Top 5 probleme digestive care apar vara și trusa de suplimente esențiale

Vara, marea, soarele, călătoriile în țară ori în afara țării ne aduc multă bucurie, dar, din nefericire, uneori ne pot afecta sănătatea sistemului digestiv. Boli mai vechi pot fi agravate, iar virusuri noi ne pot strica vacanța dacă nu suntem atenți ce și unde mâncăm.

În cea mai recentă ediție a podcastului „Supliment de bine” by Secom®, medicul gastroenterolog Roxana Mirică ne-a vorbit despre principalele cinci boli digestive ce apar în timpul verii și remediile pe care să le avem la îndemână pentru a trece mai ușor peste aceste provocări.

Tema celei de-a cincea ediții a podcastului „Supliment de bine” din 2023 a fost „Cu digestia în vacanță”, iar înregistrarea integrală a discuției dintre medicul gastroenterolog Roxana Mirică și dr. Oana Trifu Bulzan o găsiți aici:

Modul în care vremea caldă poate interfera cu digestia

Cercetătorii au descoperit că vremea caldă poate determina o serie de schimbări la nivelul sistemului gastrointestinal. Pe de o parte, ele se produc din cauza modificării obiceiurilor alimentare și a rutinelor în timpul verii, și, pe de altă parte, din cauza modului în care reacționează organismul când e expus la temperaturi ridicate. Iată ce se întâmplă cu digestia în fiecare dintre aceste situații :  

• Consumul de alimente reci – Aveți poftă și consumați mai multe alimente reci și crude în timpul sezonului cald, iar procesarea acestora poate fi mai dificilă pentru sistemul gastrointestinal. Ele pot încetini digestia și pot provoca crampe, gaze și balonare.
• Reducerea orelor de odihnă – Vremea vă poate afecta ciclul de somn, perturbându-l sau împiedicându-vă să adormiți. Deoarece somnul se corelează direct cu digestia, este posibil să simțiți dureri de stomac dacă nu ați dormit bine.
• Deshidratarea – Când e expus la temperaturi în creștere, corpul se reglează natural prin transpirație. Transpirația excesivă vă face să pierdeți treptat conținutul de apă al corpului, ceea ce duce la deshidratare. Într-o astfel de situație, mucoasa intestinului și microbiomul se deteriorează, afectând astfel digestia.
• Reducerea activității fizice – Vara, din cauza temperaturilor foarte ridicate, este puțin probabil să faceți exerciții fizice cu aceeași frecvență ca în alte anotimpuri. Din păcate, lipsa mișcării vă poate afecta sistemul gastrointestinal, încetinind digestia și favorizând apariția constipației.

Afecțiunile digestive sunt mai frecvente vara, atât la copii, cât și la adulți. Cauzele principale ar fi indigestia provocată de alimente alterate și absența condițiilor minime de igienă a hrănii. De multe ori, alimentele nu sunt refrigerate corespunzător. Și atunci, sigur, prin ingestia acestor tipuri de alimente apar infecțiile, inflamațiile la nivelul tubului digestiv și bineînțeles, enterocolitele. În medie, o enterocolită, dacă se acționează imediat, ar trebui să fie ameliorată în 2-3 zile, cu o remisie totală într-o săptămână.

Dr. Roxana Mirică, medic gastroenterolog

Principalele 5 afecțiuni digestive care apar în timpul verii

Enterocolita

„Vedeta” afecțiunilor digestive care apar foarte des în timpul verii este, fără doar și poate, enterocolita, provocată de consumul de alimente stricate sau preparate în condiții precare de igienă. De multe ori, alimentele nu sunt refrigerate corespunzător și atunci apar infecțiile, inflamațiile la nivelul tubului digestiv și enterocolita. Dacă se acționează imediat, simptomele se reduc în 2-3 zile și dispar total într-o săptămână.

Ce mâncăm și ce nu atunci când avem enterocolită? La această întrebare ne-a dat răspunsul medicul gastroenterolog Roxana Mirică în cadrul podcastului „Supliment de bine” by Secom: „ Trebuie evitat tot ce înseamnă fast-food, alimente procesate, băuturi carbogazoase, dulciuri, produse cu conținut mare de grăsimi. Cele mai bune alimente sunt următoarele: covrigii, pâinea toast sau pâinea prăjită, brânzica de vaci, pastele, orezul, bananele, merele coapte. E necesară o hidratare foarte bună, cu apă și ceaiuri, cam 2,5 – 3 l, pentru a evita deshidratarea organismului. În plus, se administrează și săruri de rehidratare.” Pe lângă dietă, tratamentul conține: antidiareice – pentru scaune apoase, antibiotic – în cazul în care sursa infecției este bacteriană, probioticele – pentru a regla flora intestinală și antitermice, antipiretice – în cazul în care febra este prezentă.  

Diareea călătorului

Este o infecție gastrointestinală de scurtă durată, dar neplăcută, care provoacă de obicei scaune moi și crampe abdominale. De cele mai multe ori, este cauzată de bacterii, dar uneori sunt de vină virusuri sau paraziți. Turiștii internaționali sunt cei mai expuși riscului atunci când vizitează țări care au practici de igienă mai puțin riguroase decât cele din țara lor.

Infecția gastrointestinală se poate întâmpla oricui, oriunde. Dacă nu ați fi în vacanță, ați numi-o intoxicație alimentară sau gripă stomacală, dar, în vacanță, primește numele de „diareea călătorului”.

Manifestările clinice sunt următoarele: dureri abdominale, greață, însoțită sau nu de vărsături, diaree, scaune apoase diareice, o fatigabilitate marcantă, o stare de rău general, febră, frisoane.

Dr. Roxana Mirică, medic gastroenterolog

Cât de frecventă este diareea călătorului? Este cea mai frecventă afecțiune digestivă a celor care călătoresc în vacanța de vară. Afectează între 30% și 70% dintre călători, în funcție de destinație și sezon. Este deosebit de comună în climatele calde și/sau umede, unde bacteriile se înmulțesc mai ușor. Majoritatea țărilor din Asia, Orientul Mijlociu, Africa, Mexic și America Centrală și de Sud au acest tip de climă mare parte din timp, astfel încât cei care le vizitează sunt mai des afectați.

Sindromul de colon iritabil

Sindromul intestinului iritabil este o afecțiune comună a sistemului digestiv, care se poate agrava în anotimpul cald și în perioada vacanțelor. Simptomele includ:

• dureri abdominale (de stomac) și crampe, care pot fi ameliorate prin mișcarea intestinelor
• schimbare a tranzitului: diaree sau constipație
• balonare și umflare a stomacului
• flatulență (acumulare de gaze în stomac și intestine)
• letargie (lipsa energiei)

Despre balonare, unul dintre cele mai des întâlnite simptome, medicul gastroenterolog Roxana Mirică spune că aceasta nu este niciodată firească și trebuie investigată neapărat: „Întotdeauna când apare această balonare, cu siguranță există și cauze, factori declanșatori. Primul ar fi alimentația dezechilibrată. Stresul reprezintă una dintre cauze, prin descărcarea hormonilor de stres la nivelul receptorilor tubului digestiv. De aici apar modificări odată în microbiota intestinală și, mai departe, apar tulburările de motilitate, tulburări funcționale digestive. O altă cauză sunt intoleranțele: la lactoză, la gluten, alergiile de tip alimentar și sigur, disbiozele.”

Toxiinfecția alimentară

Intoxicația alimentară este provocată de alimente sau băuturi alterate. Simptomele toxiinfecției alimentare includ adesea dureri abdominale, diaree și vărsături. Semnele apar de obicei în câteva ore sau câteva zile de la consumul alimentelor. Majoritatea oamenilor fac o formă ușoară și își revin fără tratament. În cazuri rare, toxiinfecția alimentară provoacă boli grave sau complicații.

Adulții ar trebui să meargă urgent la medic dacă apar următoarele:

• Modificări neurologice, precum: vedere încețoșată, slăbiciune musculară, furnicături ale pielii.
• Febră peste 39,4 grade Celsius.
• Vărsături dese.
• Diaree care durează mai mult de trei zile.
• Simptome de deshidratare – sete excesivă, gură uscată, urinare redusă sau deloc, slăbiciune severă, amețeli.

Disbiozele

Reprezintă un dezechilibru al florei intestinale, al microbiotei, prin creșterea microorganismelor patogene în detrimentul celor sănătoase, prietenoase, saprofite. Conform explicațiilor oferite în cadrul podcastului „Supliment de bine’’ by Secom de dr. Roxana Mirică, disbiozele au cauze multifactoriale: „alimentație dezechilibrată, infecții (virale, bacteriene), antibioterapie pe termen lung, alte medicamente și tratamente, stresul, intervenții chirurgicale recente, vârsta, depresia, tulburările de motilitate.”

În tratarea acestei afecțiuni se recomandă, de obicei, administrarea  prebioticelor, probioticelor sau sinbioticelor (sinbioticele reprezentând asocierea celor două). De asemenea, trebuie sistată administrarea antibioticelor și a altor tipuri de medicamente, dacă aceasta este cauza. În unele situații, specialistul poate recomanda transplantul de microbiotă fecală.

Trusa de suplimente esențiale pentru bagajul de vacanță

După enumerarea celor mai frecvente afecțiuni digestive care apar în timpul verii, medicul gastroenterolog Roxana Mirică a recomandat cele mai importante suplimente alimentare pe care e bine ca, fiecare dintre noi, să le aibă la îndemână, pentru a ajuta organismul să lupte cu aceste afecțiuni.

Pe lângă probiotice, prebiotice, sinbiotice, eu mai recomand vitamina D, vitamina C, deci tot ce înseamnă suplimente care stimulează imunitatea, în general. De asemenea, recomand suplimentele cu fier și cu vitamină B 12 asociată cu acid folic. Ar mai fi suplimentele care conțin zinc. Acestea pentru că zincul este deosebit de important în păstrarea unei bune funcționalități a sistemului imunitar; iar pe tubul digestiv ameliorează semnificativ sindromul diareic.

Dr. Roxana Mirică, medic gastroenterolog

Sfaturi generale pentru menținerea unei digestii optime în timpul verii

Puteți evita problemele digestive legate de vremea caldă urmând câteva recomandări oferite de specialist:

Alegerea băuturilor potrivite – Hidratarea joacă un rol vital în sănătatea digestivă. Drept urmare, medicul Roxana Mirică încurajează consumul anumitor băuturi în detrimentul altora. Puteți savura o apă tonică sau un pahar de lapte în timpul verii, dar țineți cont și de faptul că băuturile cu exces de zahăr vă pot afecta stomacul și pot duce la simptome gastrointestinale neplăcute.

Rămâneți mereu hidratați – Cea mai bună și mai prietenoasă băutură pe care ar trebui să o consumați în timpul verii este apa. Apa reface rezerva pe care o pierdeți atunci când transpirați.

Limitarea anumitor alimente – Consumul de alimente picante, grase, prăjite, acide sau sărate ar trebui redus la minimum sau oprit cu totul. Aceste alimente sunt vinovate de apariția inflamației de-a lungul tractului digestiv și pot duce la simptome nedorite.

În primul rând, recomand evitarea alimentelor procesate, a condimentelor picante, a alimentației de tip fast food sau patiserie, a dulciurilor și a băuturilor carbogazoase. E benefic, în schimb, consumul de legume, fructe, carne slabă, pește, oleaginoase, deci tot ceea ce este sănătos. O altă sugestie ar fi o hidratare corespunzătoare, 2,5- 3 l de lichide pe zi, preponderent apă. O a treia recomandare ar fi păstrarea unei condiții fizice corespunzătoare, prin mersul pe jos circa 30 de minute pe zi sau mersul pe bicicletă ori antrenamente la sală.

Dr. Roxana Mirică, gastroenterolog

Evitarea sau limitarea semnificativă a consumului de alcool – Mulți adulți consumă bere rece sau un cocktail în timp ce stau la piscină sau participă la alte activități de vară. Este important să rețineți că alcoolul vă deshidratează și poate irita tractul digestiv.

Consumul de alimente cu nutrienți probiotici – Probioticele conțin bacterii bune care ajută la echilibrarea florei din interiorul sistemului gastrointestinal și se găsesc în produsele fermentate, precum brânzeturi fermentate, iaurt, chefir, murături. Nu vă bazați însă exclusiv pe acestea pentru aportul de probiotice! „În principiu, iaurtul este alimentul ideal, pentru că e și delicios, bogat în proteine, în calciu, magneziu și are un conținut redus caloric. Însă, sunt și anumite produse pasteurizate, iar prin această tratare termică se distrug organismele vii, nepatogene, și atunci este necesară suplimentarea prin comprimate, capsulă, pudră. Mai sunt, de asemenea, iaurturile degresate, care conțin o concentrație ridicată de zaharuri, ceea ce face ca iaurtul să nu mai fie alimentul ideal”, precizează dr. Mirică. Un ajutor semnificativ pentru probiotice îl reprezintă prebioticele, alimente bogate în fibre: fructe de pădure, banane, cereale integrale, usturoi, legume, miere. Efectul cumulat al celor două suplimente se găsește în sinbiotice, un aliat al sistemului digestiv atât în cazul unui tranzit normal, cât și în situații de constipație sau diaree.

Exercițiu fizic atunci când este posibil – excesul de căldură și umiditate din timpul verii vă poate descuraja să faceți exerciții fizice. Activitățile ușoare până la moderate, cum ar fi  mersul pe jos, pot stimula sistemul digestiv și pot reduce stresul.