„După vaccinare, am primit diagnostic de COVID-19”. Cine se poate îmbolnăvi după imunizare

Pentru câteva categorii de persoane, vaccinurile anti-COVID nu sunt la fel de eficiente în prevenirea îmbolnăvirilor. Cine rămâne vulnerabil în fața infecției COVID-19 după vaccinare și cât de relevante sunt testele de anticorpi aflăm în continuare de la specialiști.

Când a mers la spital pentru o intervenție chirurgicală ușoară, Ioana (61 de ani), a făcut un test PCR pentru COVID-19, cum impune protocolul medical încă de la începutul pandemiei. „De la spital mi-au spus că testul a ieșit pozitiv. Nu am avut niciun semn de boală, nici înainte, nici în timpul izolării acasă”, ne-a povestit femeia. Vestea a fost neașteptată pentru ea, în condițiile în care se vaccinase complet anti-COVID cu aproape 3 luni în urmă, cu serul de la Pfizer.

Ioana nu exclude varianta ca spitalul județean unde ar fi trebuit operată să fi încurcat testele, dar posibile surse de infectare ar fi avut în jur. „Ce-i drept, înainte de intervenție am mers prin spital și policlinică și am intrat în contact cu multe cadre medicale, unele fără mască”, povestește în continuare.

La fel de bine, Ioana se poate număra printre persoanele care nu dezvoltă un răspuns imun după vaccinare și rămân expuse în fața virusului. 

De la începutul campaniei de vaccinare din România și până pe 9 mai 2021 – ultima dată pentru care Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a publicat informații -, erau confirmați cu test pozitiv 4.363 de români vaccinați cu ambele doze, ceea ce reprezenta atunci 0,2% din totalul persoanelor imunizate complet. 40,4% dintre aceste persoane au fost confirmate cu COVID-19 în primele 14 zile de la administrarea celei de-a doua doze. 

Cazul Ioanei este unul fericit, pentru că boala a fost asimptomatică la ea. Chiar dacă s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2, vaccinul a protejat-o de o formă severă de COVID-19. Majoritatea celor care se infectează cu COVID-19 după vaccinare cu schema completă au simptome mai puțin severe sau sunt asimptomatici, susțin specialiștii Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA.

Cu toate acestea, unii dintre cei imunizați complet pot ajunge totuși în spital și pot deceda. Medicii americani analizează în detaliu aceste cazuri, urmărind să identifice un tipar: vârsta și sexul celor infectați, tipul de vaccin administrat, bolile asociate, precum și varianta de virus care a produs îmbolnăvirea. 

În România, până la data de 9 mai 2021, 74 de persoane au decedat din cauza infecției cu virusul SARS-CoV-2, în ciuda faptului că aveau ambele doze de vaccin administrate. Datele oficiale nu precizează câți dintre românii decedați s-au infectat mai devreme de cele 14 zile de la rapel când se consideră că răspunsul imun atinge nivelul maxim. 

Când scade eficiența vaccinurilor?

„Niciun vaccin dintre cele existente nu previne îmbolnăvirea în 100% din cazuri. Răspunsul imun după vaccinare este strict individual. Fiecare răspunde în mod diferit la vaccin”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. 

Răspunsul imun individual după vaccinare poate fi influențat de mai mulți factori, după cum urmează:

Imunosupresia

„Orice persoană care are un anumit grad de imunosupresie (n.r. – scădere a imunității organismului) poate să intre în categoria celor care nu dezvoltă anticorpi postvaccinare”, spune dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.

Imunosupresia poate fi înnăscută, caz în care persoanele afectate se cunosc cu această problemă și urmează un tratament, sau poate fi dobândită, în urma unor:

• boli precum HIV/SIDA leucemiile, limfomul și alte forme de cancer. Leukemia & Lymphoma Society, care citează datele unui studiu realizat de King’s College London, susține că bolnavii cu cancer nu beneficiază de o protecție optimă după vaccinarea anti-COVID. Cel mai slabă răspuns imun îl au bolnavii cu cancere ale sângelui, cum este leucemia. O concluzie similară a avut și un studiu efectuat de Centrul Medical al Universității din Pittsburgh, Statele Unite: la bolnavii cu forme de cancer care afectează sângele, măduva osoasă și nodulii limfatici, vaccinurile anti-COVID au un risc crescut de eșec;
• tratamente cu medicamente imunosupresoare folosite pentru a trata boli autoimune (lupus, psoriazis, artrită reumatoidă ș.a.) sau pentru a preveni respingerea unui organ transplantat; tratamente împotriva cancerului: chimioterapia și imunoterapia;
• episoade infecțioase recente. După boli virale precum varicela, rujeola, dar și după COVID-19 poate să apară o imunosupresie pasageră. 

Vârsta

Capacitatea de apărare a organismului unui vârstnic este mai redusă decât a unui adult tânăr. Organismul lui nu este la fel de competent în dezvoltarea de anticorpi, explică dr. Gindrovel Dumitra. În termeni medicali, fenomenul de îmbătrânire a sistemului imunitar se numește imunosenescență și definește capacitatea scăzută a organismului de a mai produce un răspuns imun, fie el umoral – anticorpi, fie celular – limfocite cu memorie, după o anumită vârstă, variabilă. 

Imunosenescența este evidentă în cazul vaccinului antigripal, care nu ferește vârstnicii de îmbolnăviri, dar previne totuși formele severe de gripă. „Ei sunt incluși în categoriile prioritare la vaccinarea antigripală pentru că din rândul lor se numără cele mai multe decese”, potrivit dr. Dumitra.

Vaccinurile anti-COVID s-au dovedit foarte eficiente și în cazul vârstnicilor, atât în studiile clinice ale producătorilor, cât și în cele care au urmărit eficiența lor în lumea reală. După vaccinarea completă, serurile de la Pfizer și de la Moderna au o eficiență de 94% în prevenirea spitalizărilor la persoanele de 65 de ani și peste, arată un astfel de studiu realizat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA și publicat pe 28 aprilie 2021. Sunt unele dintre cele mai eficiente vaccinuri la vârstnici, dar, cu toate acestea, nu pot oferi întotdeauna protecție și împotriva formelor ușoare și moderate de COVID-19. 

„Contează cum este sistemul imunitar al persoanei care primește vaccinul. Cei care au un deficit imunitar au, în general, și un titru mai mic de anticorpi după vaccinare. Sigur, nu este pentru toată lumea la fel, dar a fost demonstrat statistic”. 

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București.

Bolile cronice 

Vârsta înaintată, dar și bolile cronice de care suferă – cardiace și hematologice – pot fi motivele pentru care Ioana s-a infectat cu virusul după vaccinare. Răspunsul imun la vaccin nu este afectat de o anumită boală neapărat, cât de stadiul în care se află boala respectivă, spune dr. Adrian Marinescu. Toate bolile cronice care se află într-un stadiu avansat afectează răspunsul imun după vaccinarea anti-COVID și după orice alt tip de vaccin.

Apoi, contează foarte mult și cât de bine este ținută sub control boala cronică. „Concret, dacă cineva are diabet zaharat și el este dezechilibrat, incorect tratat, în mod clar duce la o imunitate scăzută. Deci nu contează neapărat tipul afecțiunii cronice – boală cardiovasculară, hepatică, renală sau diabet zaharat – ci contează foarte mult dacă este ținută sub control”, explică specialistul infecționist. 

Cât de utile sunt testele de anticorpi după vaccinare?

Persoanele care au un sistem imunitar slăbit ar putea să verifice prezența anticorpilor neutralizanți din organism după vaccinarea anti-COVID printr-o analiză de sânge. „Un test de anticorpi ne poate oferi o orientare, dar nu este imperativ. Putem să faci o testare în aceste cazuri, dar repetarea analizei la un interval scurt de timp nu este recomandată. Sunt mulți care repetă testul la diverse laboratoare. Aș face-o o dată după rapel și, eventual, încă o dată după minimum 3 luni”, recomandă dr. Marinescu.

Am putea să ne gândim la un astfel de test, spune și medicul Gindrovel Dumitra, dar problema este că nu știm, deocamdată, cum să-l interpretăm. „Câtă vreme nu cunoaștem titrul de anticorpi neutralizanți (n.r. – cantitatea de anticorpi care ne protejează de îmbolnăvire), orice interpretare poate fi discutabilă”, potrivit specialistului.

În evaluarea răspunsului imun la vaccinul anti-COVID, contează foarte mult momentul în care facem testul de anticorpi, atrage atenția medicul Adrian Marinescu. „Testul poate fi efectuat începând din ziua a 14-a de la rapel, dar ideal ar fi să așteptăm să treacă o lună. Din ce am văzut eu în practică, acesta ar fi momentul ideal, ca să avem siguranța că anticorpii au atins nivelul maxim pe care putem să-l obținem după vaccinare”, recomandă specialistul. 

„Am întâlnit pacienți nu au dezvoltat deloc anticorpi după vaccinul anti-COVID. Întotdeauna există și astfel de cazuri, indiferent de vaccin sau de trecerea prin boală, chiar dacă sunt o minoritate”.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București.

Cum interpretăm lipsa anticorpilor COVID-19 după vaccinare

Un test de anticorpi nu poate oferi o imagine clară cu privire la răspunsul imun după vaccinare. Absența anticorpilor din organism nu trebuie interpretată neapărat ca un eșec al vaccinului anti-COVID, spun ambii specialiști cu care am discutat. 

Imunitatea umorală, reprezentată de anticorpi, este completată de imunitatea celulară, reprezentată de limfocitele T cu memorie, care generează anticorpi când se întâlnesc cu virusul. „După un episod de boală sau după vaccinare, cele două merg în paralel de obicei. Când imunitatea este deficitară, sunt afectate atât imunitatea umorală, cât și cea de tip celular, dar nu este exclus ca limfocitele T să existe în organism în absența anticorpilor și atunci să beneficiem de o protecție în eventualitatea unei infectări”, spune medicul Adrian Marinescu.

Anticorpii reprezintă răspunsul imunitar cel mai ușor de măsurat prin teste comerciale, dar un titru mic sau inexistent după vaccinare nu înseamnă neapărat că nu avem o protecție împotriva noului coronavirus. 

„După vaccinare, contează nu doar nivelul anticorpilor, ci și imunitatea celulară, care, de asemenea, ne protejează”. 

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București.

Putem face COVID-19 după vaccinare și cu anticorpi, și fără boli cronice

Infecția cu noul coronavirus poate să apară și pe fondul unui răspuns imun puternic la vaccinurile anti-COVID și chiar în lipsa unor boli cronice. A demonstrat-o o echipă de cercetători de la Universitatea Rockefeller, din New York, care a descoperit două astfel de cazuri într-un grup de 417 persoane monitorizate din ziua a 14-a de la rapel. Cazurile au fost prezentate pe 21 aprilie 2021 în revista New England Journal of Medicine. 

Primul caz, Pacientul 1, a fost o femeie în vârstă de 51 de ani, fără probleme de sănătate care a primit vaccinul Moderna în intervalul ianuarie-februarie 2021. Pe 10 martie, la 19 zile de la rapel, a simțit durere în gât, congestie nazală și durere de cap, iar testul PCR a fost pozitiv pentru COVID-19. Simptomele s-au atenuat în decurs de o săptămână. 

Pacientul 2 a fost tot o femeie, în vârstă de 65 de ani, fără boli cronice. Ea a primit vaccinul de la Pfizer-BioNTech în aproximativ aceeași perioadă și a avut simptome de COVID-19 la 36 de zile de la rapel: oboseală, congestie nazală și durere de cap.

Pentru Pacientul 1, analizele au arătat un titru de anticorpi neutralizanți „extrem de ridicat”, dar și o încărcătură virală mare. Secvențierea genomului viral dintr-o probă recoltată de la femeie a arătat că boala a fost cauzată de o variantă a virusului SARS-CoV-2 similară, dar distinctă de cea britanică B.1.1.7. și de cea care a circulat în New York, B.1.526. Pentru Pacientul 1 nu s-a efectuat titrul de anticorpi neutralizanți, dar analizele genetice au arătat o nouă variantă a virusului. Concluzia cercetătorilor: răspunsul imun după vaccinare  a fost insuficient pentru a preveni infectarea cu aceste variante noi ale virusului. Ele ar trebui monitorizate, iar dacă se vor răspândi, va fi necesară o nouă formulă de vaccin. 

„Candidați” la a treia doză de vaccin

Persoanele imunodeprimate ar putea primi o nouă doză de vaccin anti-COVID la 6-8 luni de la schema inițial de vaccinare, a anunțat Valeriu Gherghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România. 

„Uitându-ne la anumite grupe populaţionale, există o tendinţă de scădere a răspunsului nivelului de anticorpi la anumite categorii de persoane, cum ar fi cele imunodeprimate. În cazul în care se va pune problema de a administra cea de-a treia doză, foarte probabil că opţiunea nu va fi de a revaccina toată populaţia, ci de a administra eventual o a treia doză către sau pentru anumite segmente populaţionale, care nu au avut un nivel crescut al răspunsului imun după schema completă”, a explicat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, citat de Digi 24. 

Nu ar fi nevoie neapărat de o dozare a titrului de anticorpi pentru a identifica aceste categorii de persoane, fiindcă ele sunt cunoscute, susține oficialul. „În momentul de faţă sunt, dacă vreţi, evaluări absolut în etapă preliminară”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

Recomandări pentru cei vulnerabili și după vaccinare

Chiar dacă s-au vaccinat împotriva COVID-19, persoanele care au o imunitate mai slabă trebuie să se protejeze în continuare de virus, recomandă medicii. „Sunt recomandări care au fost făcute chiar de la începutul pandemiei. Persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni cronice trebuie să se protejeze, pentru că discutăm și despre mutații, despre variante virale noi”, recomandă dr. Adrian Marinescu. 

„Acum putem desfășura activități pe care nu le puteam face înainte, dar trebuie să fim în continuare prudenți până ia sfârșit pandemia. Ea nu este încheiată încă. Prudență și echilibru”.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București.

Nu este nevoie de măsuri speciale de protecție pentru aceste categorii mai vulnerabile care ar putea face COVID-19 chiar și după vaccinare. Este suficient să le respecte pe cele în vigoare, este de părere dr. Gindrovel Dumitra. „Sperăm că ceilalți, care au o imunitate bună, vor înțelege că trebuie să se vaccineze și pentru aceste persoane”, conchide medicul specialist în vaccinologie.