De ce femeile au mai multe reacții adverse la vaccinurile COVID-19

De ce femeile au mai multe reacții adverse la vaccinurile COVID-19

    Mai multe femei decât bărbați au raportat reacții adverse la vaccinurile COVID. Ele ar putea avea și anticorpi mai mulți după imunizare, dar nu înseamnă neapărat că vor fi mai protejate de boală. Sistemul lor imunitar răspunde diferit la vaccinuri din mai multe motive, ne-au explicat medicii.

    Femeile au reacții adverse mai puternice decât bărbații la vaccinurile anti-COVID, potrivit unor date publicate recent de Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC). Până la momentul analizei, au fost administrate în SUA aproape 13,8 milioane de doze Pfizer și Moderna și au fost înregistrate în sistemul american de raportare aproape 7.000 de reacții adverse. 

    Datele CDC arată că:

    • 79,1% din totalul reacțiilor adverse la vaccinurile anti-COVID au fost raportate de femei, deși numai 61,2% dintre doze au fost administrate femeilor în intervalul de monitorizare;
    • Aproape toate reacțiile anafilactice rare au afectat femeile. Toate cele 18 reacții anafilactice apărute după administrarea serului de la Moderna și 44 dintre cele 47 de reacții anafilactice la vaccinul de la Pfizer au fost raportate de femei. 

    Datele se confirmă și în România

    Și în țara noastră, mai multe femei decât bărbați au raportat reacții adverse la vaccinurile anti-COVID, numai că procentul lor este mai mic decât în SUA. Astfel, până la data de 23 martie 2021, au fost raportate aproape 9.000 de reacții adverse, iar 64% dintre persoanele care au declarat reacții erau de sex feminin, potrivit medicului Valeriu Gheorghiță, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea anti-COVID (CNCAV), citat de Agerpres

    Cu toate acestea, același medic declara într-un interviu pentru Digi 24 că există o subraportare în România a reacțiilor adverse la vaccin și că nu cunoaștem adevărata frecvență a lor. Prin urmare, și profilul celor care le raportează ar putea fi diferit. 

    Și alte vaccinuri au mai multe reacții adverse la femei

    Serurile împotriva COVID-19 nu sunt singurele care au acest efect asupra sexului feminin. În 2009, de patru ori mai multe femei decât bărbați au raportat reacții alergice la vaccinul împotriva gripei AH1N1, deși numărul bărbaților imunizați cu acest ser a fost mai mare, arăta în 2013 un alt studiu al CDC publicat în revista Vaccine. 

    Lista nu se încheie aici. În perioada 1990-2016, în sistemul american de raportare a reacțiilor adverse la vaccinuri de orice fel (VAERS), femeile au condus detașat la frecvența reacțiilor de tip anafilactic. 80% dintre aceste reacții au fost raportate de femei, arată o altă analiză americană publicată de experți ai CDC. 

    Hormonii sexuali fac diferența

    Unul dintre motivele pentru care au fost înregistrate mai multe femei decât bărbații cu reacții adverse la vaccinurile COVID poate fi legat de diferențele de comportament dintre femei și bărbați.

    Este posibil ca femeile să raporteze diverse reacții mai frecvent decât o fac bărbații, chiar dacă au aceleași simptome, deși nu există studii în acest sens, spunea pentru publicația The New York Times Rosemary Morgan, cercetător medical la Şcoala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, din SUA. Ce știm cu siguranță este că bărbații apelează mai rar decât femeile la medici când sunt bolnavi – un studiu care explică foarte bine acest comportament a fost publicat de Journal of Health Psychology

    Biologia joacă însă și ea un rol important. Nu este deloc surprinzător că femeile raportează mai multe reacții adverse la vaccinuri, spune dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF. Fenomenul este corelat cu hormonii sexuali estrogen și testosteron, care influențează diferit reacția organismului la vaccinuri. 

    Diferența de gen face ca reacțiile de tip șoc anafilactic să fie mai frecvente la femei. „Din punct de vedere imunologic, există mai multe tipuri de reacții ale sistemului imun. Reacția anafilactică este una de tip 4, iar producerea de anticorpi este o reacție de tip 1. Când administrăm un vaccin, ne așteptăm să obținem o reacție de tip 1. Uneori, sunt declanșate concomitent și reacțiile de tip 4. Hormonii feminini sunt implicați în eliberarea de histamină în organism, substanță cu puternic efect vasodilatator care este implicată în mecanismele de declanșare a șocului anafilactic. Mai mult decât atât, testosteronul, hormon sexual masculin, acționează ca un inhibitor în declanșarea mecanismelor imunologice. Mai repede, el este cel care inhibă reacțiile adverse”, explică dr. Dumitra. 

    Femeile produc mai mulți anticorpi după vaccinare

    Hormonii sexuali influențează răspunsul imun la vaccinuri, în general. A fost demonstrat că femeile produc mai mulți anticorpi după imunizarea cu vaccinurile antigripale. Un studiu publicat în revista Nature explică această legătură prin prezența hormonului feminin estradiol, cel mai activ biologic dintre hormonii estrogeni. Anticorpii nu doar că sunt în cantitate mai mare în organismul femeilor după vaccinarea antigripală, dar sunt și mai protectori decât la bărbații vaccinați, spune același studiu. 

    O reacție imunitară mai puternică a fost observată la femei și în legătură cu vaccinurile ROR, antihepatitic A și B și antirabic. Unele dintre ele declanșează la ele și o reacție imunitară mai puternică a celulelor T, nu doar a anticorpilor. 

    Diferențe hormonale

    Hormonii feminini explică, pe de o parte, reacția imunitară mai puternică a femeilor și, de aici, un răspuns inflamator mai intens, care se manifestă prin febră, diferite tipuri de dureri, frisoane sau vomă. 

    Estrogenul, progesteronul și testosteronul au capacitatea de a se atașa pe suprafața celulelor imunitare și de a le influența funcționarea. Dintre toți, estrogenul stimulează celulele imunitare să producă mai mulți anticorpi ca răspuns la diverși agenți infecțioși. Testosteronul, în schimb, are mai degrabă un efect imunosupresor – inhibă producția de anticorpi. Acest efect a fost demonstrat pentru vaccinul antigripal, de exemplu, într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Stanford. Vaccinul protejează bărbații mai puțin decât pe femei, iar cel mai slab răspuns imun îl au bărbații cu un nivel ridicat de testosteron.

    Diferențe genetice

    Femeile au și un avantaj genetic în lupta cu bolile infecțioase. Reacția imună la contactul cu diverși agenți patogeni sau cu antigenele unui vaccin este diferită la ele. Multe gene care controlează mecanismele imunitare se află pe cromozomul sexual X, pe care femeile îl au în dublu exemplar, spre deosebire de bărbați. În trecut, imunologii credeau că numai unul dintre cei doi cromozomi X este activ, celălalt fiind complet inactivat. Cercetările mai recente au demonstrat însă că 15% dintre genele de pe acesta din urmă „scapă” inactivării.

    Nivelul mai mare de anticorpi post-vaccinare poate fi corelat și cu distribuția tisulară. „Noi administrăm aceeași cantitate de vaccin și la femei, și la bărbați. Și la 60 de kilograme, și la 90 de kilograme, doza este aceeași. Organismul este stimulat să producă aceeași cantitate de antigen, iar ea, la rândul său, produce cam aceeași cantitate de anticorpi (în condiții ideale). Când ai 60 de kilograme, anticorpii se distribuie într-un volum mai mic”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra. 

    Mai mulți anticorpi, protecție mai bună după vaccinarea COVID? 

    Dacă nivelul anticorpilor post-vaccinare COVID este sau nu mai mare la femei decât la bărbați nu există date până la acest moment. Studiile clinice ale producătorilor de vaccinuri anti-COVID nu au urmărit nici titrul de anticorpi, nici reacțiile adverse diferențiate pentru cele două sexe. „Este o ipoteză, dar nu avem nici măcar titrul protector de anticorpi identificat până acum. Studiile s-au concentrat pe demonstrarea siguranței și eficacității, elementele esențiale. Urmează probabil să aflăm și aceste informații în perioada următoare”, spune dr. Dumitra. 

    Dacă vaccinurile anti-COVID produc, într-adevăr, mai mulți anticorpi la femei, nu înseamnă neapărat că ele vor fi mai protejate de boală. „Sistemul de apărare nu înseamnă doar anticorpi. Anticorpii reprezintă o bucățică din el. Odată cu vaccinarea, producem și acele limfocite T citotoxice, care ucid celulele infectate, iar pe de altă parte, producem și limfocite T și B cu memorie, care vor asigura imunitatea pe termen lung. În ce măsură unele sunt deficitare la bărbați versus femei după vaccinarea anti-COVID e greu de spus în acest moment”, completează specialistul.

    Reacții adverse mai multe și mai puternice, protecție mai bună?

    Reacțiile adverse sunt un semn că vaccinul stimulează sistemul imunitar să producă anticorpii care ne protejează de boală și demonstrează că funcționează. În aceste condiții, este firesc să ne întrebăm dacă lipsa reacțiilor adverse arată că vaccinul nu are efect. 

    Că între reacțiile adverse ale vaccinurilor și nivelul de protecție oferit nu există o corelație se poate observa chiar din datele prezentate de producători. În studiile clinice pe care le-au efectuat, mai puțin de jumătate dintre voluntari au raportat reacții adverse sistemice moderate sau severe precum febra, durerea de cap și oboseala (reacțiile locale au fost mai frecvente de atât). Cu toate acestea, s-a dovedit că vaccinurile lor previn îmbolnăvirile într-o proporție mult mai mare. Putem deduce, așadar, că și participanții la studiu care nu au avut reacții adverse la vaccinurile COVID sau care au avut reacții ușoare au dobândit totuși imunitate împotriva bolii. 

    După injectarea vaccinului, producția de anticorpi (și a altor celule imunitare) este declanșată de aceeași inflamație care provoacă reacțiile adverse. Cu toate acestea, nu este obligatoriu ca ambele fenomene să aibă loc. Sistemul imun este diferit de la un individ la altul și este posibil ca inflamația post-vaccinare să genereze anticorpi și alte mecanisme de apărare împotriva virusului, dar fără să provoace febră sau alte manifestări „zgomotoase”. 

    Multe dintre vaccinurile împotriva altor boli decât COVID-19 nu au reacții adverse sau au unele minore. Cu toate acestea, ele sunt eficiente în prevenirea bolilor respective sau, cel puțin, a simptomelor severe. Apoi, prezența sau absența reacțiilor adverse poate fi determinată și de factori care nu au legătură cu vaccinul, cum sunt stresul, oboseala și pragul de sensibilitate la durere al fiecăruia.  

    Reacțiile adverse mai puternice nu trebuie să fie pentru femei un motiv de a renunța la vaccinarea împotriva COVID-19. Deși neplăcute, majoritatea simptomelor dispar după 24 de ore. Din observațiile de până acum, se pare că răspunsul imun al femeilor la toate vaccinurile autorizate este foarte bun. Nivelul de anticorpi dobândiți după vaccinare este ridicat, ceea ce nu poate fi decât încurajator.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare