Stimularea ovariană, primul pas al fertilizării in vitro. Cum se folosește corect, explică specialistul în infertilitate

    Stimularea ovariană (cunoscută și sub numele de stimulare ovariană controlată) este prima etapă a unui ciclu FIV. Practic este un tratament ce constă în administrarea unei terapii medicamentoase specifice care să determine ovarele să producă mai mulți foliculi în scopul obținerii mai multor ovule.

    Producerea mai multor ovule duce la o creștere semnificativă a șanselor fertilizării in vitro. Se impun însă precizări în două privințe.

    Prima se referă la faptul că schema de tratament pentru stimularea ovariană nu este una standard, ci adaptată fiecărei paciente în parte. A doua precizare necesară este aceea că tratamentul de stimulare ovariană nu garantează și recoltarea ovulelor, deoarece pot exista situații în care medicația să nu producă reacțiile așteptate, de creștere și maturizare a foliculilor.

    Terapia de stimulare ovariană este indicată femeilor cu anovulaţie (absenţa ovulaţiei), celor cu afecţiuni ovariene (precum sindromul ovarelor polichistice) sau cu ovulaţie neregulată.

    De asemenea, mai poate fi indicată femeilor cu vârsta peste 38 de ani, care au șanse mai reduse de a rămâne însarcinate din cauza diminuării rezervei ovariene.

    Stimularea ovariană trebuie urmărită atent de specialist

    Stimularea ovariană este inițiată în prima zi a menstrei unui ciclu natural. Chiar dacă tratamentul hormonal va putea fi urmat de către femeie acasă (oral sau injectabil), ea va trebui să se prezinte periodic la cabinetul specialistului în infertilitate, cu frecvența stabilită de acesta, pentru a fi monitorizată ecografic (ecografie transvaginală) și cu ajutorul testelor din sânge.

    Monitorizarea este necesară în vederea stabilirii dozei corecte de hormoni necesară stimulării. Tratamentul durează între 8 și 14 zile, în funcție de răspunsul organismului, și se încheie atunci când foliculii ajung la 17-18 mm.

    În urma stimulării excesive a ovarelor se poate declanșa o reacție adversă numită sindrom de hiperstimulare ovariană. Cele mai multe cazuri de hiperstimulare ovariană sunt ușoare și moderate, doar un procent mic de paciente dezvoltând un efect sever al stimulării ovariene.

    Stimularea ovariană est urmată de puncție

    După încheierea maturării foliculare, ovocitele vor fi colectate prin puncție foliculară transvaginală. Procedura este scurtă și nedureroasă, însă la cerere pacienta poate primi o anestezie ușoară sau una generală. Pentru recoltarea ovocitelor se folosește o sondă ecografică pe lângă care se introduce un ac fin, atraumatic, atașat unui aparat de aspirație. Ovarele sunt puncționate și este aspirat lichidul folicular, care conține ovocitele.

    Acest lichid folicular este transferat imediat în eprubete sterile, iar eprubetele sunt duse la laboratorul de embriologie, unde specialistul embriolog va colecta ovocitele.  

    Ovocitele obținute sunt apoi transferate într-un mediu de cultură special și păstrate în incubatoare în care li se asigură temperatura similară corpului uman.

    Donarea de material seminal și pregătirea FIV

    În aceeași zi, imediat după recoltarea ovocitelor, partenerul va trebui să doneze material seminal. Tot în condiții de laborator, sperma este centrifugată pentru separarea spermatozoizilor viabili, mobili, de bună calitate, în vederea utilizării lor în procedura de fertilizare in vitro.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook