COVID-19 la copii și de unde vin pericolele pentru ei: „Din toamnă, ne așteptăm să avem mult mai multe suspiciuni de infectare la copii”

    Copiii nu sunt imuni la infecția cu noul coronavirus, așa cum se credea la începutul pandemiei. Complicațiile apar mult mai rar la ei decât la adulți, dar sunt și situații când ajung la terapie intensivă cu forme severe de boală. Ce simptome atipice are infecția COVID-19 la copii, cum se îmbolnăvesc, ce tratamente primesc și ce riscuri implică redeschiderea școlilor din toamnă ne explică în continuare specialiștii.

    Copiii, mai ales cei cu vârste între 0 și 9 ani, reprezintă categoria cea mai puțin afectată de infecția cu noul coronavirus. În România, aproximativ 7% din totalul celor depistați pozitiv sunt copii și adolescenți, arată datele raportate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) până la 28 iunie 2020. Niciun copil nu a decedat în România din cauza infecției COVID-19, iar în lume, mai puțin de 1% dintre cei care și-au pierdut viața în timpul acestei pandemii erau din categoria de vârstă 0-18 ani. 

    Datele raportate de Instititul Național de Sănătate Publică până la 28 iunie 2020

    La cei mici, simptomele infecției cu noul coronavirus sunt, în general, mai „blânde” decât la adulți, după cum le descriu experții Organizației Mondiale a Sănătății și nici complicațiile pe care le produce infecția COVID-19 la copii nu sunt atât de frecvente.

    Toate aceste date statistice au dus către concluzia că noul coronavirus ocolește copiii, iar părinții au răsuflat ușurați. Această teorie este surprinzătoare dacă ne gândim că toate celelalte infecții respiratorii, precum gripa sau diversele răceli sezoniere se răspândesc rapid printre cei mici și îi afectează într-o măsură mult mai mare decât pe adulți. 

    „La începutul pandemiei, numărul copiilor depistați cu COVID-19 era foarte mic, sub 2%. De aceea, s-a crezut inițial că ei nu sunt susceptibili la noul virus SARS-CoV-2. Ulterior, s-a descoperit că sunt la fel de expuși ca adulții riscului de infectare, doar că boala trece adeseori neobservată la ei, pentru că infecția poate fi asimptomatică sau cu simptome ușoare, insesizabile, dar, mai ales, pentru că are manifestări diferite de ale adulților. Din aceste două motive, copiii sunt testați mai puțin decât adulții. Experiența ultimelor două luni de pandemie ne-a arătat că, deși mai rar, și copiii ajung în unitățile de terapie intensivă cu complicații grave, care le pun viața în pericol. De aceea, riscul de infectare nu trebuie neglijat nici în cazul lor”, potrivit dr. Camelia Florea, medic specialist pediatru în cadrul Spitalului REGINA MARIA din Cluj. 

    Copii asimptomatici nu sunt mai mulți decât adulți

    După câteva luni de pandemie, oamenii de știință încă nu știu exact câți purtători ai virusului sunt asimptomatici. Estimările inițiale variau de la 18% la 80% din totalul celor infectați, adulți și copii deopotrivă. Cea mai recentă analiză a procentului de asimptomatici, publicată în revista științifică Annals of Internal Medicine, apreciază că aproximativ 40% dintre cei infectați cu noul virus nu au simptome. Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) estimează procentul asimptomaticilor la 35%. 

    La copii, se credea că noul coronavirus se răspândește silențios, dar cercetările ulterioare au arătat că procentul asimptomaticilor nu este mai mare în rândul lor, comparativ cu adulții. Până la 35% dintre ei trec prin această nouă infecție fără să resimtă simptome de vreun fel, arată o analiză publicată recent în Jurnalul de Boli Infecțioase Pediatrice, o revistă științifică americană care publică cercetări referitoare la bolile infecțioase la copii. Cât despre riscul de infectare, „copiii sunt la fel de expuși ca adulții”, concluzionează analiza care a cuprins 11 studii clinice și 333 de copii. 

    La Spitalul pentru Copii din Philadelphia (CHOP), SUA, toți cei programați pentru diverse proceduri sunt testați înainte pentru COVID-19. „Ceea ce am descoperit prin aceste teste este că undeva între 1% și 2% dintre copiii din Philadelphia au acum ceea ce pare o infecție asimptomatică cu noul coronavirus”, a spus pentru Huff Post dr. Susan Coffin, directorul medical al secției de boli infecțioase. Philadelphia a înregistrat peste 86.000 de cazuri de COVID-19 și peste 6.600 de decese de la începutul pandemiei, iar cifrele sunt acum în creștere. 

    Infecția COVID-19 la copii: COVID-19 are alte simptome la ei

    La începutul pandemiei, cele mai multe studii s-au concentrat pe impactul coronavirusului asupra adulților, fiindcă la ei s-au observat inițial formele severe și tot ei aveau simptomele tipice de infecție respiratorie: febră, dureri în gât, tuse, dificultăți de respirație. La copii, s-a dovedit că infecția COVID-19 se manifestă însă diferit. „Simptomele COVID-19 sunt mult mai nespecifice la ei. Au fost descrise cazuri de copii cu manifestări digestive (diaree) și cu febră mare. Toate acestea apar mai puțin la adulți”, spune dr. Camelia Florea. 

    Febra, tusea și dificultățile de respirație sunt simptome frecvent întâlnite printre adulții infectați cu noul coronavirus, dar mai puțin prezente la copiii depistați pozitiv la testele COVID-19. Un studiu publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA arată că 93% dintre adulți au avut cel puțin unul dintre cele trei simptome, în vreme ce procentul în rândul copiilor a fost de 73%. Dintre toate, dificultățile de respirație sunt cel mai rar întâlnite la cei mici, într-o proporție de doar 13%, comparativ cu 43% la adulți, potrivit unui articol al Academiei Americane de Pediatrie. Durerea în gât, durerile de cap și musculare sunt, de asemenea, mai des întâlnite la adulții infectați cu noul virus decât la copii. 

    Copiii iau noul virus din familie

    Grădinițele și școlile s-au redeschis în România și în majoritatea țărilor europene, dar oamenii de știință încă nu au identificat clar rolul pe care copiii îl joacă în răspândirea noului coronavirus. Fiind o infecție respiratorie, era de așteptat ca și COVID-19 să se transmită cu repeziciune în colectivitățile de copii, iar de aici, în familie. De aceea, închiderea unităților de învățământ părea justificată în contextul pandemiei de coronavirus.  

    Tocmai închiderea școlilor și a grădinițelor a făcut ca cei mici să joace un rol nesemnificativ în răspândirea virusului. În toate aceste luni, adulții, și nu copiii au fost vectorul de transmitere a noului coronavirus.

    Familia a fost pentru cei mici sursa principală de infectare, arată analiza publicată recent în Jurnalul de Boli Infecțioase Pediatrice. Specialiștii epidemiologi au constatat că 83% dintre copiii incluși în studiu au luat virusul de la rude. „În alte boli virale, nu se întâmplă așa. Copiii sunt vectorii care transmit și adulților, și altor copii. O explicație ar putea fi faptul că toți copiii au stat izolați în această perioadă, și atunci virusul nu se mai transmite de la copil la copil, ci de la părinți la copil”, spune dr. Camelia Florea. 

    Ce riscuri implică redeschiderea școlilor în toamnă

    Danemarca, Norvegia, Austria și Germania au fost primele țări europene care au redeschis școlile și grădinițele în timpul pandemiei de coronavirus, începând cu jumătatea lunii aprilie-început de mai 2020. Niciuna dintre ele nu a raportat o creștere semnificativă a numărului de cazuri de COVID-19 sau focare importante în școli și grădinițe, dar toate au redeschis unitățile de învățământ cu pași mici: măsurile de distanțare socială s-au respectat strict, purtarea măștii de protecție a fost obligatorie, iar în cele mai multe dintre aceste țări, programul s-a alcătuit prin rotație și nu s-a renunțat total la învățământul online. 

    Cu referire la Germania, profesorul epidemiolog Ralf Reintjes, de la Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, a declarat pentru Politico.com: „Nu se poate spune că au redeschis școlile, au deschis ușile doar câțiva centimetri. Este foarte devreme să știm ce efecte ar avea (n.r. – redeschiderea)”. 

    Israelul, în schimb, nu a avut aceeași experiență pozitivă după redeschiderea școlilor și grădinițelor, care a avut loc pe 18 mai 2020. Doar două săptămâni mai târziu, câteva sute de elevi și profesori au fost diagnosticați cu noul coronavirus, ceea ce a dus la închiderea a zeci de instituții de învățământ. De altfel, cel de-al doilea val de coronavirus cu care se confruntă acum Israelul a pornit chiar de la focarele din școli și mulți părinți au refuzat să-și mai trimită copiii la școală din acest motiv, notează The Times of Israel. Populația acestei țări a avut o atitudine mai relaxată în lupta cu noul coronavirus, ignorând adesea recomandarea de a purta masca de protecție și de a respecta distanțarea.

    În România, elevii din anii terminali s-au întors pe 2 iunie la şcoală, unde au făcut pregătire pentru examenele naţionale până pe 12 iunie. În acest interval, au fost raportate două cazuri de elevi infectați cu noul coronavirus, potrivit Digi24. Ambii s-au îmbolnăvit de la membri ai familiei, iar anchetele epidemiologice au arătat că cei doi adolescenți nu au transmis virusul colegilor de școală. Grădinițele s-au deschis din 15 iunie și doi copii au fost deja testați pozitiv la o unitate privată din Iași, unde se efectuează acum o anchetă epidemiologică, informează Mediafax

    „După deschiderea grădinițelor și apoi a școlilor, din toamnă, ne așteptăm să avem mult mai multe suspiciuni de infectare cu noul coronavirus, să începem să testăm și copiii, mult mai mult decât am făcut-o până acum. Va fi greu când va începe sezonul de gripă, în septembrie-octombrie, pentru că manifestările celor două infecții respiratorii se suprapun și va trebui să testăm mult mai mult. Nu știm însă dacă numărul de cazuri va crește și în rândul copiilor. După experiența acelor țări care au redeschis școlile din aprilie-mai și numărul de îmbolnăviri nu a crescut semnificativ, sperăm ca și la noi să se întâmple același lucru”, spune dr. Camelia Florea, medic pediatru.

    În prezent, clinicile de pediatrie din România trimit toate cazurile suspecte de COVID-19 la copii către spitalele de boli  infecțioase. Testarea este necesară la ei dacă îndeplinesc definiția de caz pentru această infecție, exact ca și în cazul adulților. Potrivit INSP, caz suspect este un pacient care are simptome de infecție respiratorie acută (tuse, febră, scurtarea respirației) și istoric de călătorie într-o zonă de risc cu 14 zile înainte de apariția manifestărilor, simptome de infecție respiratorie acută și contact apropiat cu un caz confirmat de COVID-19, pneumonie fără o altă etiologie care să explice tabloul clinic sau infecție respiratorie acută severă cu nevoie de spitalizare. 

    Condițiile esențiale pentru ca virusul să nu se răspândească în colectivitățile de copii sunt respectarea măsurilor de igienă și de distanțare socială, precum și purtarea măștilor. Aceste reguli vor fi imposibil de pus în practică în creșe și grădinițe, crede dr. Camelia Florea.

    „Numai dacă va sta câte o educatoare cu fiecare copil și îl va ține departe de ceilalți se va putea păstra distanțarea în grădinițe și creșe. Ca medic, am văzut copii care se infectează foarte ușor în colectivitate și nu văd cum am putea impune distanțarea socială la copilul mic. Cei mari, care merg la școală, cred că pot menține distanța, dar numai dacă în clasă vor fi 10 copii, în loc de 30. Apoi, pe ei îi putem învăța și le putem explica importanța distanțării și a igienei. Ei pot înțelege situația și noile reguli, dar nu același lucru se va întâmpla cu copiii de creșă și de grădiniță. Și regulile de igienă sunt mai greu de respectat de cei mici. Nu-i putem interzice unui copil de un an și jumătate să-și ducă mânuța în gură”, spune medicul pediatru. 

