Sechele COVID-19. Cât timp poți suferi după ce te-ai vindecat

COVID-ul trece, sechelele rămân. Cât timp poți suferi după ce te-ai vindecat de coronavirus și cum grăbești vindecarea

Mai mult de jumătate dintre oamenii care au trecut prin COVID-19 au probleme de sănătate pe termen lung, care le afectează viața de zi cu zi. Chiar și cei care au avut forme ușoare de boală acuză oboseală puternică, dureri de cap și greutate în respirație, probleme de memorie și de concentrare. Cât timp pot rămâne cu sechele după COVID-19 și cum se pot recupera mai rapid aflăm de la specialiști.

„Am avut primul simptom pe 10 iunie, am fost depistată pozitiv pe 19 iunie. Am rămas cu amețeli în special, palpitații, dureri de oase uneori, durere în gât uneori, usturime pe nări uneori, stări de confuzie. Cu toate astea, analizele de sânge sunt foarte bune, la CT toracal nu a reieșit vreo leziune, la controlul cardiologic, aparent, totul OK. Concluzia: acest virus este un mister”, a povestit Corina la sfârșitul lunii septembrie pe un grup de Facebook unde românii vindecați de COVID-19 își împărtășesc experiența cu boala. „6 luni și încă am simptome. Gastro, cardio și neuro. Și subfebrilitate”, scrie Sorin pe același grup.

Corina și Sorin sunt, teoretic, vindecați, dar se luptă de luni bune cu sechelele bolii COVID-19. Ca ei sunt peste 60% dintre oamenii care s-au infectat cu noul coronavirus, potrivit unui studiu publicat de Universitatea Oxford. La două-trei luni de la contractarea virusului, 64% dintre participanții la studiu încă mai aveau probleme de respirație, iar 55% acuzau oboseală intensă. Mulți dintre foștii bolnavi de COVID-19 s-au plâns și de anxietate sau depresie.

Fibrozele pulmonare, o cauză de oboseală

În primele luni de pandemie, medicii și-au concentrat toată atenția pe tratarea bolnavilor infectați. Apoi, au început să se vadă urmările: mai întâi, medicii au observat fibrozele pulmonare pe care le lasă în urmă infecția cu virusul SARS-CoV-2. După ce depășesc faza acută a bolii, unii dintre bolnavii cu forme severe și critice de COVID-19 rămân cu fibroze – un țesut „mort”, incapabil să mai asigure funcția respiratorie. Fibrozele produc insuficiență respiratorie cronică, pe care bolnavii o resimt printr-o greutate în respirație, tuse, oboseală și capacitate scăzută la efort. 

Când acoperă porțiuni extinse din plămâni, leziunile scad atât de mult capacitatea pulmonară, încât bolnavii au nevoie de aparate de oxigen la domiciliu și de recuperare pulmonară pentru câteva luni de la vindecarea de infecția acută. 

Cât de mult persistă sechelele pulmonare este o întrebare pentru care medicii nu au încă un răspuns. Virusul SARS-CoV-2 nu este singurul din familia coronavirusurilor care produce astfel de sechele. Ele au fost observate la bolnavi și în timpul epidemiei de SARS, din 2003. Din datele adunate atunci ne putem face o idee despre durata de vindecare a plămânilor. Vreme de 15 ani, o echipă de cercetători din Beijing a urmărit evoluția unor pacienți vindecați de infecția cu virusul SARS-CoV. Concluzia analizei publicate în revista Nature a fost că o treime dintre bolnavi a rămas cu leziuni pulmonare mulți ani de la infecție. Spre finalul intervalului de 15 ani, majoritatea pacienților nu mai avea distrugeri pulmonare.

Sechele COVID-19: virusul„lovește” și inima

Boala COVID-19 nu este o simplă o infecție respiratorie, așa cum sunt răcelile de sezon sau gripa. „Dacă, inițial, se credea că noul coronavirus afectează cu precădere plămânul, prin apariția acelei pneumonii virale, iată că, după câteva luni de la debutul pandemiei, aflăm că există o paletă mult mai largă de aparate și sisteme care sunt afectate de COVID-19”, spune dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență București. 

Inima este unul dintre organele foarte afectate de acest nou virus. El poate produce miocardită virală, o inflamație a celulelor musculare ale inimii, și pericardită, inflamație a membranei care acoperă inima. Cele două suferințe, care apar uneori și simultan, sunt o cauză importantă de deces în COVID-19, notează specialiștii americani ai Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). Sechelele cardiace provocate de COVID-19 pot explica simptomele îndelungate ale unor bolnavi: greutate în respirație, dureri în piept și palpitații.

Teoretic, cu cât o boală este mai severă și cu cât pacienții au mai multe comorbidități, cu atât sechelele vor fi mai puternice și mai îndelungate. În cazul virusului SARS-CoV-2, teoria nu se aplică. În practică, au fost raportate cazuri de adulți tineri, inclusiv atleți, care au făcut miocardită, potrivit CDC. 

Ce sechele neurologice lasă COVID-19

Dureri de cap, confuzie, dificultăți cognitive și de memorie, pierderea mirosului pe termen lung – sunt alte câteva probleme care persistă multă vreme de la dispariția infecției acute. Una dintre explicațiile pentru ele are legătură cu afectarea neurologică dată de virusul SARS-CoV-2. El poate produce o inflamație asemănătoare unei encefalite virale.

Encefalita din COVID-19 poate avea manifestări severe: confuzie, agitație, halucinații, schimbări de comportament, slăbiciune musculară, probleme de vorbire și chiar paralizia anumitor zone ale feței sau corpului. Unele dintre aceste simptome persistă uneori câteva luni sau pot deveni permanente.

COVID-19 afectează sistemul nervos în ansamblul lui: sistemul nervos central, periferic și neurovascular. După mai bine de o jumătate de an de la izbucnirea pandemiei, știm că pe lista complicațiilor neurologice date de această infecție se află accidentele vasculare cerebrale, sindromul Miller-Fisher (care se manifestă prin paralizii oculare și faciale) și inflamații ale țesutului muscular (miozite și miopatii). 

Prin ce mecanisme afectează virusul SARS-CoV-2 sistemul nervos nu este clar deocamdată. Una dintre ipoteze este că el ar infecta și distruge direct celulele nervoase. Complicațiile neurologice ar putea fi și rezultatul suprastimulării sistemului imunitar care apare la unii bolnavi, notează un articol publicat în revista Nature

De unde vine oboseala cronică 

Chiar și formele ușoare de COVID-19 pot lăsa bolnavii cu sechele vreme îndelungată. Oboseala cronică este una dintre cele mai frecvente probleme acuzate de cei care au trecut prin COVID-19 chiar și cu simptome ușoare. Pe lângă starea de oboseală puternică, bolnavii au și dureri musculare și de articulații, senzație de slăbiciune, dureri de cap și insomnii. Medicii au dat un nume pentru toate aceste simptome: encefalomielită mialgică. 

Boala are încă multe necunoscute pentru specialiști. Ea apare, în general, după ce trecem prin infecții virale puternice și poate persista multe luni de la vindecare. Nu există biomarkeri prin care să poată fi depistată, așa încât diagnosticul se face doar pe baza simptomelor resimțite de bolnavi. Pentru că nu are cauze bine înțelese, crearea unui tratament este o misiune imposibilă deocamdată. 

La două luni de la apariția simptomelor, 53% dintre bolnavii incluși într-un studiu italian publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane au declarat că se simt încă obosiți, iar 43% dintre ei mai aveau dificultăți de respirație. La trei luni de la externarea în spital, 25% dintre bolnavi aveau în continuare probleme pulmonare, iar 16% acuzau oboseală, arată un alt studiu, efectuat în China. 

„Ceața din creier”, o altă problemă post-COVID

„Ceața din creier” nu este un termen medical, dar așa își descriu oamenii care au avut COVID-19 stările prin care trec: nu pot gândi clar, nu se pot concentra, nu pot purta o conversație coerentă, au stări de confuzie și pierderi de memorie. „Mă simt de parcă aș avea demență”, își descria trăirile în publicația The New York Times o asistentă de 53 de ani depistată pozitiv cu aproape trei luni în urmă. Ea povestește cât de mult îi afectează profesia aceste stări prin care trece.

Un studiu francez publicat în luna august arăta că 34% dintre participanții la studiu, cu toții bolnavi vindecați de COVID-19, au avut probleme de memorie și 27% dificultăți de concentrare la câteva luni de la apariția primelor simptome de boală.

„Ceața din creier” este semnul unei dereglări a funcțiilor cerebrale, dar medicii încă nu știu cauza ei exactă. Teoria cea mai vehiculată este că virusul sau reacția exagerată a sistemului imunitar la contactul cu el provoacă o inflamație a vaselor cerebrale, iar prin acest mecanism sunt afectate mai multe funcții cerebrale. 

Sechele COVID-19: Cum putem grăbi recuperarea

Boala COVID-19 lasă uneori sechele care pun viața în pericol – cum sunt cele cardiace, renale ori hepatice. De aceea, lupta cu noul coronavirus trebuie să continue și după vindecare. Toți bolnavii care au trecut prin COVID-19,  dar mai ales cei cu forme moderate și severe, ar trebui să facă o serie de analize și investigații pentru o reevaluare a stării de sănătate. Bolnavii care au fost internați în spital primesc de la medicul infecționist recomandări pentru investigații de reevaluare. Pentru cei care s-au tratat la domiciliu, medicul de familie poate face recomandări. 

Reevaluarea este indicată la cel mult o lună de la externare sau vindecare și poate include o radiografie pulmonară sau un CT toracic, o consultație cardiologică și analize de laborator care să includă o hemoleucogramă și o evaluare a funcțiilor hepatică și renală.

Bolnavii care rămân cu leziuni pulmonare și cu dificultăți de respirație au nevoie de recuperare respiratorie. Reabilitarea începe acasă, cu exerciții ușoare, precum mersul pe distanțe tot mai mari. Dacă funcția respiratorie rămâne afectată și la două-trei luni de la îmbolnăvire, sunt necesare exerciții speciale de reabilitare pulmonară. Ele se fac în centre de recuperare, cu ajutorul kinetoterapeuților și cu supraveghere medicală. La Timișoara, există un program de recuperare pulmonară pentru pacienții vindecați de coronavirus. 

Somnul, alimentația și hidratarea ajută recuperarea

Oboseala intensă, senzația de ceață în creier, pierderile de memorie și alte probleme neurologice pe care le lasă în urmă noul coronavirus nu au un tratament rapid și eficient. Odihna suficientă, hidratarea și alimentația echilibrată ajută recuperarea, în timp. „Mâncarea este medicament când ești bolnav”, spun specialiștii Societății Americane de Nutriție Enterală și Parenterală, care pun la dispoziția bolnavilor cu COVID-19 un ghid cu recomandări de nutriție pentru o recuperare mai ușoară. Iată câteva dintre cele mai importante sfaturi:

  • Includeți la fiecare masă alimente cu proteine: carne, lapte, ouă sau brânzeturi. Proteinele ajută la refacerea masei musculare și asigură energie organismului. Aportul zilnic ar trebui să fie de 75-100 de grame (echivalentul a 300 de grame de carne de vită sau de porc);
  • În perioada de recuperare, aveți nevoie de mai multe calorii decât de obicei. Alegeți alimente bogate în calorii (dar sănătoase), cum sunt brânza grasă de vaci, untul, smântâna sau iaurtul gras;
  • Dacă aveți un apetit scăzut sau obosiți când mâncați, mâncați 4-6 mese mai mici pe zi, la un interval de câteva ore. Începeți masa cu alimentele care conțin proteine, pentru a vă asigura aportul optim;
  • Beți 3 litri de lichide, la intervale dese. Sunt indicate și băuturile proteice sau băuturile din lapte (milkshake), bogate în calorii. 

Suplimentele alimentare, utile în schema terapeutică

Când alimentația nu este suficient de hrănitoare, specialiștii americani recomandă administrarea unor suplimente alimentare în perioada de recuperare post-COVID.

La externarea din spital, medicii recomandă bolnavilor vitamine și minerale cu rol benefic în recuperare. Vitamina C, una dintre cele mai studiate molecule pentru rolul ei antioxidant, este și cea mai prescrisă după faza acută a infecției. Despre această vitamină știm din studiile anterioare că are proprietăți antiinflamatoare și că scurtează durata de vindecare a răcelilor. În contextul pandemiei de coronavirus, ea este studiată pentru rolul adjuvant în tratamentul bolii COVID-19. Sunt peste 40 de studii în derulare acum care urmăresc beneficiile vitaminei C în prevenția, dar și în tratarea infecției cu noul coronavirus. Lista completă este actualizată de National Institutes of Health (NIH) din SUA.

Vitamina D este și ea studiată în această perioadă pentru beneficiile pe care le-ar putea aduce în tratarea bolii COVID-19. Studii publicate în reviste de specialitate precum The Lancet au arătat că boala evoluează mai sever la cei care au deficit de vitamina D, iar proprietățile antiinflamatoare ar putea accelera recuperarea. 

Pentru problemele neurologice post-COVID pot ajuta nutrienții care susțin funcția cognitivă, precum vitaminele din grupul B și acizii grași Omega 3 sau suplimente cu substanțe bioactive precum acetil L-carnitina și citicolina. Cînd sechelele neurologice sunt severe, poate fi nevoie de administrarea unor neurotonice – medicamente care stimulează activitatea cerebrală. Consultați un medic specialist pentru un tratament adecvat.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare