A fost descoperită metoda prin care pot fi citite gândurile oamenilor, cu ajutorul robotului conversațional ChatGPT

Cercetătorii au identificat cum pot fi citite gândurile unei persoane folosindu-se de ChatGPT și de imagistica prin rezonanță magnetică funțională (fIRM). Deși tehnologia e concepută pentru cei care și-au pierdut abilitatea de a comunica, unii oameni de știință sunt îngrijorați cu privire la încălcarea „confidențialității minții“.

Este vorba despre primul sistem (decodor de limbaj) care poate reconstrui limbajul continuu fără să fie nevoie de un implant cerebral invaziv, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Neuroscience.

Oamenii de știință au declarat că au găsit o modalitate prin care să transcrie gândurile oamenilor, folosind o tehnică de imagistică și inteligența artificială, făcând astfel un prim pas către citirea gândurilor.

Scopul experimentului a fost găsirea unei soluții de care să poată beneficia oamenii care și-au pierdut capacitatea de comunicare. Deși descoperirea e impresionantă, unii experții ridică problema încălcării „confidențialității minții“.

Totuși, inventatorii susțin că tehnologia nu poate fi folosită fără permisiunea unei persoane. Aceasta pentru că este nevoie permanent de cooperarea pacientului atât pentru a antrena, cât și pentru a folosi sistemul decodor de limbaj.

Citește aici cât de mare e puterea minții asupra corpului? Cum controlează creierul evoluția bolilor și vindecarea.

Este nevoie de cooperarea permanentă a pacienților pentru citirea gândurilor

Rezonanța magnetică funcțională este o tehnică imagistică cu ajutorul căreia se obțin informații funcționale prin vizualizarea activității corticale. fIRM detectează schimbări subtile ale fluxului sanguin cerebral, ca răspuns la stimulare sau la alte activități.

În cadrul cercetărilor anterioare, persoanele care nu mai puteau vorbi sau scrie aveau nevoie de un implant cerebral pentru a putea rosti cuvinte sau propoziții. Astfel de „interfețe creier-calculator” se concentrează pe partea creierului care controlează gura atunci când încearcă să formeze cuvinte.

Alexander Huth, neurolog la Universitatea Texas și coautor al acestui nou studiu, a spus că decodorul de limbaj al echipei sale funcționează la un cu totul alt nivel.

„Sistemul nostru funcționează într-adevăr la nivel de idei, de semantică, de sens”, a precizat Huth într-o conferință de presă online.

Decodorul de limbaj a permis cercetătorilor să observe modul în care cuvintele, frazele și semnificațiile au determinat răspunsuri în regiunile creierului cunoscute ca fiind resposabile pentru procesarea limbajului.

Experții au introdus aceste date într-un model de limbaj bazat pe rețele neuronale, care folosește GPT-1. Acessta este predecesorul tehnologiei de inteligență artificială implementată ulterior în extrem de popularul ChatGPT.

GPT-1 a fost antrenat pentru a prezice modul în care creierul fiecărei persoane răspunde la percepția vorbirii, apoi restrânge opțiunile până când găsește răspunsul cel mai bun.

Pentru a testa acuratețea modelului, fiecare participant a ascultat o poveste în timp ce se afla în aparatul de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională.

EXTRA INFO

Ce este ChatGPT

„ChatGPT reprezintă un chatbot, respectiv o interfață de comunicare, dezvoltat de laboratorul de cercetare a inteligenței artificiale OpenAI și care este capabil să răspundă solicitărilor utilizatorilor într-un mod conversațional, având capacitatea de a genera un text asemănător cu cel generat de oameni pe baza contextului conversației. Spre deosebire de alte programe software de tip chatbot, care sunt limitate la o serie de răspunsuri predeterminate, ChatGPT poate genera răspunsuri în mod spontan, permițându-i angajarea în conversații dinamice și variate. Astfel, ChatGPT poate fi utilizat pentru o multitudine de scopuri, de la redactarea rezumatului unei cărți sau compunerea unei melodii (pe baza unei serii de cuvinte indicate de utilizator), până la conversia unui fragment de cod sursă dintr-un limbaj de programare în altul“, se explică într-un material Hotnews. ChatGPT a fost lansat în noiembrie 2022.

Decodorul de limbaj a captat esența gândurilor

Primul autor al studiului, Jerry Tang, a spus că decodorul a putut „recupera esența informațiilor auzite de utilizator”.

De exemplu, când participantul a auzit fraza „Încă nu mi-am luat permisul de conducere”, modelul a interpretat și exprimat: „ea nici măcar nu a început să învețe încă să conducă”.

Decodorul de limbaj a întâmpinat dificultăți în cazul pronumelor personale precum „eu” sau „ea”, potrivit cercetătorilor. Dar, chiar și atunci când participanții s-au gândit la propriile povești – sau au vizionat filme mute – decodorul a fost capabil încă să înțeleagă „esențialul”.

„E clar că decodificăm ceva mai profund decât limbajul, apoi îl convertim în limbaj. Cum scanarea fIRM este prea lentă pentru a capta cuvinte individuale, colectează un set de informații în câteva secunde. Așa că putem vedea cum evoluează ideea, chiar dacă cuvintele exacte se pierd”, a adăugat Huth.

Un prim pas către încălcarea „confidențialității minții“

David Rodriguez-Arias Vailhen, profesor de bioetică la Universitatea din Granada, Spania, care nu este implicat în cercetare, a spus că cercetarea a depășit realizările de până acum ale interfețelor creier-calculator.

Descoperirea ne aduce mai aproape de un viitor în care dispozitivele sunt „capabile să citească mințile și să transcrie gândurile”, a spus el, avertizând că acest lucru s-ar putea întâmpla împotriva voinței oamenilor, cum ar fi în timpul somnului.

Însă, cercetătorii au anticipat astfel de preocupări și au efectuat teste care arătau că decodorul nu funcționează în cazul persoanelor a căror activitate cerebrală nu a fost antrentă înainte. De asemenea, cei trei participanți la studiu au reușit să deruteze cu ușurință decodorul.

În timp ce ascultau unul dintre podcasturi, utilizatorilor li s-a spus să numere până la șapte, să numească și să-și imagineze animale sau să se gândească la o poveste diferită. Toate aceste tactici au „sabotat” decodorul, potrivit cercetătorilor.

Echipa de cercetători speră acum să accelereze procesul, astfel încât să poată decoda scanările creierului în timp real și au solicitat, de asemenea, reglementări care să protejeze confidențialitatea minții.

„Mintea noastră a fost până acum paznicul confidențialității. Această descoperire ar putea fi un prim pas către compromiterea acestei libertăți în viitor”, a spus bioeticianul Rodriguez-Arias Vailhen.