Putem face de curiozitate un test de anticorpi COVID după vaccinare sau înainte de a a face doza a treia de vaccin, dar nu știm deocamdată ce cantitate ne asigură protecție împotriva bolii, spun medicii. În acest moment al pandemiei, nicio analiză nu ne poate spune cu precizie cât de protejați suntem de boală după vaccin sau cât de necesară este doza a treia. O valoare mică la un test de anticorpi nu trebuie să ne dezamăgească; nu înseamnă că vaccinul nu a avut efect. Atenție la tipul de test ales! Doar anumite analize ale anticorpilor pot să măsoare răspunsul imun după vaccinare.
La ora actuală, avem la dispoziție o varietate largă de teste cu care ne putem măsura răspunsul imun după ce am trecut prin infecția cu noul coronavirus sau după vaccinarea împotriva COVID-19. Există acum teste rapide de anticorpi, teste de anticorpi care se prelucrează în laborator, teste calitative sau cantitative, teste de anticorpi anti-Spike, de anticorpi anti-Nucleocapsidă, analize de anticorpi IgG și de anticorpi IgM.
Pentru determinarea anticorpilor post-vaccinare, doar unele dintre aceste teste sunt relevante. Alegerea unui test greșit poate duce la un rezultat negativ și riscăm să ne frustrăm crezând că nu suntem protejați de infecția cu virusul SARS-CoV-2 după imunizare. Cu ajutorul specialiștilor, analizăm pe rând opțiunile pe care le avem și informațiile pe care ni le oferă – sau nu.
Care este momentul cel mai bun pentru un test de anticorpi COVID după vaccinare?
Zilele în care anticorpii devin detectabili și cel în care ating nivelul maxim variază de la un vaccin la altul. În studiile clinice, producătorii au identificat aceste momente, astfel:
Producător vaccin | Când devin detectabili după prima doză | Când ating nivelul maxim după rapel |
Pfizer/BioNTech | din ziua 12 | în ziua 7 |
Moderna | din ziua 14 | în ziua 14 |
AstraZeneca/Oxford | din ziua 22 | în ziua 15* |
*În studiul producătorilor, rapelul a fost administrat la 90 de zile de la prima doză. În România, rapelul se face la 56 de zile (8 săptămâni). Într-un studiu citat de BMJ, reprezentanții AstraZeneca susțin că vaccinul lor are o eficacitate de 82,4% când rapelul este administrat la un interval de 12 săptămâni și de numai 59,4% când intervalul este mai mic de 6 săptămâni. Prin urmare, intervalul dintre cele două doze dictează eficacitatea acestui vaccin și nivelul anticorpilor poate fi influențat de el.
Între cele două doze de vaccin, nivelul de anticorpi variază mult de la un individ la altul. Imaginea cea mai clară ne-o putem face abia după cea de-a doua doză, când răspunsul imun ajunge la nivelul maxim.
Ce tip de anticorpi urmărim după vaccinare?
Pentru a determina reacția imună la vaccin, ne interesează anticorpii de lungă durată de tip IgG, și nu cei IgM, de scurtă durată. Virusul SARS-CoV-2 are în structura sa mai multe proteine cu ajutorul cărora se atașează și pătrunde în celulele umane, unde se multiplică. Organismul nostru recunoaște aceste proteine ca substanțe străine, ca „invadatori”, și formează anticorpi specifici împotriva lor.
Două dintre aceste proteine declanșează un răspuns imun mai important și sunt vizate de testele imunologice existente: proteina Spike (S) și proteina nucleocapsidică (N).
Toate cele trei vaccinuri care se administrează în acest moment în România codifică proteina Spike și generează același tip de anticorpi: anti-S.
„După vaccinarea împotriva COVID-19, pot să fie identificați anticorpii anti-S, dar nu și cei anti-N. Or, dacă te duci la un laborator care îți lucrează anticorpii anti-N, categoric că aceia vor fi negativi, pentru că ei cresc doar în cazul infecției naturale, dar nu și după vaccinare. Vaccinul aduce «rețeta» doar pentru proteina S”, ne-a explicat dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.
Așadar, indiferent dacă ați fost imunizat cu serul de la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca, anticorpii anti-S sunt cei care ar trebui determinați din sânge. Majoritatea laboratoarelor din România pun la dispoziția pacienților testul de anticorpi totali anti-S încă din primăvara anului 2020.
Care este cel mai țintit test de anticorpi COVID după vaccinare?
De la sfârșitul anului 2020, este disponibilă și la noi o analiză mai specifică pentru măsurarea anticorpilor după vaccinare (dar și post-infecție): anticorpii IgG anti-domeniu de legare a proteinei Spike.
Anticorpii generați împotriva proteinei S pot ținti în întregime această proteină sau doar o porțiune care contează din ea. După vaccinare, organismul generează anticorpi îndreptați împotriva unei porțiuni a proteinei Spike numite domeniu de legare la receptorul proteinei S, prescurtat RBD (engl. receptor-binding domain).
„Unele laboratoare au kituri care lucrează doar anticorpii anti-S anti-RBD. Aceștia ar putea să fie considerați cei care contează, pentru că ei sunt cei care blochează locul de legare a unui eventual invadator, reușind astfel să blocheze pătrunderea în celulă și, mai departe, replicarea virusului”, potrivit dr. Dumitra.
Pentru că au capacitatea de a neutraliza infecțiozitatea virusului SARS-CoV-2, acești anticorpi sunt considerați neutralizanți și denumiți astfel de laboratoare. Analiza specifică a anticorpilor post-vaccinare (dar și post-infecție) se numește test de anticorpi neutralizați anti-Spike.
Dacă am mulți anticorpi, sunt mai protejat de COVID-19?
Testele de anticorpi neutralizanți anti-S sunt cantitative, ceea ce înseamnă că ne arată nu doar dacă avem anticorpi (așa cum o fac testele calitative), ci și în ce cantitate sunt acei anticorpi în organism (titrul de anticorpi). Laboratoarele lucrează aceste teste prin metode diferite, cu reactivi diferiți, motiv pentru care și intervalele de referință vor fi diferite.
Rezultatele sunt exprimate întotdeauna în unități pe mililitru (U/mL), dar, pentru că aceste teste nu sunt standardizate, intervalul de referință diferă de la un laborator la altul, în funcție de metoda și de reactivii folosiți de fiecare. Unele laboratoare consideră drept rezultat pozitiv o valoare mai mare sau egală cu 0,8 U/mL, iar altele, o valoare mai mare de 20 U/mL.
În consecință, putem compara valorile obținute doar dacă testele au fost realizate de același laborator, prin aceeași metodă.
Pe buletinul de analiză, rezultatul testelor de anticorpi este prezentat ca pozitiv/negativ sau marcat grafic printr-un chenar (încercuit) când este considerat pozitiv. La intervalele de referință, unele laboratoare au și o a treia precizare, numită echivoc. Un rezultat echivoc semnifică prezența unor anticorpi, dar care pot fi nespecifici virusului SARS-CoV-2. Se consideră că statusul imun este incert, iar medicii recomandă, de obicei, repetarea testului când se obține un astfel de rezultat.
Un titru (o cantitate) de zeci sau de sute de ori mai mare decât valoarea de referință nu poate decât să ne bucure, dar nu putem spune neapărat că avem o protecție ridicată împotriva noului coronavirus. Deocamdată, nu există o corelație între titrul de anticorpi și gradul de protecție conferit. Un titru de anticorpi de ordinul miilor sau sutelor de unități/mililitru nu poate fi asociat unei protecții înalte sau medii.
„În acest moment, putem doar să presupunem că un nivel ridicat de anticorpi oferă o protecție înaltă sau că un nivel scăzut oferă o protecție joasă. Nu cunoaștem doza care este considerată neutralizantă în funcție de fiecare dintre tipurile de anticorpi și de metoda pe care o folosește laboratorul pentru a lucrat acești anticorpi”, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.
Dacă nu am anticorpi după vaccin, înseamnă că nu a avut efect?
În lipsa unor cifre la care să raportăm titrul de anticorpi, el nu poate avea o semnificație. Un nivel sub intervalul de referință al laboratorului nu poate fi interpretat drept lipsă de protecție împotriva infecției COVID-19, ne-a spus Claudia Rîciu, biochimist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București.
„După vaccinare, sistemul imunitar ar trebui să se comporte ca atunci când ai trecut prin boală. Chiar și în cazul în care nu ai anticorpi care să poată fi detectați prin metodele și reactivii pe care noi îi folosim acum, asta nu înseamnă că organismul nu are memorie celulară și nu știe că a intrat în contact cu antigenul respectiv”, explică specialistul.
Aceeași precizare ne-o face și dr. Gindrovel Dumitra. „Dacă nu am anticorpi, de unde știu eu că nu am limfocite cu memorie? Vaccinul are capacitatea de a stimula atât producția de anticorpi, cât și pe cea de limfocite T cu memorie, care asigură memoria imună. La fel ca în situația în care am trecut prin boală, un nivel scăzut de anticorpi neutralizanți nu înseamnă că nu am protecție”, potrivit medicului,
Altfel spus, anticorpii nu sunt răspunsul absolut. Ei sunt răspunsul imunitar cel mai ușor de măsurat prin teste comerciale, iar un titru mic sau inexistent după vaccinare nu înseamnă neapărat o lipsă de protecție împotriva noului coronavirus.
Dacă doriți să urmăriți nivelul anticorpilor post-vaccinare sau post-infecție pe o perioadă mai lungă, este recomandat să efectuați analiza la același laborator. Sunt clinici care oferă pachete de monitorizare a anticorpilor care includ testări la o lună, la 3 luni și la 6 luni de la vaccinare/vindecare de COVID-19.
Cine interpretează un test de anticorpi COVID după vaccinare?
Analiza anticorpilor după vaccinarea împotriva COVID-19 nu are nicio utilitate deocamdată, alta decât satisfacerea unei curiozități. Rezultatul unui astfel de test nu influențează procesul de vaccinare în acest moment, dar este posibil să o facă pe viitor, dacă studiile vor demonstra o asociere între nivelul de anticorpi și gradul de protecție oferit.
Un nivel foarte scăzut de anticorpi ar putea duce la recomandarea de a administra o doză suplimentară de vaccin sau de a administra un alt vaccin, care generează alt tip de răspuns imun. De partea cealaltă, un nivel ridicat de anticorpi după prima doză de ser ar putea duce la amânarea rapelului sau la amânarea dozei a treia de vaccin.
O singură doză de vaccin ar putea fi suficientă pentru persoanele care au trecut deja prin COVID-19, este o ipoteză vehiculată de specialiști din Europa și din SUA. Un studiu realizat de Medlife cu privire la imunizarea post-vaccin confirmă această ipoteză. După numai o doză de vaccin, cei care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au un titru de anticorpi anti-S mai mare decât persoanele care nu au trecut prin boală și au făcut două doze de vaccin, potrivit studiului la care au participat 741 de voluntari.
„Practic, aceste teste nu au finalitate acum. Datele pe care le avem în acest moment nu ne îndreptățesc, din punct de vedere medical, al deciziei medicale, să efectuăm aceste teste. Ele reprezintă doar o curiozitate pe care fiecare și-o poate satisface sau nu. Uneori corect, alteori incorect. De aceea, nu putem recomanda în acest moment ca o persoană să-și testeze anticorpii post-vaccinare COVID-19”, mai spune medicul.
Interpretarea unui test de anticorpi o poate face medicul de familie, dar nu ne poate spune cât de protejați suntem de COVID-19 pe baza valorilor din buletinul de analize. „Noi ne raportăm la valoarea minimă de la care se consideră că ești pozitiv, însă nu știm încă pragul pe care îl putem considera neutralizant. Ne mai raportăm la ce vedem la persoanele care s-au infectat – dacă metodele de testare coincid, desigur. Acestea sunt elementele de comparație pentru mine în acest moment. Altele nu am”, explică dr. Dumitra.
După infecția COVID-19 se fac aceleași analize de anticorpi?
Testul de anticorpi neutralizanți anti-S este recomandat și celor care au trecut prin COVID-19, dar mai sunt și alte analize prin care pot să-și verifice statusul imun. Laboratoarele pun la dispoziția pacienților și un tip de teste pentru anticorpii IgG anti-proteină S și anticorpii IgG anti-proteină N, care sunt de tip calitativ.
„Inițial, testele de anticorpi anti-S au fost concepute ca teste calitative, care îți oferă un rezultat pozitiv sau negativ, fără să-ți poată preciza și cantitatea de anticorpi. El are niște valori și niște indexuri care dau o valoare, dar valoarea aceea nu se exprimă în unități internaționale pe mililitru”, ne-a explicat biochimistul Claudia Rîciu.
Cifra sau de numărul exprimat pe buletinul de analiză este interpretat eronat uneori drept cantitate de anticorpi. Rezultatul unui test calitativ de anticorpi nu poate fi comparat cu cel al unui test cantitativ. Dacă nu suntem siguri că metoda de laborator utilizată pentru determinarea anticorpilor a fost aceeași, nu putem compara nici măcar testele de același tip (calitative/cantitative) între ele.
Dacă v-ați determinat anticorpii și nu știți dacă ați ales un test cantitativ sau calitativ, cel mai bun reper este unitatea de măsură. Rezultatul testelor cantitative este exprimat întotdeauna în unități pe mililitru (U/mL). La testele calitative, cifra/numărul din buletinul de analiză fie nu este urmat de nicio unitate de măsură, fie este însoțit de mențiunea index, AU sau NTU.
Putem compara anticorpii post-vaccinare cu cei post-infecție?
Pe grupurile de Facebook în care românii împărtășesc experiența lor cu boala COVID-19, sunt comparate uneori testele de anticorpi ale unor persoane care au trecut prin boală cu ale altora care s-au vaccinat. Pentru prima categorie, rezultatele sunt exprimate în cifre sau numere mici, pe când cei vaccinați prezintă valori de ordinul miilor sau zecilor de mii de unități. În cele mai multe cazuri, comparația este greșită, pentru că testele lor sunt diferite: fie vorbim de teste calitative versus cantitative, fie sunt tehnici diferite de laborator.
Este posibil ca persoanele care au trecut prin infecția cu noul coronavirus să fi efectuat alte tipuri de teste: analize cantitative sau calitative de anticorpi anti-S (nu și anti-RBD) sau teste pentru anticorpii anti-N. În laboratorul Institutului Matei Balș, de exemplu, se lucrează anticorpii anti-N la cei care au trecut prin COVID-19. La fel și la Centrul de Transfuzie Sanguină București, unde potențialii donatori de plasmă convalescentă sunt testați pentru anticorpii anti-N.
„Acesta este protocolul, aceasta este recomandarea din ghidurile internaționale pe care o aplicăm și noi. Valoarea anticorpilor donatorilor depinde foarte mult de referința laboratorului. Le putem compara numai dacă am efectuat același tip de analiză. În laboratorul nostru, referința este de 15 U/mL – de la acest nivel sunt considerați pozitivi anticorpii și donatorul este acceptat. La alte laboratoare, valoarea de referință este de 1 sau de 1,4, din ce am întâlnit eu. Practic, nu este aceeași valoare, depinde foarte mult de laboratorul unde persoana respectivă se testează”, ne-a spus dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie din Capitală.
Dacă doriți să verificați nivelul de anticorpi post-vaccinare, dar și să aflați simultan dacă ați trecut prin COVID-19 în trecut, ar trebui să efectuați un profil imunologic complet care să includă anticorpii neutralizanți anti-S (pentru vaccin) și anticorpii IgG anti-proteină N. Anticorpii împotriva proteinei N sunt cei care oferă indicii despre existența unei infecții cu SARS-CoV-2 anterioare vaccinării. Dacă anticorpii anti-N sunt negativi, vom ști sigur că nu am trecut prin boală și cei anti-S sunt dobândiți prin vaccinare.
Cât costă testele rapide de anticorpi după vaccinarea COVID
Analizele pentru determinarea titrului de anticorpi post-vaccinare nu beneficiază de nicio compensare din partea caselor de asigurări de sănătate. Costurile trebuie acoperite de persoana care le solicită, așa încât poate fi un criteriu important în alegerea unei analize sau a alteia.
Testul rapid de anticorpi poate părea varianta mai puțin costisitoare, cu prețuri de la 35 la 96 de lei. Cele prelucrate în laborator au prețuri care variază între 120 de lei și 200 de lei.
Testele rapide de anticorpi disponibile pe piață în România sunt de două tipuri: post-infectare și post-vaccinare. Primele identifică doar anticorpii anti-N dobândiți după infecția naturală cu SARS-CoV-2. Dacă sunt utilizate după vaccinare, rezultatul nu poate fi decât negativ. Pe cele post-vaccinare există precizarea „test rapid de anticorpi neutralizanți post-vaccinare”.
Răspunsul imun este mai puternic după infecție sau după vaccin?
Răspunsul scurt la această întrebare este că nu știm, deocamdată. În unele boli contagioase, infecția naturală este mai puternică decât vaccinul, în termeni de imunitate. Oamenii care fac oreion, de exemplu, dobândesc imunitate pe viață împotriva acestei boli contagioase. Cei care se vaccinează mai pot face însă boala, forme mai ușoare de regulă.
Vaccinul pneumococic, în schimb, generează un răspuns imun mai puternic decât infecțiile cauzate de bacteria Streptococcus pneumoniae. Din studiile pe care le avem până acum, se pare că vaccinul împotriva COVID-19 intră în această a doua categorie. Cei de la Moderna au arătat într-un studiu că voluntarii vaccinați cu serul lor au imunitate mai îndelungată decât cei care au trecut prin infecția COVID-19 – studiul lor a fost publicat în revista The New England Journal of Medicine.
Cel puțin în acest moment, putem spune că vaccinurile sunt un „pariu” mai sigur pentru imunitate în comparație cu un episod de boală.
Majoritatea celor care au trecut prin infecția COVID-19 produc anticorpi, dar și alte celule cu rol în apărarea organismului. Problema este că acest răspuns imun variază foarte mult de la un individ la altul. Mai multe studii au arătat, de exemplu, că persoanele care fac forme ușoare de COVID-19 nu dobândesc o imunitate de lungă durată.
Diversitatea răspunsului imun la infecția naturală este pusă pe seama cantității de virus la care sunt expuși bolnavii. Prin vaccinare, toți oamenii primesc aceeași doză. „Știm ce doză este administrată și mai știm că acea doză este eficientă în declanșarea unui răspuns imun. Este o variabilă pe care o putem exclude când ne vaccinăm”, a explicat pentru The New York Times dr. Jennifer Gommerman, imunolog la Universitatea din Toronto.