    Infecția COVID-19 la copii: de ce fac complicații mai rar

    Observația pe care medicii au făcut-o încă de la începutul epidemiei a rămas neschimbată în aceste luni: copiii fac mult mai rar complicațiile severe suferite de adulți și au nevoie mai rar de spitalizare. 

    Riscul de deces este și el mult mai redus în rândul celor mici. Chiar și atunci când au comorbidități, cum numesc medicii bolile asociate, probabilitatea de a-și pierde viața ca urmare a infectării cu noul coronavirus este foarte mică. Bolile cardiace, suferințele pulmonare sau un sistem imunitar slăbit pe fondul unor boli precum cancerul cresc pericolul de complicații și la copii, dar riscul de deces rămâne scăzut. Din cei 2.143 de copii incluși într-un studiu al Centrului chinez pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, unul singur și-a pierdut viața. O analiză efectuată de autoritatea similară americană arată că doar 3 din 2.572 de copii au decedat și medicilor încă nu le este clar în ce măsură a contribuit noul coronavirus la moartea lor.

    De ce sunt copiii mai protejați de complicațiile fatale ale noului coronavirus este o întrebare la care oamenii de știință caută răspuns încă de la începutul pandemiei. Una dintre ipoteze este că sistemul imunitar al copiilor nu reacționează atât de agresiv precum cel al adulților. La cei mici nu se declanșează acea „furtună de citokine”, cum a fost numită de medici reacția inflamatorie exacerbată care stă la baza complicațiilor din infecția COVID-19. Imunitatea copiilor se formează în timp, motiv pentru care organismul lor nu este capabil să producă un răspuns imun atât de puternic, este una dintre teorii. 

    O ipoteză mai recentă susține că cei mici fac forme ușoare de COVID-19 pentru că au vase de sânge mai sănătoase. Potrivit unui articol publicat în revista Nature, endoteliul (țesutul care căptușește vasele de sânge) se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă. El are un rol important în mecanismul de formare a cheagurilor de sânge. Un endoteliu deteriorat poate însemna un risc mai mare de tromboze, complicație frecventă în infecția COVID-19. Mai mult, medicii au descoperit recent că virusul SARS-CoV-2 afectează direct vasele de sânge, iar un endoteliu sănătos, cum este cel al copiilor, poate contracara atacul viral. 

    Infecția COVID-19 la copii: complicația care le pune viața în pericol

    Noul coronavirus nu este totuși complet inofensiv pentru cei mici. În lunile aprilie și mai 2020, medicii din Italia, Franța, Marea Britanie și SUA au raportat cazuri de copii cu simptome de sindrom inflamator multisistemic (MIS-C). Acest sindrom are manifestări similare celor care apar în sindromul de șoc toxic și în boala Kawasaki. În lipsa unui tratament, el le poate fi fatal copiilor. De altfel, sindromul inflamator multisistemic a provocat deja câteva decese printre copiii diagnosticați cu acest sindrom inflamator din țările menționate anterior. 

    „Corelația dintre infecția COVID-19 la copii și sindromul multisistemic nu este directă, ci observațională. Nu s-a găsit o altă cauză de apariție la copiii care au avut manifestările specifice, așa încât a apărut prezumția că cele două ar fi corelate. Simptomele apar la mai multe săptămâni de la infectarea cu virusul SARS-CoV-2”, potrivit medicului pediatru Camelia Florea. 

    Sindromul de șoc toxic este o denumire pentru o stare de gravitate avansată în care mai multe organe sunt afectate de infecție și inflamație și încep să cedeze, explică specialistul. Mai întâi, sunt afectate vasele de sânge, care nu mai funcționează optim. Apoi, în lipsa unei intervenții medicale prompte, organele cedează, pe rând, și apare insuficiența multiplă de organ. 

    Când punem diagnosticul de șoc toxic, copilul are nevoie de susținerea funcțiilor vitale. Diagnosticul de șoc este unul de gravitate”.

    Dr. Camelia Florea, medic specialist pediatru, Spitalul REGINA MARIA din Cluj 

    Boala Kawaski se manifestă printr-o inflamație a vaselor de sânge (vasculita), prin febră și probleme cutanate. În lipsa unui tratament prompt, sindromul Kawasaki afectează inima și, la fel ca sindromul de șoc septic, poate pune viața celor mici în pericol. 

    Copiii cu sindrom inflamator multisistemic au nevoie de spitalizare în unitățile de terapie intensivă. Cu intervenție promptă, complicațiile pot fi evitate, „mai puțin afectarea cardiacă. Dacă inima este afectată, este posibil ca suferința să nu mai fie reversibilă. În celelalte cazuri, copiii își revin în decurs de numai câteva zile de la administrarea tratamentului”, potrivit dr. Camelia Florea.

    Infecția COVID-19 la copii: opțiunile de tratament sunt limitate

    Din fericire, copiii infectați cu COVID-19 ajung rareori la forme severe de boală, așa încât, în cele mai multe cazuri, ei sunt tratați simptomatic cu antitermice, antiinflamatoare și alte medicamente care se prescriu în răcelile obișnuite. „În cazul în care copilul face febră, el va primi ibuprofen și paracetamol. Dacă varsă și are diaree, îl ajutăm cu antidiareice și săruri de rehidratare”, spune medicul pediatru.

    În formele severe, tratamentul infecției COVID-19 este o provocare, mai ales în cazul copiilor mai mici de un an. „Unele medicamente antivirale folosite la adulți în cazurile grave nu sunt aprobate pentru utilizarea la copii. În cazul lor, puține antivirale sunt aprobate, cum sunt aciclovir sau ganciclovir, dspre care s-a demonstrat că nu ar avea o eficiență prea mare în tratamentul COVID-19 la copii”, potrivit dr. Camelia Florea. 

    În formele ușoare de COVID-19, în care copilul are febră, dar starea lui generală este bună și nici măcar nu necesită neapărat urmărire în spital, nu se administrează antivirale”.

    Dr. Camelia Florea, medic specialist pediatru, Spitalul REGINA MARIA din Cluj 

    Până la 79% dintre copiii infectați cu virusul SARS-CoV-2 fac și o suprainfecție (infectare simultană) bacteriană sau virală, arată analiza publicată în Jurnalul de Boli Infecțioase Pediatrice. În cele mai multe cazuri, germenii care produc suprainfecții sunt Mycoplasma pneumoniae și virusurile gripale A și B, apoi virusul sincțial respirator și virusul Epstein-Barr. 

    „În situația în care copiii fac o suprainfecție bacteriană pe fondul celei cu noul coronavirus, chiar și opțiunile de antibiotice pe care le putem administra sunt limitate în cazul copiilor sub un an. De altfel, sunt multe terapii care trebuie administrate cu grijă bebelușilor. Din fericire, am văzut foarte puține cazuri de infecție COVID-19 la copii mai mici de un an, iar ele nu au fost severe”, completează specialistul pediatru. 

    Până în acest moment, impactul medical al pandemiei de coronavirus asupra copiilor și adolescenților a fost redus. Mult mai mare a fost, în schimb, impactul ei psihologic. „O problemă deloc de neglijat în cazul copiilor este distanțarea socială. Îi ținem departe unii de alții, de colegi și de colectivitate, nu le mai permitem să iasă în casă și să se joace în parc și le restricționăm multe lucruri pe care ei le făceau în mod obișnuit. Copiii suferă că nu merg la școală și că nu interacționează cu cei de vârsta lor. Impactul psihologic pe care pandemia îl are asupra celor mici este foarte important în acest moment”, conchide dr. Camelia Florea. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook