INTERVIU „Într-un centru de excelență în chirurgia obezității, pacientul trece prin șapte-opt cabinete înainte de a ajunge la chirurg. Într-o singură zi“

Atunci când dietele repetate nu dau rezultate, ba chiar sunt urmate de acumularea și mai multor kilograme, chirurgia obezității este soluția salvatoare. Salvatoare nu numai pentru că îi ajută pe pacienții cu probleme mari de greutate să dea jos multe kilograme, ci și pentru că tratează o bună parte dintre afecțiunile secundare obezității, cum este diabetul.

Începând de la Revoluție, România s-a confruntat cu o creștere constantă într-un domeniu: obezitatea. „Am ajuns să depășim o treime din populație care are probleme cu kilogramele în plus. Mulți dintre ei sunt chiar cu obezitate. Iar dintre aceștia, foarte mulți au probleme asociate obezității: diabet, hipertensiune arterială, dislipidemii“, subliniază dr. Bogdan Smeu, Chirurg de Excelență în Chirurgia Obezității din cadrul spitalului Ponderas Academic Hospital, parte a rețelei de sănătate Regina Maria.

Dacă țările mai dezvoltate din punctul de vedere al serviciilor de sănătate au reușit să pună frână și să stagneze numărul cazurilor de obezitate, în România procentele cresc constant. „Din păcate, calitatea alimentelor nu a crescut odată cu accesul la ele, ci din contră. Poate avem acum acces la mai multe alimente nocive din punct de vedere caloric decât în alte timpuri. Alegerile sănătoase sunt mult mai greu de făcut. Mult mai greu găsești alimente de calitate, în special dacă locuiești la oraș“, este una dintre explicații, oferită de chirurgul Bogdan Smeu.

Când este nevoie de chirurgia obezității, ce proceduri sunt disponibile în România și cum se face selecția intervenției în funcție de particularitățile pacienților, de ce sunt și copiii obezi candidați pentru operație și ce este de făcut pentru ca rezultatele să poată fi menținute toată viața, ne-a explicat dr. Bogdan Smeu într-un interviu pentru Smart Living.

 În perioada 1 – 31 august 2022, pacienții se pot bucura de preț special pentru intervenția Gastric Sleeve, la Ponderas Academic Hospital. Detalii pe https://www.bariatrie.ro/promotie/

Kilogramele în plus scad calitatea vieții

Smart Living: Obezitatea nu este doar o problemă estetică, ci atrage după sine și probleme de sănătate. Cu ce boli se confruntă persoanele obeze?

Dr. Bogdan Smeu: Pacientul cu obezitate va avea întotdeauna probleme legate de sănătate. Toate kilogramele în plus au un impact – mic la început, dar ulterior sever asupra sănătății. Dacă ne gândim numai la articulații: structura osteo-articulară trebuie să suporte uneori 10-20-50 de kilograme în plus. De două ori, poate de trei ori greutatea corpului, în cazurile extreme. Iar prețul este că pacienții vor începe să aibă dureri articulare, să se deplaseze mai greu, devin imobili, dependenți de alte persoane. Dacă ai probleme articulare și te miști cu greutate, cu siguranță nu vei mai putea să faci mișcare ca să scapi de ele. Devine un handicap cu adevărat serios faptul că nu te mai poți deplasa și intri într-un cerc vicios.

De partea cealaltă, toată grăsimea acumulată în corp declanșează așa-numitul sindrom metabolic din care fac parte diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia – creșterea nivelului colesterolului și trigliceridelor în sânge. Toate acestea vor scurta speranța de viață a pacientului obez. Vor scurta, în plus, intervalele în care pacientul are nevoie de servicii medicale: el va trebui să acceseze din ce în ce mai des serviciile respective. Vor scurta perioada în care pacientul obez va putea să desfășoare o activitate profesională. Vor ieși mai repede din câmpul muncii, dar nu va fi genul de pensie ușoară, ci, din contră, va fi o pensie pe caz medical, cu tot felul de probleme asociate.

Toate acestea nu vor face decât să reducă foarte mult calitatea vieții.

Smart Living: Ce este, de fapt, riscul metabolic și cum se calculează?

Dr. Bogdan Smeu: Riscul metabolic intervine atunci când obezitatea începe să-și pună amprenta asupra mecanismelor interne, fiziologice, ale organismului. Ele trec în sfera patologicului, a bolilor. În clipa în care obezitatea determină, secundar prezenței ei, un diabet, o hipertensiune, o dislipidemie, atunci se consideră că intrăm în categoria de pacienți metabolici. Când toate aceste trei probleme sunt asociate, atunci se declară că este vorba despre sindromul metabolic, care își va pune amprenta negativ asupra calității vieții și asupra speranței de viață.

Smart Living: Riscul metabolic crește odată cu vârsta sau poate apărea și la o persoană tânără care suferă de obezitate?

Dr. Bogdan Smeu: Toți avem un metabolism normal, de bază, care este sănătos, fiziologic. În clipa în care îl dereglăm – și cauza dereglării este obezitatea – se vor declanșa toate aceste mecanisme patologice care vor determina în final boala. Acest lucru se poate întâmpla și de la 14 ani. Depinde de câți ani este instalată obezitatea.

Dacă are timp să-și desfășoare procesele patologice, va declanșa un diabet și la 18 ani, o hipertensiune și la un adolescent. Avem foarte multe astfel de cazuri între pacienții pe care i-am tratat, inclusiv cu intervenții chirurgicale: pacienți minori, cu foarte multe kilograme, care au sindrom metabolic, inclusiv ficat gras – steatoză hepatică.

În loc să se instaleze diabetul, așa cum se știa pe vremuri, după 40 de ani – diabetul vârstei a doua, avem minori cu diabet de tip II din cauza obezității, cu medicație de hipertensiune, cu probleme respiratorii și cu limitări semnificative ale capacității de mișcare.

Riscul de obezitate la copii: doar 10% dacă ambii părinți sunt normoponderali

Smart Living: La acești copii se constată, de regulă, că părinții sunt, de obicei, normoponderali sau suferă și ei de obezitate?

Dr. Bogdan Smeu: Riscul ca un copil să fie obez este de 90% dacă ambii părinți sunt obezi. Acest risc este de numai 10% dacă ambii părinți sunt normoponderali. Aici intervin două aspecte: factorul genetic, pe care îl moștenesc de la părinții obezi sau slabi, și obiceiurile alimentare.

Evident că într-o familie în care se mănâncă mai mult și nu se pune preț pe siluetă, pe sănătate, copilul va adopta foarte ușor obiceiurile alimentare proaste și va dezvolta și el toate problemele pe care le au părinții lui. Un copil crescut într-o familie cu părinți normoponderali, va beneficia și de o moștenire genetică bună, dar probabil că va învăța și obiceiuri alimentare mai sănătoase.

Smart Living: Ce soluții avem pentru a scăpa de excesul ponderal? Când funcționează dieta și când devin un candidat pentru chirurgie bariatrică?

Dr. Bogdan Smeu: Soluțiile, din fericire, sunt multiple. Le putem încadra în: soluții conservatoare și soluții chirurgicale sau mai invazive.

Soluțiile conservatoare sunt legate de schimbarea dietei, care trebuie să fie pentru restul vieții și nu pentru trei săptămâni, cum se gândește majoritatea lumii. Dietele pe termen limitat, chiar și de două-trei luni, sunt o greșeală foarte mare din start. Pentru că nu avem nevoie să slăbim câteva kilograme și după aceea să le punem la loc, cum majoritatea fac. Avem nevoie să slăbim și să rămânem acolo. Asta presupune continuarea dietei.

Din păcate, 95% din cei care încep o dietă o vor întrerupe, pentru că se face întotdeauna cu dificultate. Sunt alegeri mai puțin prietenoase: nu mai trebuie să mâncăm cu pâine, trebuie să avem mese regulate, ar trebui să evităm și dulciurile etc. Atunci, instinctul nostru de conservare spune Dar de ce să elimin lucrurile care-mi plac?

Această frustrare pe care o are, de fapt, pacientul se va manifesta într-un final în renunțarea la dietă. Când renunțăm la dietă, automat vom recupera, de cele mai multe ori, toate kilogramele și chiar mai multe. Este așa-numitul efect yo-yo: dăm jos 10 kilograme, punem înapoi 12, data viitoare nu mai reușim să dăm jos 10, ci 5, dar punem înapoi 9 sau 10. În felul acesta, urmează o creștere treptată în kilograme.

Nimeni nu sare de la 70 de kilograme astăzi la 130 de kilograme a doua zi. Totul se întâmplă în timp, în ani.

După partea de dietă, mișcarea este pe locul al doilea. Dacă putem să asociem dieta cu mișcarea ar fi ideal. Numai că, având în vedere programul pe care-l avem, din ce în ce mai plin, este foarte greu să avem mesele regulate necesare asociate cu mișcare de câteva ori pe săptămână. Sub 5% din pacienții care încearcă să scadă în greutate în mod conservator reușesc acest lucru. 5% se și mențin. Ceilalți, din păcate, nu.

Pentru cei care nu reușesc să se mențină, avem metode mai invazive, care presupun o procedură endoscopică sau chirurgicală. Decizia pentru o metodă sau alta se va lua numai după ce suntem siguri că au eșuat cele conservatoare. Nu începi cu o metodă agresivă, când ai putea să obții același rezultat cu un tratament conservator.

Pentru a opta pentru chirurgie bariatrică, trebuie să vedem dacă pacienții au încercat să scadă în greutate cu un regim condus de medicul nutriționist pentru minimum șase luni. Intervenția chirurgicală este ultima etapă de tratament al obezității.

Balon intragastric pentru slăbit 10-15 kilograme

Smart Living: Deci încercarea și eșecul unor regimuri alimentare reprezintă un criteriu de selecție pentru chirurgie bariatrică. Dar care sunt celelalte criterii?

Dr. Bogdan Smeu: Diagnosticul de obezitate este principalul criteriu. Majoritatea pacienților supraponderali care vor să slăbească 10-15 kilograme nu vor ajunge la chirurgie bariatrică, ci la nutriționist și la tratament conservator. Dintre ei se selectează unii care ajung la metode invazive, dar nu chirurgicale, ci endoscopice. De exemplu, se poate monta un balon intragastric pentru o perioadă de șase luni, cât să slăbească 10-15 kilograme. Ulterior, balonul se scoate și pacientul, ajuns la greutatea dorită, va încerca acum să se mențină, evident, respectând niște principii alimentare mai sănătoase.

Dacă în urma acestor metode conservatoare nu reușește să se mențină la o greutate normală și are din nou tendința să ajungă supraponderal și obez, evident că va ajunge să se adreseze și unui cabinet de chirurgie bariatrică.

Smart Living: Ce intervenții de chirurgie bariatrică sunt disponibile în România?

Dr. Bogdan Smeu: Cele mai multe intervenții care se fac în România în prezent sunt cele de micșorare de stomac. Însă acest lucru ține, din păcate, și de faptul că nu toate centrele din țară fac toate intervențiile care pot fi realizate în chirurgia metabolică, pentru scăderea în greutate. Selecția este foarte importantă. Există intervenții care au o rată mai mică de complicații și o rată mai mică de scădere în greutate. Există și intervenții care sunt mai invazive și care au o rată mai mare de scădere în greutate decât altele.

Selecția se face numai după ce investighezi pacientul și stabilești care sunt țintele pe care vrei să le atingi. Dacă vrei să slăbești, de exemplu, 80 de kilograme, nu poți să faci o intervenție care nu are rezultate decât până în maximum 20-30 de kilograme. Atunci, împreună cu pacientul, odată ce ai stabilit aceste ținte către care vrei să ajungi, poți să începi să faci selecția intervențiilor chirurgicale. Vorbim aici despre:

• operații mai puțin performante, cum este plicatura gastrică sau inelul gastric;
• urmează cele care sunt eficiente: gastric sleeve sau micșorarea de stomac, gastric by-pass-ul;
• apoi sunt intervențiile mult mai agresive, cu care reușesc să slăbească și pacienții de 250-300 de kilograme, care au de dat jos peste 100 de kilograme. O astfel de intervenție este diversia bilio-pancreatică.

Noi trebuie să fim în stare să facem toate aceste intervenții de chirurgie bariatrică și nu să selectăm pacientul către operație, ci operația către pacient. Dacă noi facem doar un tip de intervenție chirurgicală, toți pacienții vor nimeri către acea procedură, fie că e eficientă pentru el, fie că e ineficientă sau prea eficientă. Pacientul trebuie să aibă o gamă de intervenții din care să aleagă opțiunea personalizată.

De fapt, despre asta este vorba: noi nu tratăm doar kilograme în plus. Tratăm și bolile asociate în funcție de care alegem intervenția chirurgicală, tratăm și alte probleme de sănătate care sunt concomitente și pe care le putem rezolva în același timp chirurgical. Este un traseu pe care pacientul trebuie să-l parcurgă în cunoștință de cauză și trebuie să-l informăm despre rezultatele pe care le vom putea obține cu fiecare procedură.

Această discuție trebuie să aibă loc, evident, înainte de intervenția chirurgicală.

Criterii de selecție pentru operație

Smart Living: Deci intervenția potrivită se alege în primul rând în funcție de numărul de kilograme?

Dr. Bogdan Smeu: Numărul de kilograme este important, într-adevăr, dar nu este neapărat primul criteriu. Contează foarte mult vârsta pacientului – nu poți să faci intervenții foarte agresive persoanelor foarte tinere sau foarte în vârstă.

Contează ce alte probleme de sănătate mai are asociate pacientul. De exemplu, unui pacient cardiac, mare diabetic, mare pulmonar nu poți să-i faci o intervenție foarte agresivă, cu riscuri mari anestezico-chirurgicale, pentru că aceste riscuri depășesc beneficiile. Intervenția chirurgicală inițială trebuie să fie mai „ușoară“, cu mai puține riscuri. Pacientul va scădea zeci de kilograme, mai puțin decât este necesar, dar, odată ce scade în greutate, se ameliorează toate celelalte probleme și poți, în sfârșit, să-i faci operația pentru care el s-ar fi calificat din prima. Așadar, se pot face operații în doi timpi.

Toate aceste criterii de selecție se fac numai în urma evaluării realizate de medicul anestezist, de cardiolog, pneumolog, diabetolog și de chirurg. Pacientul trece printr-un filtru în care este văzut de toți acești medici de diferite specialități – se face o echipă multidisciplinară. Odată ce avem toate informațiile despre pacient, punem pe masă intervenții care se potrivesc pacientului și, discutând cu el opțiunile, stabilim ce vom face.

Contează și alegerea personală. Dacă sunt două opțiuni care se potrivesc, pacientul poate să-și aleagă: Uite, cred că m-aș împăca mai bine cu gastric by-pass-ul, de exemplu, decât cu micșorarea de stomac.

Smart Living: Este important de știut, așadar, că pacientul trece printr-o întreagă comisie medicală.

Dr. Bogdan Smeu: Într-un centru de excelență de chirurgie a obezității, pacientul trece prin șapte-opt cabinete înainte de a ajunge la chirurg. Trebuie neapărat să decidem dacă suportă o anestezie generală și pe ce perioadă ar putea să o suporte: jumătate de oră, trei ore… Este un criteriu foarte important, în funcție de durata intervenției chirurgicale propuse.

Trebuie să vedem și dacă pulmonar este pregătit. Pacienții cu obezitate au de obicei probleme restrictive respiratorii. Abdomenul foarte mărit împiedică expansiunea plămânilor și ei nu pot să tragă aer suficient pentru oxigenarea corectă. Atunci, urmează o pregătire pulmonară, respiratorie preoperatorie foarte importantă.

Trece pe la cabinetul de ecografie, face endoscopie, căutăm eventuale probleme ale stomacului pe care-l operăm sau ale intestinului, în funcție de procedura pe care o stabilim.

Pacientul face și analize de sânge, și o evaluare a kilogramelor de grăsime din corp, printr-o analiză care se numește DEXA. 

În sfârșit, cu toate aceste informații și cu recomandările de la fiecare specialist, medicul chirurg și pacientul stau de vorbă pe îndelete și pun pe masă opțiunile disponibile.

Într-adevăr, majoritatea pacienților sunt îndreptați către operația de micșorare de stomac pentru că ea acoperă, din fericire, foarte multe dintre opțiunile pacienților.

Șapte-opt specialiști într-o singură zi

Smart Living: Cât durează întregul traseu al pacientului până la alegerea intervenției potrivite de chirurgie bariatrică?

Dr. Bogdan Smeu: Există o singură vizită preoperatorie în care se fac toate aceste consultații și analize. Noi reușim să ne organizăm pe parcursul unei zile, de dimineața până la prânz. Pacientul vine nemâncat dimineața, i se recoltează analizele și apoi este condus de navigatori de bariatrie – ei reușesc să mute pacientul dintr-un cabinet în altul pe un program bine stabilit, în așa fel încât în patru-cinci ore să treacă prin toate cele șapte-opt cabinete.

Pacientul ajunge la chirurg în decursul aceleiași zile. Dacă nu sunt găsite probleme deosebite, putem deja vorbi despre programarea operației. Dacă sunt identificate probleme, ele trebuie rezolvate sau cel puțin ameliorate. Toate problemele pe care le găsim pot crește riscul operator și, pentru a intra în sală în siguranță, ele trebuie rezolvate.

Smart Living: Asta înseamnă ajustarea tratamentelor?

Dr. Bogdan Smeu: Da, înseamnă eventuala ajustare a tratamentului cardiologic, respirator două-trei săptămâni înainte de operație. Se pot descoperi infecții la nivelul stomacului, cu bacteria Helicobacter pylori, care necesită șapte-zece zile de tratament.

În funcție de particularități, sunt pacienți care nu au nevoie de nicio pregătire specială în afară de cea tipică preoperatorie. Sunt și pacienți care ajung la intervenție după două-trei săptămâni.

Operație de micșorare a stomacului pentru tratarea diabetului

Smart Living: Cea mai cunoscută dintre intervențiile de chirurgie bariatrică este operația de micșorare a stomacului, chirurgical (gastric sleeve). Când este aceasta cea mai bună opțiune și în ce situații este contraindicată?

Dr. Bogdan Smeu: În prezent, operația de gastric sleeve a ajuns pe locul întâi și în SUA, și în Europa, pentru că păstrează circuitul normal al alimentelor prin organism. Mâncarea intră pe cale naturală, trece prin stomac, ajunge la intestine.

Singurul lucru care se schimbă este volumul stomacului. Vom putea mânca mai puțin. Inițial, este prea puțin față de nevoile organismului și atunci organismul este obligat să recurgă la arderea depozitelor de grăsime depuse de-a lungul timpului.

Scăderea în greutate se întâmplă în primele șase-opt luni după operație, când, în sfârșit, se echilibrează. Necesarul de energie al organismului, slab de data aceasta, va fi acoperit cu ușurință de puținul pe care îl va accepta stomacul după operație.

Indicații

Sunt foarte multe indicații pentru gastric sleeve. De obicei, se indică întotdeauna minorilor, de exemplu, pacienților în vârstă, celor cu alte probleme intestinale care împiedică diferite montaje intestinale – by-pass sau diversia bilio-pancreatică.

Se indică celor care au de pierdut mai mult de 20 de kilograme, pentru că celelalte intervenții mai simple nu reușesc să atingă obiectivul.

Se indică pacienților care au diabet zaharat, dar care nu este mai vechi de 10-15 ani sau nu cu foarte multe tratamente. Pentru a calcula șansa de a scăpa de diabet în urma chirurgiei metabolice, se face un scor în funcție de vârsta diabetului, tratamentul necesar și rezerva pancreasului pentru insulina pe care o mai poate produce. Făcând acest scor, ne putem da seama dacă putem încadra pacientul pentru o operație mai simplă sau mai amplă. Operația de gastric sleeve poate să ajute de cele mai multe ori în tratarea diabetului.

Mai sunt selectați pentru gastric sleeve pacienții care au avut un istoric chirurgical impresionant și la care poți să faci mai repede o intervenție la care nu ai foarte mult de disecat în abdomen.

Sunt pacienți care au avut alte intervenții bariatrice în antecedente. De exemplu, dacă ai eșuat să scazi în greutate cu o plicatură gastrică, cu un inel gastric, poți să revizuiești acea procedură și să faci ca o corecție intervenția de gastric sleeve.

Sunt pacienți care au nevoie de medicație pe cale orală, care trebuie administrată în continuare pe cale orală și trebuie să existe o resorbție bună a medicamentului respectiv. Intervențiile malabsorbtive, cele mai agresive, ar face imposibilă administrarea acelor medicamente în doza utilă pacientului.

Contraindicații

Contraindicațiile sunt relativ puține. Există contraindicațiile legate de orice fel de chirurgie bariatrică. Nu se califică consumatorii de droguri sau de substanțe care dau dependențe, pacienții cu tulburări psihiatrice severe, care nu pot urmări corect un regim alimentar pentru prevenirea complicațiilor postoperatorii, punându-și viața în pericol.

Există contraindicații legate strict de operația de gastric sleeve. De obicei, cea mai frecventă contraindicație și cea mai importantă este esofagita de reflux. Aceasta este o inflamație a esofagului secundară refluxului acid din stomac. În primele stadii: A, B, C, încă se mai poate face gastric sleeve. Dar dacă pacientul are esofagită de reflux care a ajuns la unul dintre stadiile cele mai avansate, atunci pacientul va avea indicație pentru operația de gastric by-pass, de exemplu.

Incizii de câțiva milimetri, mobilizare de a doua zi

Smart Living: Ce presupune recuperarea după gastric sleeve? Cât durează o astfel de recuperare și cum schimbă stilul de viață al pacientului?

Dr. Bogdan Smeu: Recuperarea ca atare este foarte facilă. Din fericire, toate intervențiile bariatrice se fac acum pe cale minim invazivă, cu niște incizii de câțiva milimetri. Operațiile se fac laparoscopic sau robotic, în funcție de indicația pe care o stabilim cu pacientul.

Pentru că traumatismul operator este minim, pacientul se mobilizează de a doua zi. Merge, se plimbă prin spital. Are nevoie, de obicei, de două zile de spitalizare după operație, pentru a-și relua hidratarea independent de perfuziile pe care i le administrăm noi intravenos.

Recuperarea socio-profesională este imediată, pacientul putându-și relua activitatea cât de repede dorește. Depinde mult de gradul de sensibilitate al fiecăruia. Sunt unii care preferă să stea două-trei săptămâni în concediu medical, sunt și pacienți care de-abia așteaptă să se întoarcă la muncă, pentru că impactul asupra lor a fost minim.

Smart Living: Dar ca recomandare medicală, pacientul ar trebui să se pună pe picioare cât mai repede și să facă mișcare?

Dr. Bogdan Smeu: Da, recomandarea medicală este să înceapă plimbarea de a doua zi. Noi chiar le dăm o țintă pacienților cât au de mers a doua zi și îi rugăm să facă toți pașii necesari. Trebuie să facă zece ture de etaj. Etajul nostru are aproximativ 300 de metri dus-întors, iar zece ture înseamnă cam 3 kilometri. Or, asta este de făcut în prima zi postoperator. Sunt oameni care nu merg 3 kilometri într-o zi obișnuită!

Mobilizarea rapidă scade foarte mult riscurile generale postoperatorii cardiace, pulmonare, pentru că îți pui în mișcare sângele, scade riscul de tromboze, scade riscul să faci complicații pulmonare. Dacă stai toată ziua pe spate într-un pat, plămânii nu se ventilează cum trebuie și atunci, mișcarea ajută foarte mult.

Pacientul vede, în special, că este mobil, își dă seama că după externare se va putea mișca în voie și vede că are capacitatea de a se autoîngriji.

Smart Living: La ce rezultate trebuie să se aștepte pacientul și în cât timp?

Dr. Bogdan Smeu: În funcție de ținta pe care ne-am propus-o, sunt pacienți care își pot atinge rezultatul optim după trei-patru luni. Cei care au de dat jos 30-40 de kilograme, de exemplu, pot atinge acest interval de maximum patru luni.

Cei care au de dat jos mult mai multe kilograme își ating ținta de obicei după șase-opt luni.

Contează foarte mult consumul de energie prin activitatea fizică de zi cu zi. Sunt pacienți tineri, cu activitate fizică importantă și care-și reiau destul de repede toate obiceiurile mai sănătoase, care au șanse mai mari de a scădea în greutate tot excesul ponderal. Ei pot ajunge foarte ușor la 100%, adică să devină normoponderali.

Avem și pacienți de 60-70 de ani care au tot felul de probleme locomotorii, cum sunt protezele de genunchi, sunt în cărucior de mulți ani. Ei nu vor avea aceeași activitate fizică intensă în lunile care urmează operației.

Sunt pacienți care urmează să sufere intervenții ortopedice și sunt puși să slăbească înainte și nu se pot deplasa. Mai sunt pacienții mari cardiaci care nu pot susține efort fizic din cauza problemelor cardio-respiratorii.

În aceste cazuri, nu ne așteptăm la aceleași rezultate ca în cazul pacienților tineri și activi. Ce putem face este să le punem în vedere acest lucru: cu cât mai multă energie vor consuma postoperator, cu atât mai multe kilograme vor da jos. Acest lucru contribuie și la selectarea intervenției. Poți să alegi o intervenție mai agresivă dacă ai mai multe kilograme de dat jos. Majoritatea vor scăpa de 100% din exces dacă vor respecta sfaturile pe care le primesc la externare.

Normoponderal și sănătos

Smart Living: În perioada postoperatorie pacientul trebuie să țină permanent legătura cu medicul său?

Dr. Bogdan Smeu: Scăderea în greutate aduce o schimbare importantă a metabolismului pacientului. Este un interval de timp în care pacientul va fi dependent de vizitele la medic. Ele sunt foarte importante pentru că vrem să ajungem să avem un pacient normoponderal și sănătos. Pentru că se poate ajunge slab și cu tot felul de carențe, de lipsuri dacă nu se respectă regulile.

Mâncând mult mai puțin, pacientul trebuie să fie foarte atent să selecteze alimente de mai bună calitate, care vor fi într-o cantitate mult mai mică decât înainte de operație. Trebuie să urmeze recomandările nutriționistului care îi dă suplimentele necesare pe perioada scăderii bruște în greutate. În funcție de analizele preoperatorii, va avea personalizat tratamentul cu vitamine, cu fier, calciu și ce mai este nevoie.

Altfel, dacă doar am mers la medic, ne-am operat și am uitat adresa spitalului, șansele sunt să ajungem mai devreme de un an cu tot felul de carențe și deficite care ne vor afecta sănătatea. Sunt lucruri care se pot întâmpla până la nivel dramatic: carențe cu impact asupra mobilității pacientului, nu doar o ușoară tendință la anemie și simptome ușoare. Vorbim de sindroame neurologice, cu lipsă de deplasare, de mobilitate, cu tremur, cu sindroame depresive instalate pe carențe.

Aceste carențe trebuie neapărat prevenite. Fiecare pacient pleacă cu indicații specifice de la nutriționist și va fi chemat de cel puțin patru ori în primul an pentru a urmări că a înțeles cum trebuie să facă lucrurile și că analizele sunt în limite normale.

Nu putem lăsa la întâmplare rezultatul scăderii în greutate, trebuie să-l dirijăm. Atunci, pacientul este invitat la o lună, la trei luni, la șase și la 12 luni în primul an, după aceea, măcar o dată pe an. Totul pentru a fi siguri că dirijăm această scădere în greutate pentru ca pacientul să devină normoponderal și sănătos.

Centrul nostru asigură aceste consultații cu nutriționistul pentru toți pacienții. Majoritatea pacienților și respectă recomandările nutriționistului. Dar cei care neglijează aceste vizite au de pierdut pe termen lung.

Smart Living: Cum obținem cele mai bune rezultate pentru toată viața, ce avem de făcut după operație, în afară de respectarea recomandărilor nutriționistului?

Dr. Bogdan Smeu: În primul rând, medicul nutriționist urmărește anumite carențe care pot să apară, în funcție de intervalul scurs de la operație. Urmărim metabolismul calciului, al fierului, al magneziului etc.

Nu este, însă, o schemă cu care pleacă toată lumea, ci este o schemă personalizată și în funcție de problemele de sănătate dinainte de operație.

În afară de alimentație, mai trebuie să ne asigurăm, în prima lună, că stomacul s-a vindecat. Există controale radiologice care încep de la o lună postoperator și merg odată cu vizitele de nutriție: la trei, șase și 12 luni.

De la trei luni, începem să facem și ecografie abdominală. Analizele de sânge se efectuează la fiecare vizită pe care pacientul o face la spital.

În funcție de toate aceste rezultate, nutriționistul decide. Dacă apare o problemă legată de cardiologie, de exemplu, îl trimite pe pacient la medicul cardiolog, în așa fel încât să și rezolvăm problemele depistate.

Smart Living: Activitatea fizică în ce măsură este recomandată pe termen lung?

Dr. Bogdan Smeu: Noi încurajăm pacienții din prima zi să facă mișcare, cum spuneam. Pentru că toți pacienții primesc  tratament anticoagulant, în primele trei săptămâni de la externare nu vor putea face activitate fizică cu traumatism, cum este alergatul, cum sunt sporturile de contact.  

După o lună, însă, nu mai au niciun fel de restricție în ceea ce privește activitatea fizică și noi o încurajăm, indiferent că este vorba despre înot, despre bicicletă, alergat, fotbal, sporturi de contact. Încurajăm activitatea fizică pentru consumul de energie și, bineînțeles, pentru beneficiile cardiace, pulmonare, articulare, inclusiv psihologice.