De ce avem nevoie de iod în organism. Excesul, la fel de periculos ca deficitul

De ce avem nevoie de iod în organism și în ce alimente îl găsim. Excesul, la fel de periculos ca deficitul

    Iodul este indispensabil pentru buna funcționare a tiroidei și, mai departe, a întregului organism, dar aportul său trebuie foarte bine echilibrat. Atât carența, cât și excesul de iod sunt periculoase. Din ce surse ne putem asigura iodul, când trebuie suplimentat și câtă nevoie avem în România de sarea iodată, aflăm în continuare de la medicul endocrinolog. 

    Glanda tiroidă nu poate funcționa fără un aport optim de iod. Acest mineral participă la sinteza celor doi hormoni tiroidieni, tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), cu rol vital pentru aproape toate celulele și procesele din organism: sinteza proteinelor, activitatea enzimatică, creșterea oaselor lungi, metabolismul grăsimilor și carbohidraților, diferențierea celulelor, dezvoltarea adecvată a sistemului nervos central la făt și sugar. 

    Iodul pare să joace un rol și în răspunsul imun. Mai mult, el poate preveni apariția bolii fibrochistice mamare, o afecțiune a sânului caracterizată prin apariția de noduli benigni sau chisturi la nivelul sânilor.

    De ce este periculos deficitul de iod 

    Apa oceanelor este principala sursă de iod, dar el există și în sol, în concentrații variabile. În regiunile cu soluri sărace în acest mineral, produsele vegetale și animale conțin puțin iod, iar populațiile se confruntă cu deficit. Aceste zone sunt, în general, cele muntoase și de deal acoperite în trecut de ghețari care, prin topire, au „spălat” acest mineral din sol. 

    Deficitul de iod are o multitudine de efecte asupra creșterii și dezvoltării organismului. Cel mai precoce semn clinic al carenței este o afecțiune numită „gușă”, care se caracterizează printr-o creștere în volum a glandei tiroide. Mai mult decât răgușeala și problemele de respirație și înghițire, gușa afectează uneori și funcția tiroidei, astfel că bolnavii pot dezvolta hipertiroidism sau hipotiroidism. 

    Deficitul cronic de iod poate crește riscul de apariție a unui tip de cancer tiroidian denumit folicular.  

    Carența de iod este periculoasă în mod deosebit în sarcină și în perioada alăptării. Ea afectează dezvoltarea creierului fătului și, ulterior, nou-născutului. Deficitul poate împiedica un copil să-și atingă potențialul intelectual maxim. La sugari și copii, chiar și un deficit moderat poate afecta dezvoltarea neurologică, ducând la o scădere a IQ-ului.

    „Spectrul tulburărilor de deficit de iod este larg și poate fi eșalonat pe grupe de vârstă. Astfel, deficitul acestui oligoelement la gravidă poate duce la avort, făt născut mort, anomalii congenitale, creșterea morbidității și mortalității perinatale, cretinism endemic. La nou-născut, deficitul de iod poate cauza gușa neonatală, hipotiroidism neonatal și insuficiență neurocognitivă endemică. La copil și adolescent, urmările pot fi guşa, hipotiroidismul (subclinic), funcție mentală afectată, dezvoltare fizică întârziată”, a detaliat pentru Smart Living dr. Adrian Comănici, șef de secție endocrinologie la Spitalul Clinic CF 2, din București.

    Alimente bogate în iod

    Organismul nostru nu produce iod, dar el poate fi asigurat din apă și din anumite alimente. Iodul este absorbit la nivelul intestinului, iar două treimi din el este depozitat apoi în tiroidă. Alimente bogate în iod sunt:

    • pește și crustacee: cod, ton, stridii, creveți;
    • alge marine: kelp, nori, kombu, wakame;
    • lactate: lapte, brânză, iaurt;*
    • ouă (gălbenușul)*;
    • ficat de vită*;
    • carne de pui*;
    • nuci;
    • ciuperci.

    *Cantitatea de iod din lactate, carne și legume este dependentă de concentrația de iod din solul și hrana animalelor.

    De partea cealaltă, există alimente care blochează preluarea iodului de către tiroidă. Este vorba în principal despre legumele din familia crucifere: varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă și gulie. Ele conțin anumite substanţe numite tiocianaţi care blochează absorbția iodului de către tiroidă când sunt consumate în stare crudă. Pentru a ne asigura un aport optim, putem crește cantitatea consumată sau putem găti aceste legume. Concentrația de tiocianați scade prin fierbere.

    La sursele naturale se adaugă și alimentele iodate introduse pe piață pentru a corecta deficitul constatat pe zone extinse de pe Glob. În 1999, Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF şi ICCIDD (International Council for Control of Iodine Deficiency Disorders) semnalau că există un deficit de iod în 21 de ţări din Europa Centrală şi de Vest şi în 12 ţări din Europa de Est, inclusiv România. S-a recomandat suplimentarea aportului de iod în alimentație, iar România, alături de majoritatea țărilor, a luat măsura iodării universale a sării. 

    Din anul 2002, în România, în alimentaţia oamenilor se utilizează numai sare iodată. Acest lucru este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universală a sării destinate consumului uman. Utilizarea de sare iodată în hrana animalelor și în industria alimentară este opțională, dar cu o excepție: ea trebuie utilizată la fabricarea pâinii și a produselor de panificație. 

    „Câteva zone au fost clar definite ca endemice: zonele subcarpatice, Podişul Transilvaniei, Moldova, Maramureş. După reglementarea privind iodarea sării, regiunile endemice s-au restrâns la zone cu o carență medie de iod, cum ar fi unele județe din Moldova, zonele subcarpatice din Gorj, Argeș, Vâlcea, Sibiu și Brașov, dar și Capitala”, potrivit medicului endocrinolog Adrian Comănici. 

    Cum identificăm o carență de iod

    Deficitul acestui mineral în organism are câteva manifestări specifice, care trebuie să ne trimită la specialist, pentru investigații:

    • oboseală intensă;
    • probleme de memorie;
    • căderea părului;
    • senzaţie de slăbiciune;
    • depresie;
    • creştere în greutate.

    La copii, carența se manifestă prin stări de neliniște, prin probleme de somn și printr-o capacitate scăzută de concentrare.

    Testul inițial care se recomandă pentru diagnosticul afecțiunilor tiroidiene este determinarea TSH din sânge. TSH este hormonul de stimulare tiroidiană care acționează asupra secreției de hormoni tiroidieni. Nivelul TSH crește ăn hipotiroidism. Determinarea TSH se poate efectua gratuit cu recomandare de la medicul de familie.

    Care este aportul optim

    Necesarul zilnic este diferit la adulți și copii, iar gravidele și femeile care alăptează au nevoie de un aport mai mare, astfel:

    CategorieAport zilnic
    Adulți150 μg (micrograme)
    Gravide220 μg
    Femei care alăptează290 μg
    Adolescenți 14-18 ani150 μg
    Copii  9-13 ani 120 μg
    Copii 1-8 ani 90 μg
    Bebeluși 7-12 luni130 μg
    Sugari 0-6 luni110 μg
    Necesarul fiziologic de iod recomandat de Organizația Mondială a Sănătății

    De ce au nevoie gravidele de mai mult iod

    Tiroida fătului se formează după primul trimestru de sarcină, dar acesta are nevoie de hormoni tiroidieni pentru creștere și dezvoltare. Singura sursă o reprezintă hormonii preluați de la mamă, care trec prin placentă în circulația fetală. Din al doilea trimestru de sarcină, tiroida fătului poate produce propriii hormoni, dar, pentru aceasta, are nevoie de iod de la mamă. În consecință, necesarul zilnic de iod al gravidei trebuie să crească pentru a asigura dezvoltarea echilibrată a fătului, dar și pentru sănătatea proprie. 

    Aportul crescut de iod rămâne o necesitate și pe durata alăptării. Dezvoltarea creierului  continuă după naștere, iar o carență de iod în această perioadă poate afecta dezvoltarea neurologică bebelușului. Până la un sfert din cantitatea de iod asimilată de mamă este excretată în lapte. În cazul bebelușilor care nu sunt alăptați, aportul optim de iod este asigurat de formulele de lapte, care conțin întotdeauna și acest mineral.

    Necesarul zilnic de iod recomandat gravidelor și femeilor care alăptează este dificil de asigurat numai din alimentație. De aceea, medicii obstetricieni prescriu, de regulă, suplimente alimentare care conțin iod (iodură de potasiu sau un complex de vitamine care conține și iod).

    Iodul și radiațiile nucleare: care este legătura?

    Iodul poate proteja tiroida de cancer în eventualitatea unui accident nuclear. El se administrează ca iodură de potasiu, în forma sa stabilă, sub formă de tablete. Doza indicată după o expunere la iod radioactiv este însă mult mai mare decât necesarul zilnic de iod, iar alimentele și suplimentele alimentare nu pot asigura o cantitate atât de mare în organism. O singură tabletă are o concentrație de 65 de miligrame de iodură de potasiu, echivalentă a 50 de miligrame de iod, adică de peste 300 de ori mai mult decât necesarul zilnic. Acesta este motivul pentru care medicii insistă să nu luăm preventiv tablete cu iodură de potasiu.

    După o expunere la radiații, se recomandă o doză inițială unică de iodură de potasiu, iar administrarea se repetă doar dacă nivelul de iod radioactiv persistă în mediu. Nu toate categoriile de populație au nevoie de această măsură de protecție.

    Despre utilitatea iodului în eventualitatea unei explozii nucleare și dozele de iodură de potasiu recomandate pe categorii de vârstă găsiți informații în acest articol Smart Living

    Cât de necesară este sarea iodată

    În ultimii ani, tot mai mulți pun la îndoială utilitatea iodului adăugat în sare și chiar evită aceste sortimente de sare, în favoarea celor neiodate. Argumentele sunt diferite: unii consideră că sarea iodată nu poate rezolva deficitul de iod al populației, în vreme ce alții se tem că vine cu un risc de supraîncărcare cu iod a tiroidei. 

    Conform reglementărilor, sarea iodată trebuie să conțină între 25 și 40 de miligrame de iod/kilogram. Astfel, la consumul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății de 5 grame de sare/zi (o linguriță rasă), ajungem la un aport teoretic de 125-200 de micrograme de iod/zi, aproape sau chiar peste necesarul zilnic de iod pentru un adult. În practică, aportul de iod din sare este mai mic. În timp, până ajunge în farfurie, mineralul din sare se evaporă. După expirarea sării, concentrația iodului scade mult. De asemenea, este important să știm că iodul se pierde prin fierbere, așa încât sarea iodată ar trebui adăugată după prepararea termică a mâncării. 

    „Programele de iodare universală a sării pot determina doar sporadic un aport excesiv de iod, la grupuri restrânse”. 

    Dr. Adrian Comănici, șef de secție endocrinologie la Spitalul Clinic CF 2, București

    Un alt argument în favoarea consumului de sare iodată este că aportul zilnic tolerabil de iod este mult mai mare decât doza zilnică recomandată. Cantitatea maximă de iod pe care un adult fără probleme de sănătate o poate consuma fără a avea efecte secundare este de 1.100 de micrograme pe zi. Aceeași doză este tolerată și de organismul femeilor însărcinate sau care alăptează. La copii, limita superioară zilnică este mai mică, astfel: copii cu vârsta între 14 și 18 ani –  900 μg, copii 9-13 ani – 600 μg, copii 4-8 ani – 300 μg, copii 1-3 ani – 200 μg. 

    Ce efecte are excesul de iod

    Organismul are mecanisme de protecție împotriva excesului de iod, astfel că, la o populație sănătoasă, este puțin probabil ca aportul crescut să aibă efecte adverse semnificative, cu atât mai puțin la cele care au deficit de iod, spune medicul endocrinolog Adrian Comănici. 

    Un aport excesiv de iod venit doar din alimentație este, de asemenea, puțin probabil. El intră în compoziția unor medicamente, suplimente alimentare și substanțe utilizate în domeniul medical: medicamente precum amiodarone/cordarone, suplimentele din alge marine și spirulină, precum și substanțele de contrast iodate administrate pentru investigații radiologice. Acestea pot aduce un exces nociv de iod în organism când nu sunt administrate după recomandarea și sub supravegherea unui medic. 

    O doză de 2 grame de iod pe zi este considerată toxică pentru organism. În cazuri rare, se poate produce o intoxicație acută cu iod. Ea se manifestă prin: cefalee, gust metalic, dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, adenopatie (mărirea în volum a ganglionilor limfatici), sângerări ale mucoaselor, erupții cutanate, urticarie, edem al pleoapelor, edem pulmonar, dureri articulare și febră. Aceste reacții se instalează în câteva ore și până la 5 zile de la ingestia iodului.

    Iodul în exces este la fel de periculos pentru sănătate precum deficitul. El poate avea urmări mai ales pe fondul unor patologii ale tiroidei. Un aport prea mare poate induce hipertiroidismul la bolnavii cu boala Graves-Basedow latentă sau la cei cu gușă nodulară. Hipertiroidismul declanșează producerea în exces de hormoni tiroidieni care accelerează metabolismul și multiple funcții din organism.

    Cum apare, cum se manifestă și cum se tratează hipertiroidismul, citiți în acest articol Smart Living

    Paradoxal, excesul acestui mineral în organism poate să inhibe sinteza hormonilor tiroidieni și să ducă la apariția hipotiroidismului – afecțiune care se instalează atunci când tiroida nu produce suficienți hormoni. „În cazul tiroidei normale, apare un mecanism de «scăpare» față de iodul în exces prin inhibiția captării iodului cu reducerea sa intratiroidiană, permițând o hormonogeneză normală. Când este depășită capacitatea de adaptare, mai ales în cazuri de tiroidită autoimună sau dishormonogeneză, apare hipotiroidia indusă de iod”, explică specialistul. 

    Cum se manifestă hipotiroidismul și ce tratament primesc bolnavii, aflați din acest articol Smart Living

    Cine ar trebui să evite iodul

    Iodul nu trebuie și nu poate fi evitat complet din alimentație, dar sunt câteva situații în care trebuie să fim prudenți la cantitatea consumată. Excesul de iod poate accentua hipertiroidismul, iar persoanele care au această afecțiune trebuie să reducă din alimentele cu o concentrație crescută de iod, dar, cel mai important, să evite medicamentele și suplimentele alimentare cu iod ori substanțele de contrast iodate. Aportul excesiv de iod se recomandă să fie evitat și de către bolnavii cu cancer tiroidian care urmează să primească un tratament cu iod radioactiv, pentru a-i crește eficiența. 

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare