uman.
Celulele care formează neuroni noi sunt rare și greu de identificat
Demonstrarea neurogenezei adulte la om a fost dificilă în primul rând din motive tehnice. Celulele implicate sunt rare, iar studiile se bazează în mare parte pe țesut cerebral post-mortem, a cărui calitate poate varia considerabil.
În plus, markerii utilizați pentru identificarea celulelor stem, a progenitorilor și a neuronilor imaturi nu sunt întotdeauna exclusivi acestor populații. Toate acestea au făcut ca diferite studii să ajungă, de-a lungul timpului, la concluzii aparent contradictorii.
SmartLiving.ro: În studiul publicat în 2025 în Science, ați identificat celule care dau naștere neuronilor în hipocampul unor persoane de până la 78 de ani. Cum ați explica această descoperire?
Dr. Ionuț Dumitru: În general, majoritatea neuronilor din creierul mamiferelor sunt generați înainte de naștere sau în perioada timpurie a vieții. Există însă anumite regiuni ale creierului în care celule cu proprietăți de celule stem și progenitoare pot continua să genereze neuroni și după naștere.
La numeroase alte mamifere, acest proces este foarte bine demonstrat. În creierul uman, însă, aceste celule sunt rare și foarte dificil de studiat, ceea ce a dus la o controversă îndelungată privind existența neurogenezei în creierul adult.
Citește șiSecretul „supervârstnicilor”, descifrat de cercetători și cum poți să devii și tu unulCum au demonstrat cercetătorii că se pot forma neuroni noi și la adulți
În studiul nostru publicat în Science în 2025, am identificat în hipocampusul adult celule progenitoare neuronale care se aflau în diviziune și prezentau caracteristicile moleculare ale liniei celulare care generează neuronii granulari ai girusului dentat. Identificarea acestor progenitori proliferativi a reprezentat o verigă importantă care lipsea din demonstrarea neurogenezei în creierul uman adult.
SmartLiving.ro: Unii adulți aveau multe astfel de celule, alții aproape deloc. Ce credeți că ar putea explica aceste diferențe și cât contează, de fapt, câțiva neuroni noi într-un creier care are deja zeci de miliarde?
Dr. Ionuț Dumitru: La nivel celular există diferențe considerabile între oameni. Am observat și în alte studii că există persoane la care detectăm foarte puține semne de neurogeneză și altele la care acestea sunt mult mai evidente. În acest moment știm încă prea puțin pentru a explica aceste diferențe.
Ar fi foarte interesant să aflăm dacă ele sunt asociate cu factori genetici, cu stilul de viață, cu anumite caracteristici individuale sau cu prezența unor patologii. Este important însă să facem diferența între faptul că nu detectăm neurogeneză într-o anumită probă și concluzia că neurogeneza este complet absentă la acea persoană. Metodele noastre au limite, iar aceste celule sunt foarte rare.
Creierul adult poate genera și integra neuroni noi
De la studii pe animale știm că neuronii nou generați au, în perioada lor de maturizare, proprietăți diferite de cele ale neuronilor maturi și un grad ridicat de plasticitate. Din acest motiv, chiar și un număr relativ mic de astfel de celule poate influența funcționarea circuitelor în care se integrează. Nu știm încă în ce măsură acest lucru este valabil și în creierul uman.
Pentru mine, un alt aspect foarte important este faptul că existența neurogenezei demonstrează că, în anumite condiții, creierul adult uman poate genera și integra neuroni noi. Pe termen lung, înțelegerea mecanismelor care permit acest lucru ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii regenerative pentru afecțiuni în care neuronii sunt pierduți, de exemplu bolile neurodegenerative sau leziunile cerebrale. Suntem însă departe încă de a putea transforma această posibilitate biologică într-o terapie.
SmartLiving.ro: Un studiu publicat în 2026 în revista Nature a arătat că vârstnicii de peste 80 de ani cu o memorie excepțională au mai mulți neuroni noi decât semenii lor, iar la persoanele cu boala Alzheimer aceștia aproape lipsesc. Poate contribui scăderea neurogenezei la apariția demenței?
Dr. Ionuț Dumitru: În acest moment nu avem suficiente dovezi pentru a trage o concluzie cauzală. Studiul publicat în Nature în 2026 a arătat că neuroblastele și neuronii imaturi sunt reduși în boala Alzheimer și că persoanele cu o memorie excepțională la vârste înaintate prezintă un profil molecular distinct al neurogenezei. Aceste rezultate sunt foarte interesante și susțin existența unei asocieri între neurogeneză și starea cognitivă.
Cauză sau consecință a bolii Alzheimer
Ceea ce nu știm încă este direcția acestei relații. Un nivel redus al neurogenezei ar putea contribui la deteriorarea funcției cognitive, dar este la fel de posibil ca modificările asociate bolii Alzheimer să afecteze nișa neurogenică și să reducă, secundar, formarea de neuroni noi. Este posibil și ca ambele procese să fie influențate de aceiași factori biologici.
Avem nevoie de mai multe studii pentru a înțelege exact ce rol are neurogeneza adultă în funcționarea creierului uman și dacă modificarea acestui proces ar putea avea, în viitor, valoare terapeutică.
Testul care îți arată cât de rezistent e creierul tău. Neurochirurg: „Este o paradigmă revoluționară în domeniul sănătății creierului“. Află-ți scorul
Citește articolulSmartLiving.ro: Există dovezi că mișcarea, somnul sau evitarea stresului pot stimula formarea de neuroni noi și la oameni? Ce le-ați recomanda cititorilor care vor să își protejeze creierul?
Dr. Ionuț Dumitru: La oameni este foarte dificil să măsurăm direct neurogeneza, astfel încât nu putem spune în acest moment cu certitudine că sportul, somnul sau anumite modificări ale stilului de viață cresc producția de neuroni noi în creierul uman.
În schimb, studiile realizate pe animale arată foarte clar că activitatea fizică poate crește neurogeneza hipocampală, în timp ce stresul cronic o poate reduce. Există de asemenea numeroase date privind influența dietei, a mediului și a stimulării cognitive asupra acestui proces.
Dincolo de neurogeneză, avem însă dovezi mult mai solide că un stil de viață sănătos contribuie la menținerea sănătății creierului și la reducerea riscului de declin cognitiv.
La animale, mișcarea stimulează neurogeneza, iar stresul cronic o reduce
Nu sunt medic și, prin urmare, nu aș dori să fac recomandări medicale individuale. Din perspectiva cercetării asupra neurogenezei, însă, studiile pe animale ne oferă câteva indicii foarte interesante. Activitatea fizică este probabil factorul de stil de viață pentru care avem cele mai consistente dovezi: la rozătoare, exercițiul fizic, în special alergarea, poate crește proliferarea și supraviețuirea neuronilor nou generați în hipocamp. În sens opus, stresul cronic și nivelurile crescute de hormoni de stres pot reduce neurogeneza.
Alimentația influențează și ea acest proces, dar relația este mai complexă. De exemplu, dietele bogate în grăsimi și obezitatea au fost asociate în numeroase modele animale cu o reducere a neurogenezei hipocampale, în timp ce unele studii au raportat efecte favorabile ale restricției calorice sau ale postului intermitent; aceste rezultate nu sunt însă suficient de consistente pentru a recomanda astfel de intervenții cu scopul de a stimula neurogeneza la om.
Independent de neurogeneză, avem însă dovezi foarte solide că activitatea fizică regulată, o alimentație echilibrată, un somn adecvat, evitarea fumatului și a consumului excesiv de alcool și menținerea unei vieți sociale și cognitive active contribuie esențial la sănătatea creierului și la reducerea riscului de declin cognitiv.
SmartLiving.ro: Cât de departe suntem de tratamente care să stimuleze formarea de neuroni noi după un accident vascular cerebral, în demență sau în depresie?
Dr. Ionuț Dumitru: Din păcate, suntem încă destul de departe de astfel de tratamente. În prezent nu există o terapie validată clinic al cărei scop să fie stimularea neurogenezei adulte la om pentru a înlocui neuronii pierduți.
Creierul este un organ extrem de complex, iar simpla generare a unor neuroni noi nu este suficientă. Aceștia trebuie să aibă identitatea potrivită, să ajungă în locul potrivit, să supraviețuiască și, mai ales, să se integreze corect în circuitele existente.
Tocmai de aceea este important să facem acum studiile fundamentale care ne permit să înțelegem cum este reglat acest proces în creierul uman. Numai după ce înțelegem foarte bine aceste mecanisme vom putea evalua realist dacă ele pot fi folosite pentru dezvoltarea unor terapii regenerative.
