Poți face gripă de două ori în acest sezon! De ce este diferită epidemia de gripă din 2019-2020

    Virusurile gripale vin în fiecare an, în lunile reci. În acest sezon gripal, există particularități: virusurile de tip A și B circulă împreună, așa că se așteaptă mai multe îmbolnăviri. Cu atât mai mult, pot există situații în care o persoană poate face gripă cu ambele virusuri gripale, în același timp sau separat. Cum ne afectează, ce diferențe sunt între cele două tipuri de gripă, prin ce este atipică epidemia din prezent, dar și cum ne protejăm de gripă, ne explică în detaliu specialiștii.

    Mai mult decât în alte sezoane gripale, în această an se vorbește în aproape egală măsură despre gripa de tip A și cea de tip B. La oameni, pot provoca gripa trei tipuri de virusuri: A, B şi C. Dintre acestea, doar virusul de tip C nu are manifestări importante din punct de vedere clinic. De regulă, în sezoanele gripale predomină circulația unui singur virus. În sezonul 2018-2019, spre exemplu, virusul de tip A a fost diagnosticat la majoritatea bolnavilor cu gripă. În 2019-2020, virusurile A și B circulă aproape concomitent în România ca și în alte țări din Europa. 

    Dintre toate bolile infecțioase, gripa sezonieră are cea mai mare rată de mortalitate în Europa.

    Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile

    „Diferența față de sezonul precedent este dată, cel puțin în acest moment, de cocirculația virusurilor gripale tip A și tip B, cu predominanța tipului B în România. Analiza comparativă se va putea face totuși abia la sfârșitul sezonului de supraveghere”, au explicat pentru Smartliving.ro specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP–CNSCBT). 

    De la ultima pandemie de gripă, înregistrată în 2009, singurul sezon gripal în care a existat o circulație simultană a virusurilor a fost cel din 2013-2014. Cu o excepție – sezonul gripal 2017-2018 -, virusul de tip A a fost predominant în toate celelalte, potrivit datelor rețelei europene de supraveghere a gripei din cadrul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

    Patru români au făcut gripă și cu virus A, și cu virus B

    Cum ne afectează mai exact circulația simultană a virusurilor de tip A și B în acest sezon: „O persoană care a făcut gripă cu un virus de tip A se poate îmbolnăvi din nou cu gripă cu virus B. Există și situații în care o persoană poate face gripă în urma unei coinfecții cu două tipuri de virusuri gripale în același timp”, potrivit specialiștilor INSP.  În acest sezon, s-au înregistrat patru cazuri de gripă prin coinfecții cu virus AH3+virus B.

    Astfel, ne putem aștepta la un număr mai mare de îmbolnăviri în condițiile în care vor exista persoane care vor contracta atât virusuri gripale A, cât și B. „Într-adevăr, oamenii pot suferi mai multe episoade gripale în același sezon dacă există o cocirculație a virusurilor gripale. Cu toate acestea, nu putem face o predicție cu privire la durata acestui sezon gripal. Numărul de săptămâni poate varia de la o țară la alta”, spun specialiștii Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru Smartliving.ro.

    „Este posibil să avem mai multe îmbolnăviri în România, dar vom ști exact abia la sfârșitul sezonului. Trebuie să comparăm cifrele din anii anteriori la aceeași dată, dar sezoanele gripale sunt decalate de la un an la altul. Anul trecut, de exemplu, sezonul de gripă a început mai devreme decât în acest an. Când compari mereu aceeași săptămână din an, dar sezonul a evoluat decalat cu două săptămâni, nu poți avea o imagine clară. Trebuie să vedem cât durează aceste săptămâni epidemice pe care le anunță Institutul Național de Sănătate Publică. Există o corelație și cu vremea. Probabil că dacă se încălzește brusc, va scădea și numărul de cazuri de gripă”, spune prof. Dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie (SRM).

    Gripă A sau B? Prin ce diferă

    Atât virusurile gripale de tip A, cât și cele de tip B pot să provoace epidemii, dar numai tipul A declanșează pandemii (epidemie extinsă pe un teritoriu foarte mare, într-o țară, în mai multe țări sau continente). Datele ECDC arată că infecțiile cu tipul B sunt, de obicei, mai puțin frecvente și au manifestări mai puțin severe decât cele cu tipul A. „Diferențe ar putea fi cu privire la severitatea bolii la anumite categorii de vârstă. De exemplu, tulpina de virus A (H3N2) are un impact mai mare asupra sănătății persoanelor cu vârste peste 60 de ani, după cum s-a constatat în sezoanele gripale cu predominanța acestui tip de virus”, atrag atenția specialiștii ECDC. 

    Pe de altă parte, specialiștii europeni au mai observat că gripa de tip B afectează într-o măsură mai mare copiii și adulții tineri, fenomen constatat în acest sezon gripal în Portugalia. În SUA, unde predomină infecția cu virusuri gripale B, autoritățile au intrat în alertă după ce instituția echivalentă celei europene, Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC), a anunțat că numărul deceselor în rândul copiilor este mai mare, comparativ cu alte sezoane gripale. După ce 32 de copii și-au pierdut viața din cauza gripei până acum, CDC a anunțat că este cea mai alarmantă situație din ultimii 17 ani. De altfel, autoritățile se așteaptă ca acesta să fie unul dintre cele mai nefaste sezoane gripale de până acum. 

    În România, „din compararea datelor din ultimele 3 săptămâni cu cele din aceeași perioadă a sezonului trecut, nu se înregistrează o rată mai mare a internărilor la copii. O analiză a severității și a fatalității pe grupe de vârstă se poate face, însă, doar după încheierea sezonului gripal (ultima săptămână de supraveghere a infecțiilor respiratorii acute  gripei și SARI fiind 11-17 mai 2020)”, potrivit datelor INSP. 

    Aproximativ 75% dintre infecțiile cu gripă sezonieră sunt asimptomatice.

    Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile

    Studiile clinice recente au arătat, însă, că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește simptomele, severitatea bolii sau răspunsul la tratament. Cea mai amplă analiză, publicată în revista de specialitate Clinical Infectious Diseases, susține că cele două tipuri de gripă determină un număr similar de spitalizări, au o evoluție similară, iar numărul deceselor raportate în spitale este același. Eficiența tratamentului antiviral este și ea asemănătoare. „O diferență între cele două ar fi tendința spre o durată mai lungă a febrei la cei infectați cu virusuri gripale B”, completează specialiștii INSP. 

    „Nici medicul nu poate deosebi cele două tipuri de gripă în lipsa testării specifice. Important este să punem diagnosticul, fiindcă tratamentul este același pentru ambele”.

    Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov

    Valorile febrei, frisonul, durerile musculare, oboseala accentuată, gâtul inflamat și tusea sunt similare, indiferent de tipul de virus cu care ne-am infectat, iar o persoană obișnuită nu poate face diferența între cele două numai pe baza simptomelor.

    Se răspândește cu intensitate

    Ultimele raportări ale Centrului European pentru Prevenția și Control al Bolilor (ECDC) semnalează o creștere foarte mare a numărului de îmbolnăviri cu gripă în România. Activitatea gripală a evoluat cu intensitate înaltă la nivel național în ultima săptămână, situație comparabilă cu doar a câtorva țări europene: Austria, Serbia, Kosovo, Albania și Austria. O intensitate mai înaltă se înregistrează la această dată în Grecia, Slovenia și Luxemburg.

    Date actualizate privind situația gripei în Europa sunt disponibile aici: flunewseurope.org

    Intensitatea virusurilor gripale in Europa, în februarie 2020. Roșu înseamnă intensitate mare, portocaliu-medie și galben-joasă. SURSA: ECDC

    Virusurile circulă de la Vest la Est

    În România, s-a menținut predominanța virusului de tip B în ultimele 9 săptămâni de gripă, în vreme ce majoritatea țărilor europene și, în special, vest-europene raportează un număr mai mare de îmbolnăviri cu tulpini gripale de tip A. „Din rapoartele și analizele săptămânale efectuate de ECDC, se constată o tendință a circulației virusurilor gripale de la vestul Europei către est”, precizează specialiștii INSP. Astfel, ne putem aștepta la o creștere a îmbolnăvirilor cu gripă de tip A în perioada următoare. 

    „Există o circulație din emisfera sudică (unde sezonul gripal evoluează în lunile de vară) spre emisfera nordică (unde sezonul este iarna). Prin urmare, și compoziția vaccinului gripal (care se modifică anual) pentru emisfera nordică se face pe baza virusurilor circulante în emisfera sudică”.

    Unde este iarnă, este și gripă

    Un rol important în răspândirea gripei îl joacă și temperatura mediului. „În general, virusurile gripale supraviețuiesc și proliferează la temperaturi scăzute”, explică specialiștii ECDC pentru Smartliving.ro.

    În emisfera nordică, sezonul gripal începe, de regulă, în luna decembrie, dar poate debuta chiar și din octombrie. Vârful epidemic este atins în februarie, iar în martie, sezonul gripal  se încheie. În emisfera sudică, iarnă este în lunile noastre de vară, iar sezonul gripal se înregistrează în intervalul iunie-septembrie. Altfel spus, unde este iarnă, este și gripă. 

    În 2007, microbiologul american Peter Palese a realizat un experiment pentru a verifica în ce măsură influențează temperatura și umiditatea circulația gripei, notează specialiștii Universității Harvard. El a infectat cu virusuri gripale mai mulți porcușori de Guinea și i-a așezat în cuști alături de animale neinfectate, la temperaturi diferite (între 5 și 30 de grade Celsius) și niveluri diferite de umiditate (între 20% și 80%). Palese a constatat că virusul se transmite mai repede când temperatura și umiditatea sunt scăzute. 

    Frig, umiditate și virusuri gripale

    Un studiu mai vechi, din 1960, a testat rata de supraviețuire a mai multor tipuri de virusuri. Cele gripale rezistă o perioadă mai îndelungată la temperaturi joase și umiditate scăzută, au fost concluziile cercetării de atunci. La 6 grade Celsius și umiditate scăzută, virusurile care provoacă gripă rămân viabile peste 23 de ore, în vreme ce la 32 de grade Celsius rezistă cel mult o oră. 

    Un motiv în plus pentru care epidemiile de gripă se declanșează iarna ar fi timpul îndelungat pe care îl petrecem în spații închise și aerisite mai rar. Riscul de a intra în contact cu virusuri gripale este mai mare din acest motiv.

    Expunerea mai redusă la lumină este încă o teorie care explică îmbolnăvirile mai frecvente de gripă în sezonul rece. Zilele mai scurte și razele ultraviolete mai puțin intense duc la o scădere a nivelului de vitamina D din organism, iar aceasta ar avea un rol în buna funcționare a sistemului imunitar, potrivit unor studii. O imunitate slăbită înseamnă o vulnerabilitate mai mare în fața infecțiilor și, implicit, a gripei.

    Record de vaccinare în România

    Aproximativ două milioane de români s-au vaccinat în acest sezon gripal, un număr record pentru ultimii 10 ani în țara noastră. Doar în anul 2009, când s-a înregistrat pandemie de gripă la nivel global, s-au vaccinat mai mulți români decât în acest sezon: 3 milioane. 

    Bilanțul deceselor cauzate de gripă în România a ajuns la 39 de victime până la 18.02.2020. Una dintre victime, o femeie de 65 de ani din județul Prahova cu probleme medicale preexistente, era vaccinată antigripal.

    Ministerul Sănătății (MS) a distribuit în acest sezon 1,5 milioane de doze pentru categoriile de persoane aflate la risc, iar alte aproximativ 500.000 de doze de vaccin antigripal au fost cumpărate din farmacii pe cont propriu. În această perioadă, oficialii MS au distribuit 35.000 de doze de vaccin gripal suplimentare pentru campania de vaccinare a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire. Totuși, numărul românilor care ar avea nevoie de vaccin antigripal este de două ori mai mare, potrivit estimărilor oficiale. 

    Vârstnicii, persoanele cu boli cronice, copiii între 6 luni și 5 ani, femeile însărcinate, dar și personalul medical sunt categorii vulnerabile în fața gripei și ar trebui să se vaccineze anual.

    „Îmbolnăvirile și complicațiile severe pe care virusurile gripale le provoacă pot să apară și la persoanele sănătoase, fără probleme de sănătate preexistente. Prin urmare, vaccinarea antigripală aduce beneficii întregii populații, nu doar celor vulnerabili”.

    Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile

    Cât de mult ne ferește de îmbolnăvire vaccinul gripal? „În anumite cazuri, sunt posibile infecții și la persoanele vaccinate, pentru că el are o eficacitate de aproximativ 70%. În general, cei vaccinați fac forme ușoare de boală”, ne-a explicat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Geluri antibacteriene versus virusuri gripale. Cât de eficiente sunt

    Cea mai bună metodă de prevenire a gripei rămâne vaccinarea antigripală, susțin la unison experții internaționali. Deși suntem în plină epidemie, vaccinul se găsește acum cu greu în farmacii, iar producția lui a încetat pentru sezonul în curs. Prin urmare, cei care nu au reușit să se vaccineze ar trebui să acorde o mai mare atenție igienei pentru a preveni îmbolnăvirea de gripă. 

    Cele mai importante măsuri personale de protecție, potrivit recomandărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor:

    • Evitați, pe cât posibil, contactul cu bolnavii de gripă;
    • Curățați și dezinfectați suprafețele și obiectele care pot fi contaminate cu virusuri gripale (cu care au intrat în contact persoanele cu gripă);
    • Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun după ce atingeți suprafețe care ar putea fi contaminate, din spații publice. De asemenea, nu vă ștergeți mâinile pe un prosop comun; uscați mâinile cu un dispozitiv de uscare sau cu hârtie de unică folosință;
    • Evitați să vă atingeți cu mâna ochii, nasul și gura, pentru a limita răspândirea virusurilor gripale șilor după atingerea unor obiecte posibil contaminate;
    • Mențineți o distanță de cel puțin un metru față de bolnavii cu gripă;
    • Dacă trebuie să vă deplasați în locuri aglomerate, folosiți măști de protecție. Acestea nu protejează total, dar reduc riscul de contaminare. 

    Dacă ați fost diagnosticat cu gripă, ar trebui de asemenea să luați câteva măsuri importante de igienă pentru a limita contaminarea celor din jur:

    • Rămâneți la domiciliu cel puțin 24 de ore de la dispariția completă a febrei (fără antitermice);
    • Acoperiți-vă gura și nasul atunci când tușiți sau strănutați cu șervețele pe care trebuie să le aruncați la gunoi după folosire; spălați-vă apoi mâinile;
    • Folosiți măști de protecție dacă sunteți nevoiți să ieșiți în spații publice;

    Cu atât mai mult în plină epidemie de gripă, igiena mâinilor este foarte importantă. Se recomandă în principal utilizarea apei și a săpunului, dar când ele nu sunt disponibile, se pot folosi geluri antibacteriene. Pentru a fi cu adevărat eficiente, aceste geluri ar trebui să aibă o concentrație de alcool de 60-85%, mai recomandă experții ECDC. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook