Sfaturi ca să te reechilibrezi emoțional și să refaci relațiile deteriorate de pandemie
Pandemia de coronavirus a adus în multe case o o stare permanentă de tensiune și de vigilență, iar cei afectați încep să resimtă epuizarea. Resursele emoționale au devenit fragile și multe relații s-au deteriorat din cauza comunicării defectuoase, însă pentru toate acestea există soluții.
Psihoterapeutul Bogdana Bursuc ne-a indicat câteva repere care ne pot ajuta să ne regăsim echilibrul psihoemoțional și să reluăm, cu ajutorul empatiei, relațiile cu cei dragi, afectate de izolare sau de raportarea diferită la restricții și vaccinare. Sfaturile specialistului au fost oferite în cadrul Sănătatea în Focus, o inițiativă educativă Secom, realizată în parteneriat cu Smart Living.
Reacțiile impulsive și iraționale care ne-au destabilizat în această perioadă și ne-au afectat prieteniile sunt mecanisme de apărare ale creierului în momente de criză, ca cea pe care o traversăm. „Această pandemie ne-a obligat să ne mutăm pe un modul de funcționare de supraviețuire în care, practic, ești foarte vigilent, scanezi mediul înconjurător după pericole și cauți ca toate lucrurile pe care le faci să îți asigure supraviețuirea”, explică psihoterapeutul. Fricile de care ne apărăm sunt, pe de o parte, cele reale, dar pe de altă parte ne luptăm și cu anxietatea provocată de pericole pe care le anticipăm sau ni le imaginăm.
Poate știm ce e corect medical, dar nu știm ce e corect emoțional
Pentru că fiecare persoană își adaptează comportamentul în mod diferit, în funcție de propria istorie de viață și de propriile frici, reale sau imaginate, comunicarea cu ceilalți tinde să devină rigidă, neflexibilă și lipsită de empatie. „Avem tendința de a emite judecăți de valoare vizavi de cei din jurul nostru și de a spune că e bine, că e rău, că e greșit sau că e corect ceea ce celălalt gândește. Însă nimeni nu știe exact cum e corect sau ce ar fi corect într-o situație dată, mai ales când vine vorba de partea emoțională. Poate știm ce e corect din punct de vedere medical ca să ne protejăm de boală, dar nu știm ce e corect din punct de vedere emoțional ca să ne simțim în siguranță. Pentru fiecare persoană, să se simtă în siguranță altceva este corect”.
Sfatul Bogdanei Bursuc este să ne reapropiem de cei pe care i-am respins sau rănit cu o atitudine de curiozitate. „Să ne întrebăm ce face ca celălalt să aibă opinia respectivă, la ce îi servește, ce l-a ajutat să-și dezvolte opinia respectivă. Și nu neapărat să decidem noi dacă este adevărat sau fals, dacă este corect sau dacă este greșit. Nu neapărat să-l convingem pe celălalt să aibă o anumită opinie, pentru că, chiar dacă la nivel logic sau rațional ar putea fi de acord cu noi, există multe elemente emoționale care îl împiedică să ne împărtășească opinia pentru că nu nu simte în siguranță”.
Comunicarea eficientă în astfel de situații, și nu numai, trebuie orientată spre a nu ataca, a nu pune sub lupă, a nu critica și judeca opinia celuilalt. „Este mult mai util ca într-o întâlnire să nu îi spun neapărat celuilalt părerea mea, ci să îl întreb despre părerea lui. Dacă și celălalt e curios și vrea să afle părerea mea, ne întâlnim în intenția aceasta de a descoperi și de a cunoaște mai bine cum ne poziționăm, fără a decide dacă unul se poziționează bine sau rău și fără a decide care e poziția corectă sau ideală, ci pur și simplu obiectivul să fie mai degrabă această cunoaștere și apropiere.
Pauza de la hipervigilență
Dincolo de reluarea și recuperarea prieteniilor pierdute, este esențial să investim și în relația cu noi înșine. Hipervigilența experimentată în ultimul timp are și ea un antidot: relaxarea. „Există o legătură puternică între minte și corp. Dacă eu sunt vigilent fizic foarte mult timp, mesajele care vin de la corp transmit creierului mesajul de pericol. Și reciproca este valabilă: dacă încep să mă relaxez fizic, acest mesaj de la corp transmite creierului că probabil sunt în siguranță, din moment ce nu mai sunt așa încordat”.
Sursele de relaxare sunt diferite pentru fiecare în parte și specialistul recomandă să le căutăm pe cele care ni se potrivesc. O altă provocare este aceea de a găsi timp pentru relaxare, însă e important să facem efortul de a-l programa, conștient și voluntar, lăsând la o parte diverse alte sarcini. „Sunt persoane care au tendința de a-i pune pe ceilalți din familie pe locul I și de a-și neglija propriile nevoi. După o cursă lungă, ele se simt secătuite de energie, foarte obosite, încep să aibă frustrări și resentimente, furie la adresa celorlalți, care tot cer. O altă recomandare este să nu mai punem presiune pe noi, să nu ne dorim să facem totul și să le facem și bine. Să ne acordăm un vot de încredere, în sensul că facem cu siguranță tot ce putem noi mai bine în momentul respectiv, și poate chiar să ne permitem să fim imperfecți, indiferent ce înseamnă lucrul ăsta”.
Somatizări în perioadele critice
Pe lângă dezechilibrul emoțional resimțit, multă lume se confruntă și cu schimbări ce țin de sănătatea fizică. Uneori, chiar și acestea sunt strâns legate de încărcătura emoțională. Bogdana Bursuc numește câteva situații frecvente de somatizări cu care se întâlnește la cabinet: „Există o serie de tulburări legate de somn, cu insomnii de diverse tipuri, somnul fiind cel mai fragil element în contextul epuizării. Apoi, există probleme legate de sfera respiratorie, adică persoane care încep să simtă că se sufocă, că nu le ajunge aerul, că parcă au ceva în gât. Apoi, probleme gastrice, inclusiv sindromul colonului iritabil. De asemenea, probleme din sfera ginecologică, adică tulburări de menstruație, ale ritmului sau chiar elemente legate de endometrioză”.
Mai multe sfaturi pentru echilibrul emoțional oferite de psihoterapeutul Bogdana Bursuc, găsiți mai jos: