Totul despre viroze. Ce complicații poate da o viroză respiratorie

Totul despre viroze. Cum se manifestă, cum vă protejați și ce complicații poate da o viroză respiratorie

    Cele mai întâlnite afecțiuni ale sezonului rece, virozele respiratorii cuprind toate infecțiile căilor respiratorii, de la răceli comune, gripă și până la COVID-19. Netratată corespunzător, orice viroză respiratorie poate duce la complicații, iar copiii, vârstnicii și persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt cele mai vulnerabile.

    Virozele respiratorii sunt bolile care cauzează cel mai frecvent infecții la oameni și reprezintă principalul motiv pentru consultații medicale în ambulator. Numite și infecții respiratorii virale, acestea sunt considerate o adevărată problemă de sănătate publică.

    Anual, sunt raportate 3,9 milioane de decese la nivel global cauzate de acestea. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că virozele respiratorii se situează în top cinci cauze de mortalitate, iar în țările aflate în curs de dezvoltare, ele reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul copiilor sub cinci ani.

    Tipuri de viroze respiratorii

    Așa cum le spune și numele, virozele respiratorii afectează tractul respirator și sunt provocate de virusuri.

    În funcție de localizarea anatomică, există două tipuri de viroză respiratorie:

    • infecții ale căilor respiratorii superioare, care pornesc de la sinusuri și ajung până la corzile vocale. Ele cuprind nasul, amigdalele, faringele și laringele. La adulți, aceste infecții respiratorii provoacă rinită, faringită, laringită sau amigdalită. La copii, virusurile nu afectează doar un segment, ci cuprind o zonă mai extinsă a căilor respiratorii superioare. De aceea, în cazul celor mici, vorbim adesea despre rinofaringită, faringolaringită ș.a.;
    • infecții ale căilor respiratorii inferioare, care pornesc de la laringe și ajung până la plămâni. Ele cuprind traheea, bronhiile și bronhiolele, provocând bronșită, bronșiolită sau pneumonie.

    În general, sistemul imun reușește să rețină concentrația de virusuri la nivelul căilor respiratorii superioare, astfel că viroza respiratorie se limitează la simptome ușoare. Totuși, infecțiile pot ajunge și până la nivelul căilor respiratorii inferioare, unde produc simptome mai severe.

    Mai frecvent, virozele respiratorii sunt clasificate în funcție de patogenul care le-a provocat. După factorul etiologic, cele mai întâlnite forme de viroză respiratorie sunt:

    • răcelile comune;
    • gripa;
    • COVID-19.

    Aproximativ 85% dintre infecțiile respiratorii sunt provocate de virusuri. În celelalte 15% din cazuri, bacteriile reprezintă factorul etiologic, iar cel mai frecvent implicate sunt Streptococcus pneumoniae (cunoscut și ca pneumococ, provoacă pneumonie, otită medie acută și meningită), Streptococcus pyogenes (care provoacă faringită streptococică), Haemophilus influenzae tip B (o altă cauză de pneumonie, menigită, otită medie, dar și de alte infecții periculoase) și Moraxella catarrhalis (care provoacă sinuzită, otită, pneumonie și bronșită).

    Răcelile comune

    Peste 200 de tipuri de virusuri au fost identificate ca fiind cauza declanșării răcelilor comune, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), din SUA.

    Rinovirusile sunt principalele virusuri responsabile pentru răcelile comune. Ele sunt urmate de:

    • adenovirusuri;
    • coconavirusuri (altele decât virusul SARS-CoV-2 care produce COVID-19);
    • mixovirusuri;
    • enterovirusuri (Coxsackie, Echo);
    • reovirusuri.

    Contrar unei credințe larg răspândite, nu există dovezi științifice care să ateste că expunerea la frig sau un climat rece favorizează apariția unei viroze de tract respirator.

    Gravitatea unei infecții virale respiratorii variază foarte mult. În general, complicațiile apar la vârstele extreme – persoane vârstnice, nou-născuți sau copii mici. În cazuri severe, se poate ajunge la deces, iar acesta este produs fie în mod direct de infecție, fie survine în urma agravării unei afecțiuni preexistente (o boală cardiacă sau pulmonară, de exemplu).

    Cum se manifestă o viroză respiratorie

    Virozele respiratorii sunt în general infecții autolimitate, starea de sănătate îmbunătățindu-se în câteva zile. Semnele acestor infecții pot varia în funcție de virusul implicat.

    În majoritatea cazurilor, simptomele includ:

    • strănut;
    • obstrucție nazală;
    • rinoree;
    • durere în gât;
    • tuse;
    • stări febrile;
    • dureri de cap sau musculare;
    • astenie.

    Uneori însă infecțiile se pot complica, mai ales în cazul persoanelor aflate la vârstele extreme (bătrâni și bebeluși) sau atunci când este vorba de persoane cu imunitate compromisă. Complicațiile rezultate sunt reprezentate de: pneumonii, bronșiolite, sinuzite, meningite, encefalite.

    Din cauza imunității scăzute, la sugari și copiii mici simptomele pot fi mai acute și prelungite. Pe lângă simptomele clasice, la această grupă de vârstă, pot apărea și altele precum: stările de vomă, diareea, perturbarea somnului. La unii copii, tusea poate persista și 3-4 săptămâni, ceea ce este normal.

    În primii doi ani de viață, copiii pot avea între două și opt episoade de viroze respiratorii pe an, iar cei care merg la creșă sau grădiniță se pot îmbolnăvi chiar și de 14 ori pe parcursul unui an, se arată într-un articol publicat de Academia Americană de Pediatrie.

    La copilul mare și la adolescent, evoluția virozelor respiratorii poate dura până la o săptămână, dar se poate prelungi la cei cu boli cronice pulmonare (astm) sau fumători. În cazul adulților sănătoși de vârstă activă, infecțiile respiratorii se manifestă sub aceleași aspecte regăsite în rândul adolescenților.

    În schimb, persoanele vârstnice sunt considerate la risc, deoarece o viroză respiratorie poate evolua cu complicații greu de tratat. Adesea, infecțiile respiratorii necesită spitalizare pentru acești pacienți. Cum rata de mortalitate prin infecții respiratorii este destul de mare la această grupă de vârstă, Institutul American de Sănătate recomandă ca pacienții să fie evaluați încă de la primele semne de boală – tuse, febră, apatie.

    Diagnosticul și tratamentul virozelor respiratorii

    Infecțiile respiratorii virale sunt în general diagnosticate în baza simptomelor și a datelor epidemiologice locale. Identificarea agentului patogen este necesară în anumite cazuri, iar infecția este confirmată prin teste de laborator cu ajutorul unor probe prelevate din nas și gât.

    Perioada de incubație variază între 1-10 zile, în funcție de virusul implicat. Cel infectat este contagios mai ales în primele zile, însă în anumite situații virusul poate rămâne activ în corp mai mult timp, putând fi transmis.

    În mod obișnuit, tratamentul virozelor respiratorii este simptomatic, ceea ce înseamnă că se tratează specific simptomele – dacă apare febra se dă antitermic etc. Antibioticele nu sunt eficiente în patologiile virale, iar folosirea acestora pentru a preveni suprainfectarea bacteriană nu este recomandată.

    Ministerul Sănătății din România atrage atenția asupra pericolului dezvoltării unei rezistențe la antibiotice, dacă acestea sunt utilizate atunci când nu se impune necesitatea administrării lor. Răceala sau gripa sunt două exemple de infecții care nu ar trebuie tratate cu ajutorul antibioticelor, decât dacă se ajunge la suprainfecții.

    O atenționare deosebită este făcută de pediatri în cazul administrării aspirinei la copii. Aspirina și alte medicamente pe bază de salicilați nu trebuie utilizate pentru tratarea virozelor respiratorii la copii deoarece pot determina apariția Sindromului Reye. Simptomele acestui sindrom includ: amețeală, greață, vărsături, stare generală de slăbiciune. Copilul poate manifesta un comportament irațional, ritmul respirației crește foarte mult, iar ficatul este mărit. Dacă boala se agravează, copilul se sufocă, are pupilele dilatate și este supus riscului de a intra în comă, atrag atenția reprezentanții Direcției de Sănătate Publică București.

    Când este necesară prezentarea într-un serviciu medical de urgență

    Persoanele fără probleme de sănătate trec ușor peste un episod de viroză respiratorie, recuperarea făcându-se în câteva zile. Copiii mici, persoanele vârstnice și cei cu imunitate compromisă au însă nevoie de un control medical atunci când manifestă semnele unei infecții a tractului respirator.

    Este nevoie de un consult medical de urgență atunci când apar următoarele manifestări:

    • În ciuda medicației, simptomele se înrăutățesc
    • Incapacitatea de a respira
    • Apariția unor stări de confuzie
    • Deshidratare

    Prevenirea virozelor respiratorii

    Pentru evitarea și răspândirea infecțiilor virale respiratorii, Ministerul Sănătății face următoarele recomandări:

    • Contactul cu persoanele bolnave trebuie evitat, iar în sezonul rece este bine ca aglomerările să fie ocolite
    • Spălarea mâinilor, mai ales după suflarea nasului, după ce ați strănutat sau ați intrat în contact cu o persoană bolnavă. Spălarea mâinilor trebuie să se facă temeinic cu apă și săpun ori de câte ori este posibil pe parcursul zilei.
    • Aerisirea încăperilor și menținerea unei temperaturi de 18 – 20 de grade
    • Evitarea folosirii în comun a paharelor, cănilor sau ustensilelor de luat masa
    • Persoanele cu viroze respiratorii trebuie izolate de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
    • Copiii bolnavi nu vor merge la școli sau grădinițe pentru a evita răspândirea infecției virale.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare