De ce e bine să locuiești aproape de natură. „Timpul petrecut în spații verzi ne ajută să ieșim din mintea noastră”

De ce e bine să locuiești aproape de natură. „Timpul petrecut în spații verzi ne ajută să ieșim din mintea noastră”

Am vreo 14 ani și stau întinsă pe o pătură, în iarbă, direct în soare. În jurul meu e bâzâit de cicoare aproape asurzitor, dar nu mă deranjează. Scriu într-un jurnal și mai dau câte un bobârnac lăcustelor care tot intră pe teritoriul meu. Miroase a pământ și a iarbă și eu sunt îndrăgostită. Nu știu de ce, dar în zilele în care mă simt obosită, plictisită, sufocată de treburi și lucruri de care nu am chef, mă trezesc că mă gândesc la amintirea asta. Poate că mintea mea încearcă să evadeze și să găsească viața fără griji de atunci, când stăteam toată ziua afară, în natură.

Acest articol face parte din categoria conținut sponsorizat.

Am crescut la țară, în comuna Afumați, nu departe de București, sunt 16 km în total până la Universitate, însă suficient cât să simt asta ca pe un complex mai târziu când am venit la liceu în capitală. Mereu am visat ce nu aveam, normal – să trăiesc în oraș, să nu refuz nicio invitație de-a prietenilor pe motiv că nu am cu ce să mă mai întorc acasă dacă stau prea târziu, să am intimitate.

20 de ani mai târziu, m-am cam lămurit care e treaba cu traiul la bloc și mă trezesc visând la tot ce disprețuiam în copilărie. Iar după doi ani de pandemie, suprapuși pe nașterea băiețelului meu, tot ce îmi doresc este să mă teleportez din apartamentul meu direct într-o casă cu curte, cu aer, cu soare, cu tot ce aveam și am pierdut.

Vreau să ies din casă direct în picioarele goale și să mă înțepe iarba în tălpi, vreau să lucrez la o masă în grădină (unde s-au dus zilele când îmi făceam temele sub bolta de vie?), vreau să respir aer curat și să văd flori și pomi în loc de balcoane ticsite, vreau să nu-mi mai imaginez cum îi fac pe vecinii mei să regrete fiindcă îmi trezesc copilul din somnul de prânz. Și mai ales, vreau ca băiețelul meu să nu mai stea cu porția afară – două ore la parc dimineața, încă o oră după-amiaza și restul zilei să alerge în doar 70 de metri pătrați.

Nevoia de natură în contextul pandemiei

Pandemia m-a făcut să conștientizez și mai puternic cât de copleșitor poate deveni un spațiu atunci când ești nevoit să trăiești doar înăuntru și mai ai și un copil mic care îți dă viața peste cap. La începutul pandemiei, ajunsesem să îi invidiem pe părinți pentru că ei aveau curtea la dispoziție, iar noi aveam doar un balcon micuț, în care oricum nu ne puteam mișca prea mult.

Încărcătura psihică a unei astfel de vieți este enormă, cu toții am trăit-o și încă ne luptăm cu ea. Îmi amintesc de prima noastră escapadă la pădure, după ce stătusem mult timp în casă și pe lângă casă – mă dureau ochii de la atâta întindere, lumină, verde. Plimbându-ne pe poteci, pe lângă alți oameni care scăpaseră din acasă, ca și noi, mi-am dat seama câtă nevoie aveam cu toții de un lucru atât de mic, dar cu impact atât de mare pentru mintea noastră: o simplă plimbare prin pădure.

Acum, poate mai mult ca oricând, avem nevoie de spațiu, de aer, de natură. Și e normal – natura, timpul petrecut afară, sunt ca un medicament pentru psihicul nostru.

Locuitul într-o zonă verde este asociat cu o sănătate mai bună fizică și psihică

Zeci de studii, făcute în ultimii ani, spun exact asta: într-o lume tot mai tehnologizată, oamenii au nevoie să petreacă timp într-un mediu natural ca să fie mai sănătoși nu doar fizic, ci și mental și emoțional. Expunerea la medii naturale este asociată cu o sănătate mai bună și o stare de bine, cel puțin pentru populațiile care trăiesc în societăți urbanizate. Traiul într-o zonă verde este corelat cu o probabilitate mai mică de a face boli cardiovasculare, obezitate, diabet și de a ne confrunta cu o suferință mentală.

 „Natura are un efect benefic asupra fizicului și psihicului nostru pentru simplul motiv că acestea s-au dezvoltat pe o perioadă lungă a istoriei umanității, în care supraviețuirea noastră depindea exclusiv de natură. Există nenumărate studii care pun în evidență legătura strânsă cu natura. Iată un exemplu, un studiu realizat în Marea Britanie, acum câțiva ani, a arătat că stresul cronic, măsurat prin concentrația de cortizol la nivelul firului de păr, a fost mai mic în cazul celor care locuiau în zone cu mult spațiu verde decât în cazul celor care locuiau în zone urbane aglomerate, departe de natură ”, spune Andreea Petruș, psiholog.

Cercetările mai arată că interacțiunea cu natura ajută la refacerea psihică, îmbunătățește starea de spirit și atenția și reduce stresul, anxietatea și depresia. La polul opus, traiul într-un spațiu închis, și mai mult, într-un context ca cel actual, nu doar că ne poate accentua stresul deja existent, dar ne și poate îmbolnăvi de-a dreptul.

„Stresul cronic menține organismul în tensiune pe o perioadă lungă”

„Stresul cronic menține organismul în tensiune pe o perioadă lungă. În toată această perioadă, în corpul nostru sunt eliberați hormoni de stres, cortizol și adrenalină, ce ne vor menține într-o stare de hipervigilență și activare. Această stare ne va împiedica să ne relaxăm, ne va afecta calitatea somnului, și poate și comportamentele alimentare, și ca urmare va împiedica organismul să-și recupereze energia. Iar atunci când avem mai puține resurse energetice, solicitările vor fi percepute ca fiind și mai mari decât atunci când suntem odihniți, iar nouă ne va fi mai greu să ne menținem un stil de viață sănătos. Și astfel se inițiază un cerc vicios, care ne conduce la epuizare cronică, atât pe plan fizic, cât și emoțional și chiar la depresie și anxietate”, completează psihologul.

Este evident că locuitul la casă, mai aproape de natură, are beneficii de netăgăduit, mai ales pentru psihic. Cum se schimbă însă stilul de viață atunci când te muți de la bloc la casă? Cu ce lucruri bune vine la pachet o astfel de mutare? Le enumăr mai jos:

5 schimbări benefice în stilul de viață atunci când locuiești aproape de natură

1. Ai spațiu mai mult să faci sport și să încerci noi tehnici de relaxare

Când stai la casă, ai și o curte, unde nu doar că poți să-ți bei cafeaua dimineața ori să muncești din confortul locuinței, dar poți să-ți întinzi și o salteluță de sport pe iarbă și să faci yoga, pilates, gimnastică, meditație – orice te ține în formă și te ajută să scapi de stres și de oboseala acumulată în corp după o zi lungă. „Dacă vrem să avem o viață mai bună, mai sănătoasă, cu mai multă vitalitate, primul pas ar fi să facem o radiografie a vieții actuale, pentru a observa acele arii care sunt deficitare. De mare ajutor ar fi practicile care ne pun în contact cu corpul nostru, cum ar fi practicile de tip mindfulness sau yoga, care ne ajută să ne antrenăm atenția și capacitatea de înțelegere, elemente critice pentru o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și mental”, întărește psihologul.

2. Poți să fii mai activ – să mergi pe jos kilometri întregi, să faci jogging ori să te plimbi cu bicicleta

Cei mai mulți dintre noi avem un stil de viață sedentar, stăm mult pe scaun la birou, și mai nou, și în pat, pe canapea, pe unde apucăm, și nu facem mișcare aproape deloc. Aceia dintre noi care obișnuiam să mergem pe jos, am renunțat și la asta o dată cu venirea pandemiei și cu lucrul de acasă. Partea proastă este că sedentarismul și lipsa mișcării ne afectează nu doar sănătatea fizică, dar au un impact și în felul în care ne simțim psihic. Cu ce putem să începem ca să facem mișcare? Mersul pe jos – nu este scump, nu necesită niciun fel de antrenament sau echipament. Mai mult, mersul pe jos, într-un spațiu verde, poate să reducă sentimentul de furie, tensiunea psihică și simptomele de depresie.

„Natura are efecte benefice asupra funcțiilor cognitive, în special ne îmbunătățește resursele atenționale, explicația fiind că, în natură, stimulii senzoriali cărora trebuie să le facem față sunt atenuați și chiar au un efect de relaxare, în timp ce zonele urbane aglomerate sunt pline de stimuli intenși, care ne consumă, în mod dramatic resursele atenționale (trafic, claxoane, poluare etc) și care ne activează automat reacția de stres.”, completează psihologul.

Dacă ești o fire mai dinamică și mersul pe jos nu este o opțiune pentru tine, poți să faci jogging. Iar dacă ai probleme cu articulațiile, încearcă bicicleta – este o super opțiune de a arde niște calorii, dar și de a te bucura de natură singur sau împreună cu familia.

3. Poți să ții mai ușor stresul sub control

Imaginează-ți că ai o zi grea și stresantă la muncă. N-ar fi minunat ca după ce mănânci de prânz, să poți face o plimbare de jumătate de oră pe afară? Să te deconectezi puțin ca să revii apoi cu forțe proaspete pentru a doua jumătate a zilei? Ba da, ar fi. „În ritmul accelerat al vieții actuale, introducerea unor mici intervale de timp petrecute în natură pot face minuni: ne revigorează, ne ajută să luăm distanță, să ne defocalizăm de la probleme, ne curăță spațiul mental, ne ajută să ieșim din mintea noastră și să fim mai atenți la stimuli exteriori plăcuți, toate aceste lucruri conducând la relaxare și consolidarea unor resurse energetice necesare funcționării optime”, mai spune psihologul.

Specialistul mai face o precizare – ca să ne echilibrăm organismul în contextul pandemic actual, în care stilul de viață ni s-a schimbat radical prin prisma faptului că petrecem mai mult timp în casă, este nevoie să ne creștem resursele de relaxare și, implicit, de diminuare a stresului.

„Avem două modalități de acțiune: reducem solicitările și/ sau creștem resursele. De multe ori, însă, nu avem cum să reducem solicitările. Este cazul pandemic actual, în care nu mai avem control asupra multor aspecte ale vieții noastre. Spre exemplu, chiar și respectând măsurile de siguranță, există riscul de a ne îmbolnăvi, muncim de acasă, ceea ce, pe de-o parte vine cu câteva avantaje, cum ar fi câștigarea timpului de deplasare la muncă și înapoi, acasă, dar și cu noi solicitări, de natură emoțională, legate de faptul că trebuie să muncim și să trăim într-un spațiu limitat și de cele mai multe ori să facem în paralel mai multe lucruri: să răspundem la emailuri, să intrăm în conferințe online, să pregătim masa pentru copii, să oferim sprijin tehnic copiilor, dacă învață online etc. Toate aceste lucruri sunt, de fapt, solicitări suplimentare asupra cărora nu avem controlul. Nu le putem reduce. Ca urmare, ce ne rămâne de multe ori este să creștem resursele, apelând la soluții care ne sunt accesibile. O astfel de soluție ar fi facem plimbări în natură, singuri sau alături de familie”, adaugă psihologul.

4. Poți să-ți crești nu doar calitatea vieții, dar și longevitatea

O analiză realizată în 2019, pe mai mult de opt milioane de oameni, din șapte țări, și publicată în jurnalul medical The Lancet Planetary Health susține că oamenii care locuiesc în apropierea spațiilor verzi au o speranță de viață mai mare decât cei care trăiesc în orașe fără vegetație. Spațiile verzi sunt asociate cu o mai mare activitate fizică, refacere fizică și psihică, stres mai redus, dar și o mai bună calitate a aerului, mai puțin zgomot generat de trafic și o mai mare biodiversitate. Toate acestea contribuie pozitiv la calitatea vieții și, implicit, la longevitate.

5. Poți să faci parte dintr-o comunitate, iar asta înseamnă o mai bună sănătate psihică

Când faci parte dintr-o comunitate, simți că „aparții” unui loc, unor oameni, pe care te poți baza atunci când ai nevoie. Iar faptul că nu suntem singuri ne ajută să facem față mai bine stresului, anxietății și chiar depresiei.

Așa va arăta la final proiectul Liziera de Lac

Dacă ești interesat să afli mai multe multe informații despre avantajele vieții într-o comunitate în care viața modernă se îmbină cu traiul sănătos, în natură, la distanță de zgomote și poluare, dar totuși aproape de oraș, îți recomandăm Liziera de Lac, un proiect care bifează toate aceste nevoi.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare