Inhalăm mai mult dioxid de carbon cu mască de protecție? Ce spun specialiștii

    Dureri de cap, amețeli, oboseală – sunt stări pe care unii oameni le pun în această perioadă pe seama purtării măștilor de protecție. Inhalăm înapoi dioxidul de carbon expirat în mască? Respirăm mai puțin oxigen când gura și nasul sunt acoperite cu măști? Am întrebat medicii pneumologi dacă masca de protecție poate fi periculoasă pentru sănătatea noastră. 

    Purtarea măștii de protecție în spațiile închise a devenit obligatorie în România din 15 mai 2020, măsură aplicată de altfel în toate statele europene. O situație cu totul nouă pentru români care a stârnit și controverse, pe de o parte, pe seama utilității acestei măsuri, iar pe de alta, pe marginea posibilelor efectelor nocive asupra sănătății. Temerea celor care dezaprobă purtarea măștii este că respirăm un aer cu prea mult dioxid de carbon (CO2) și prea puțin oxigen. 

    Ce efecte are CO2 în exces

    Acumularea de CO2 în fluxul sangvin, situație denumită medical hipercapnie sau hipercarbie, este toxică pentru organism. Când concentrația de dioxid de carbon din sânge crește, ea poate da dureri de cap, dezorientare și vertij, somnolență, vedere dublă, capacitate de concentrare mai scăzută, o stare anormală de oboseală și senzație de lipsă de aer, potrivit Institutului Național pentru Sănătate din SUA. În formele severe de hipercapnie, apar și confuzia, contracțiile musculare, bătăile neregulate ale inimii, convulsiile și chiar leșinul când concentrația de CO2 crește foarte mult.

    În ce măsură se poate acumula dioxidul de carbon în măștile de protecție și să ajungă la o concentrație toxică în sânge ne-a explicat conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

    „Dioxidul de carbon este un gaz care trece cu mare ușurință prin orice structuri și membrane. În timpul expirului, dioxidul de carbon nu are niciun fel de dificultăți să treacă prin materiale textile. Măștile chirurgicale obișnuite nu reprezintă un obstacol propriu-zis când se expiră aerul, așa încât dioxidul de carbon nu se poate acumula într-o mască. Nu cunosc să se fi făcut măsurători concrete ale cantității de dioxid de carbon de-o parte și de cealaltă a unei măști purtate de o persoană sănătoasă, dar avem argumente istorice, și anume că medicii chirurgi operează ore în șir fără să aibă dificultăți de vreun fel legate de acumularea de dioxid de carbon în mască”, spune specialistul.

    Inhalăm mai puțin oxigen cu mască de protecție?

    Cât despre diminuarea a cantității de oxigen inhalate prin mască, medicul pneumolog ne asigură că nici acesta nu este un pericol atunci când suntem în repaus sau când mergem pe jos. „Măștile chirurgicale uzuale nu sunt etanșe. Întotdeauna vor exista scăpări de aer și oxigenul va fi în concentrație suficientă. Aerul pătrunde și pe laterale sau pe lângă nas, nu doar prin cele trei straturi de material”, potrivit medicului pneumolog. 

    Singura situație care poate modifica acest parametru este practicarea unei activități fizice în timp ce purtăm mască de protecție. „Cei care încearcă să facă sport purtând mască pot avea senzația de lipsă de aer. În acest caz, este nevoie de un flux mai mare de aer atât la inspir, cât și la expir. Ei vor avea nevoie de un volum mai mare de oxigen, iar masca îngreunează respirația, de unde și senzația că au nevoie de mai mult aer”, explică dr. Irina Strâmbu. 

    Măștile N95 îngreunează respirația?

    Dacă măștile chirurgicale obișnuite dau senzația că permit aerului să treacă mai ușor, cele N95 creează impresia că îngreunează respirația. Ele se fixează etanș pe față, spre deosebire de cele chirurgicale obișnuite cu 3 straturi, dar „nu sunt mai groase, ci fabricate în alt mod. Diferența dintre ele nu este dată de grosime sau de o cantitate mai mare de material prin care oamenii trebuie să respire. Cele N95 au doar un strat intermediar care este încărcat electrostatic. Această încărcătură electrostatică crește eficiența măștii în a reține germenii care vin din afară în timpul inspirului. Ele sunt create special pentru protecția bacteriologică a personalului medical. Pneumologii au o experiență îndelungată în purtarea acestui tip de mască, ea fiind obligatorie în secțiile de tuberculoză. De peste un deceniu, toți medicii pneumologi poartă astfel de măști când intră în saloanele de tuberculoză și nu au avut niciodată asemenea probleme”, precizează dr. Irina Strâmbu. 

    Problema pe care o creează aceste măști este acumularea de aer cald în interior. Când sunt purtate un timp îndelungat, în interior se formează abur, iar el produce o senzație de disconfort. De aceea, sunt preferate măștile prevăzute cu o valvă pe mijloc. Ea împiedică acumularea aerului cald și a condensului. „Da, aburul se acumulează într-o asemenea mască de protecție, dar dioxidul de carbon iese foarte ușor. Prin urmare, nu ni se poate face rău de la o asemenea mască”, conchide specialistul. 

    „Nu a spus nimeni că este confortabil să porți mască de protecție. Purtarea ei nu face niciun rău. În schimb, ea poate să facă foarte mult bine”. 

    Conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București

    Aer cald și umezeală acumulează și măștile chirurgicale obișnuite, mai ales în zilele cu temperaturi și cu umezeală ridicate. Această problemă nu poate avea însă nicio urmare asupra respirației și asupra plămânilor, potrivit medicului pneumolog.  

    De unde vin stările neplăcute?

    Sunt persoane aparent fără probleme de sănătate acuză stări de amețeală, oboseală dureri de cap din cauza purtării măștilor. Care este cauza acestor stări ne explică medicul pneumolog. „Este o problemă de obișnuință să respiri prin mască. În niciun caz nu putem pune amețelile sau durerile de cap pe seama purtării ei. Toate simptomele pe care le acuză oamenii pot fi senzații subiective date de disconfort și, poate, de un tip de claustrofobie”, spune dr. Irina Strâmbu. Mai ales măștile de tip N95, care sunt se fixează mai etanș decât cele chirurgicale obișnuite, pot să dea această senzație de claustrofobie. 

    Modul în care purtăm masca de protecție ne poate accentua senzația de disconfort. Dacă nu o ajustăm bine pe față, aerul cald expirat se va duce în sus, pe lângă nas, până la ochi. „Aerul cald suflat în ochi este de multe ori sursa acelei senzații neplăcute din timpul purtării măștii. Acesta este un disconfort chiar mai mare decât senzația de lipsă de aer. Masca trebuie fixată foarte bine pe nas, astfel încât aerul să fie suflat doar prin materialul măștii, și nu pe lângă ea”, atrage atenția dr. Irina Strâmbu. 

    Mai multe informații despre cum purtăm corect o mască găsiți în acest articol.   

    Ar trebui astmaticii să poarte mască de protecție?

    Infecția COVID-19 poate evolua sever pe fondul unei suferințe respiratorii preexistente, după cum arată datele medicale de până acum. Astmul, dar mai ales emfizemul pulmonar și BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) pot fi periculoase în contextul pandemiei de coronavirus. Din acest motiv, medicii nu le recomandă acestor categorii de bolnavi renunțarea la masca de protecție în spațiile închise, cât mai degrabă să găsească una potrivită și adaptată lor. Deși protejează mai puțin decât măștile chirurgicale, cele textile, de exemplu, pot fi mai ușor de suportat de către un astmatic. 

    Ce materiale textile oferă o protecție mai bună împotriva virusurilor și bacteriilor, precum și câteva tutoriale care vă arată cum vă puteți confecționa singuri măști găsiți în acest articol

    Am avut la consultație pacienți cu astm și cu BPOC care au purtat mască în toată această perioadă de pandemie. Le-a fost teamă de urmările pe care le-ar putea avea la ei purtarea unei măști, dar nu li s-a întâmplat nimic”.

    Conf. dr. Irina Strâmbu, medic primar pneumolog și șef de secție la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București

    Când putem acumula prea mult dioxid de carbon în sânge?

    Acumularea de dioxid de carbon în cantități mari în sânge poate fi periculoasă, dar o asemenea situație este întâlnită foarte rar. „Dioxidul de carbon nu se acumulează cu ușurință în corpul uman. Aceasta este o problemă care apare tardiv în bolile respiratorii severe, când pacientul deja este dependent de oxigen de multă vreme”, potrivit medicului pneumolog. 

    Putem inhala o concentrație mare de dioxid de carbon când respirăm aer poluat. Emisiile industriale și traficul sunt principalele surse de CO2. „Concentrația lui trebuie să fie destul de mare pentru a produce rău. Concentrația obișnuită de dioxid de carbon din atmosferă este de 0,04%. El este periculos când în atmosferă atinge concentrația de aproximativ 10%”, potrivit profesorului de chimie Bill Carroll, de la Universitatea Indiana, SUA, citat de Health.com

    Este posibil și să avem o concentrație prea mică de dioxid de carbon în sânge. Aceasta se poate întâmpla când expirăm prea repede sau prea des ori atunci când ne ținem respirația – vom expira mai mult CO2. „Dioxidul de carbon reglează pH-ul sângelui. O concentrație prea mare va face sângele prea acid, iar o concentrație prea mică echivalează cu un pH prea alcalin”, explică profesorul de la Universitatea Indiana. În ambele situații, schimbarea de aciditate este percepută negativ de organism și urmările pot merge până la pierderea conștienței. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook