De câteva luni, presa americană urmărește un fenomen culinar neobișnuit apărut în cercurile de putere de la Washington. Mai mulți oficiali de rang înalt din administrația Trump au ales să urmeze o dietă bazată aproape exclusiv pe carne și alimente fermentate, despre care promotorii susțin că ar contribui la reducerea grăsimii viscerale și la îmbunătățirea digestiei și a sănătății microbiomului intestinal. Printre adepții regimului promovat de Sean O’Mara, fost medic militar, se numără secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., și vicepreședintele SUA, JD Vance. Care sunt avantajele unui astfel de regim și îl putem susține pe termen lung? SmartLiving.ro a discutat despre toate acestea cu dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.
Concret, dieta, care pune accent pe friptură, varză murată, kimchi (preparat coreean din legume fermentate, de obicei picant) și alte alimente fermentate, a devenit atât de populară în administrația americană încât a atras atenția presei, ridicând o întrebare inevitabilă: avem de-a face cu o nouă modă la Casa Albă sau vorbim despre un regim care poate avea efecte reale asupra sănătății?
Regimul, pe care O’Mara îl numește „Living Diet”, pornește de la ideea că reducerea carbohidraților și eliminarea alimentelor ultraprocesate, a zahărului și a alcoolului pot contribui la scăderea grăsimii viscerale. În același timp, el susține că alimentele fermentate ar putea avea un rol important în susținerea microbiomului intestinal.
Potrivit medicului american, regulile dietei sunt simple, dar restrictive. Carnea, care trebuie să provină de la rumegătoare hrănite cu iarbă – vită, elan, căprioară sau bizon – reprezintă baza alimentației și se consumă alături de alimente precum sfeclă, morcovi, ridichi fermentate, brânzeturi ca Roquefort și parmezan, iaurt, kefir sau kimchi.
„Am un frigider în care țin vreo 20-30 de culturi de fermentație și iau doar câte puțin din fiecare. Pur și simplu trec carnea asta prin toate aceste bacterii”, explică Sean O’Mara într-un interviu acordat jurnalistului Willy Staley de la publicația „The New York Times“. Acesta din urmă a decis să-i urmeze dieta timp de o săptămână, pentru a vedea concret în ce constă regimul adoptat de o parte din oficialii administrației Trump. Ceea ce a rezultat este un articol încărcat cu mult umor în care Staley povestește provocările cu care s-a confruntat timp de șapte zile în încercarea de a urma cu strictețe Living Diet.
Noul ghid nutrițional și revenirea cărnii în prim-plan
Fenomenul apare într-un moment în care noul ghid nutrițional american acordă un loc important produselor de origine animală, o schimbare de paradigmă care a atras deja atenția comunității științifice internaționale.
Pentru a afla cât de solide sunt afirmațiile din spatele „Living Diet”, ce beneficii pot avea alimentele fermentate și, mai ales, dacă o alimentație atât de bogată în carne poate fi sustenabilă pe termen lung, SmartLiving.ro a stat de vorbă cu medicul dr. Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca și autorul cărții Diabetul pe înțelesul tuturor.
„Am auzit şi eu despre această dietă, e greu de verificat dacă ea chiar e ţinută de cei care zic că o ţin sau e un fel de mesaj”, spune dr. Adrian Copcea.
„Legat de carne, nu mă surprinde, având în vedere că recent chiar s-a lansat o ediţie surprinzătoare de ghid nutrițional pentru americani (Dietary Guidelines for Americans), unde carnea a fost plasată surprinzător de bine, cumva într-o rocadă cu cerealele, care au fost mereu «vedeta» ghidurilor nutriţionale. Probabil există o componentă politică pentru o asemenea modificare, însă politica nu e domeniul meu de activitate. Carnea îşi are locul ei în dietă, aşa cum au şi alte tipuri de alimente”, explică medicul Adrian Copcea.
Cât despre alimentele fermentate, diabetologul arată că acestea fac parte din obiceiurile multor popoare, inclusiv ale românilor. „Iaurtul e un astfel de aliment, berea e o astfel de băutură”, punctează medicul.
Potrivit specialistului, combinația dintre cantitatea mare de carne și aportul redus de carbohidrați face ca regimul promovat de Sean O’Mara să se înscrie mai degrabă în zona dietelor low-carb, cu accente carnivore. Ambele componente au reprezentat o atracţie pentru anumite persoane, din diverse motive, explică specialistul.
„Unul e reclama abundentă pe internet în favoarea dietelor low-carb, altul e faptul că, în rândul alimentelor cu care se pot alcătui diete de slăbit, carnea are avantajul de a fi un aliment săţios şi cu un foarte bun aport de proteine de bună calitate. Nu cred că există un curent în rândul medicilor americani în această direcţie, nici măcar în rândul publicului larg, probabil că e o modă în această perioadă în anumite cercuri”, completează Adrian Copcea.
„O înşelătorie!“ Un medic român explică de ce marketingul de produse naturale ca alternativă la tratamentele medicale e doar o tehnică de manipulare
Citește articolulCe spune știința despre carne, murături și microbiom
Una dintre ideile centrale ale „Living Diet” este că alimentele fermentate ar putea ajuta la refacerea microbiomului intestinal. O’Mara susține că bacteriile din aceste produse ar contribui la repopularea intestinului și, în cele din urmă, la îmbunătățirea metabolismului.
Medicul Adrian Copcea recomandă însă prudență atunci când aceste efecte sunt prezentate ca fiind aproape garantate.
„Varza murată şi alte alimente fermentate sunt creditate cu anumite beneficii mai mult pe baza presupunerilor, mai elegant spus, a plauzabilităţii, dar eu cred că efectele nu sunt atât de mari cum pot percepe unii. Sigur, sunt sănătoase din mai multe perspective, dar faptul că microbiomul nostru s-ar repopula uşor cu bacterii benefice provenite chiar din aceste alimente foarte iubite de mulţi nu e unul solid demonstrat”, declară dr. Adrian Copcea.
„Esenţa ideii de alimente fermentate e că ele conţin ceea ce numim «probiotice», iar probioticele se presupune că pot reechilibra flora noastră intestinală, adică microbiomul. În parte poate fi aşa, dar probabil că efectul nu e atât de mare pe cât s-ar dori”, completează specialistul.
În opinia medicului, microbiomul nostru ar putea răspunde mai bine componentelor prebiotice, adică nutrienților care ajung la bacteriile deja existente în intestin, decât încercării de a le înlocui prin aportul de bacterii din alimente fermentate.
„Și noi încurajăm prezenţa în alimentaţie a verzei murate, a iaurtului şi a altor alimente fermentate, dar este esențial să ne reglăm bine aşteptările”, declară diabetologul.
Poate ajuta Living Diet la scădere în greutate?
Experimentul jurnalistului de la «The New York Times» ilustrează unul dintre mecanismele prin care un asemenea regim restrictiv poate favoriza scăderea în greutate. După câteva zile, mesele devin repetitive, iar cantitatea de carne ce poate fi consumată este limitată de senzația de sațietate.
Jurnalistul a observat și un efect mai puțin plăcut al regimului: cu un aport foarte redus de carbohidrați, exercițiile fizice i s-au părut mai dificile. La alergare, spune el, își simțea picioarele mai grele, în timp ce după o masă cu paste senzația era cu totul diferită. Se întâmplă asta pentru că dieta promovată de liderii de la Casa Albă elimină pâinea, pastele, deserturile și gustările și se bazează strict pe alimente foarte sățioase. Prin urmare, poate deveni dificil să consumi suficiente calorii pentru menținerea greutății.
La rândul său, Marion Nestle, profesor de nutriție la New York University, a precizat că dieta lui Sean O’Mara poate funcționa temporar pentru slăbit dacă persoana care o ține ajunge să consume mai puține calorii decât necesarul de menținere. Însă, „faptul că o dietă duce la scădere în greutate nu demonstrează automat că ea este sănătoasă pe termen lung”, explică americanca, citată de „The New York Times“.
Lipsa de diversitate, principala problemă a dietei
Pentru Adrian Copcea, principalele probleme ale „Living Diet” nu sunt cantitatea crescută de carne în sine și nici alimentele fermentate, ci lipsa de diversitate.
„Riscul oricăror diete cu puţine componente, fie că e vorba de carne cu alimente fermentate, supă de varză, grătar cu salată, e uşor de intuit: ele nu aduc toate substanţele nutritive necesare sănătăţii noastre. Spre exemplu, dacă ai consuma doar carne şi varză murată ar lipsi unii nutrienți, de pildă grăsimile sănătoase, calciul și magneziul”, declară autorul cărții „Diabetul pe înțelesul tuturor“.
Situația poate fi diferită dacă dieta ar include o varietate mai mare de alimente de origine animală. Ficatul, de exemplu, aduce anumite vitamine și minerale, iar sardinele consumate cu oase pot furniza cantități importante de calciu. Dar nici aceste ajustări nu transformă automat regimul într-un model alimentar echilibrat.
„Un alt risc vine din eventualitatea unui aport prea mare de grăsimi saturate, aşa cum se găsesc în carnea grasă. Într-o dietă sănătoasă, ele trebuie echilibrate cu grăsimi nesaturate provenite din uleiuri, nuci, avocado, peşte”, completează Adrian Copcea.
Riscurile consumului ridicat de carne
Potrivit dr. Copcea, este necesar să se țină cont și de atenționările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în ceea ce privește asocierea consumului de carne roșie cu un risc crescut de cancer colorectal.
„Carnea este chiar unul dintre alimentele care nu sunt recomandate oricât de mult, ci mai degrabă în anumite limite şi cu o mare atenţie la selecţia ei. Concluzionând, sunt foarte mulţi de «depinde» cu privire la felul cum judecăm o astfel de «dietă». Din start, o dietă cu două tipuri de alimente, chiar incluzând aici o diversitate de tipuri de carne sau de alimente fermentate, nu e una compatibilă cu ceea ce înţelegem noi, specialiștii, prin alimentaţie sănătoasă”, susține medicul român.
„Alimentaţia sănătoasă e diversă, are o paletă largă de grupe alimentare: fructe, legume, ouă, lactate, leguminoase, cartofi și cereale”, conchide Adrian Copcea.
În fond, carnea și alimentele fermentate își pot face loc, cu ușurință, într-o alimentație sănătoasă. Problema apare atunci când ele ajung să ocupe întreg spațiul din farfurie.
