Cât de aproape suntem de sfârșitul pandemiei? „Vom avea o vară liniștită”

Cât de aproape suntem de sfârșitul pandemiei și ce se întâmplă în vara lui 2021

Ne așteaptă o vară cu mai puține cazuri de COVID-19, dar nu trebuie să ne relaxăm prea mult, atrag atenția medicii infecționiști și epidemiologi. România este încă departe de imunitatea colectivă, iar sfârșitul pandemiei depinde în mare măsură de efortul global de vaccinare.

Niciun deces provocat de COVID-19 nu s-a mai înregistrat în Anglia, Scoția și Irlanda de Nord pe 10 mai 2021. Este o premieră a ultimelor 10 luni de pandemie, informează The Guardian. La aceeași performanță a ajuns și Israelul încă de la sfârșitul lunii aprilie, iar pe 11 mai, rata de pozitivare a testelor COVID-19 (persoane infectate per număr de teste zilnice) era de numai 0,1%. La fel ca în Marea Britanie, succesul se datorează, pe de o parte, restricțiilor impuse populației, iar pe de altă parte, unei campanii de vaccinare foarte eficiente.

Cu toate județele intrate în scenariul verde, și România pare că se îndreaptă către o etapă mai relaxată. Suntem mai aproape de a reveni la normalitate, iar de la 1 iunie, vor exista relaxări pentru toți românii, a anunțat premierul Florin Câțu, care pune rata tot mai scăzută de infectare pe seama succesului campaniei de vaccinare. Sunt în discuție mai multe scenarii cu privire la noile măsuri de relaxare, a spus premierul. 

Cifrele sunt îmbucurătoare și întoarcerea la normalitate pare mai aproape decât oricând. Ce șanse avem să revenim la viața obișnuită și să ne îndreptăm către sfârșitul pandemiei aflăm de la un medic infecționist, un epidemiolog și un expert în sănătate publică și management sanitar.

Cum va arăta vara lui 2021?

Este aproape o certitudine că vom avea o vară mai relaxată, spun toți cei trei specialiști cu care am discutat. „Cel puțin în Europa și, implicit, în România, va urma o vară echilibrată în privința cazurilor de COVID-19”, crede dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. 

La începutul pandemiei, nu se știa clar dacă avem de-a face cu un virus sezonier, dar experiența din vara lui 2020 ne-a demonstrat că incidența bolii scade în lunile călduroase. Motivul are legătură, pe de o parte, cu virusul SARS-CoV-2, iar pe de alta, cu comportamentul populației, explică profesorul Cristian Vlădescu, directorul Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar și fost expert al Consiliului Europei pe probleme de politici de sănătate.

„In vitro, la 37 de grade Celsius, virusul dispare după două zile. Căldura face ca el să nu se mai transmită atât de ușor. În plus, oamenii petrec mai mult timp în aer liber, ceea ce face ca probabilitatea de infectare să fie redusă. Problema nu este că oamenii stau pe plajă fără mască, ci că stau în încăperi fără mască. Or, vara, majoritatea stă în spații deschise”, spune profesorul Vlădescu.

Cât de mult ar trebui relaxate măsurile de protecție?

Intrarea în sezonul cald și scăderea ratei de infectare par să justifice noile măsuri de relaxare anunțate de oficialii români pentru perioada următoare, dar nu trebuie să înțelegem de aici că pericolul a trecut și ne apropiem de sfârșitul pandemiei, atenționează conferențiar doctor Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Există, într-adevăr, o scădere a incidenței bolii în perioada sezonului cald, dar nici acum nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche – nici România și nici alte țări în care a scăzut rata de infectare și cifrele sunt mai bune”, spune specialistul. 

Nici măcar Israelul, care are peste 60% din populație vaccinată cu cel puțin o doză – procent la care se adaugă și persoanele cu imunitate postinfecție – nu a relaxat toate măsurile, argumentează medicul epidemiolog. În Israel, persoanele vaccinate au liber la restaurante, concerte pe stadion și la alte manifestări publice, dar cei care nu au primit vaccinul sunt supuși în continuare restricțiilor.

O relaxare treptată în perioada următoare este de preferat uneia totale și bruște, crede conf. dr. Emilian Popovici. „Eu sunt adeptul unor relaxări etapizate, în așa fel încât să ai o perioadă de urmărire de două săptămâni. Ai făcut o relaxare sau două, apoi aștepți două săptămâni și vezi cum evoluează. Mai faci o relaxare, mai aștepți două săptămâni și vezi unde te oprești. Poate nu trebuie să te oprești, poate poți să mergi cu relaxările mult și bine – nu până la capăt, pentru că nu vei putea -, dar dacă vezi că situația se schimbă în rău, te oprești. De aceea e important ca deciziile să se ia cu decidenți din domeniul economic, social, politic și sănătate, dar ultimul cuvânt ar trebui să-l aibă decidenții din sănătate”, mai spune epidemiologul. 

Dacă relaxezi prea mult măsurile, există riscul să le reimpui, poate chiar la mijlocul verii. Măsurile luate pas cu pas sunt mai bune cele în care sari cu capul înainte și apoi îți pare rău că ai sărit”. 

Conf. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie

Câți români au imunitate la noul coronavirus

O relaxare prea mare în perioada următoare ar putea crește rata de infectare, fiindcă nu suntem suficient de mulți imunizați în acest moment al epidemiei de la noi. O spunea recent și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, într-un interviu pentru Prima TV. „Atunci când suficientă populaţie va fi vaccinată, nu mai există motiv de restricţii, dar încă nu suntem în acel moment”, declara oficialul.

Ce spun cifrele la jumătatea lunii mai? 19,4% din populația României este vaccinată și puțin peste 13% este imunizată complet (cu ambele doze). La aceste procente trebuie să le adăugăm și pe cele ale românilor care s-au imunizat prin boală. Oficial, vorbim despre aproape 1,1 milioane de români care au trecut prin COVID-19 de la începutul pandemiei, dar cifra reală ar fi mult mai mare de atât, apreciază specialiștii. „La nivelul Europei se vorbește despre un procent de 10%-20% din populație. Eu cred însă că acest procent este ceva mai mare la noi, de circa 30% din populație”, spune dr. Adrian Marinescu.

Analizele comparative internaționale vorbesc despre un factor de multiplicare de 4,5 al numărului de persoane care au trecut, în mod real, prin boală, potrivit profesorului Cristian Vlădescu. „La un milion de români raportați oficial cu COVID-19, dacă aplicăm acest factor de multiplicare de 4,5 sau chiar de 5 la câte teste s-au efectuat la noi, rezultă cel puțin 4,5 milioane de bolnavi, ceea ce înseamnă că aproximativ 25% din populație a trecut prin COVID-19”, detaliază specialistul. 

Cât de aproape suntem de imunitatea colectivă

Imunitatea colectivă începe să devină funcțională la 60% din populație imunizată și devine pe deplin funcțională la 80%, spune epidemiologul Emilian Popovici. În Manaus, Brazilia, înainte să apară varianta nouă care a repornit epidemia, circulația virusului s-a oprit la peste 50% din populație imunizată postinfecțios. În Israel, la peste 60%, rata de infectare a devenit infimă”, explică specialistul.

Dacă la procentul celor vaccinați îl adăugăm pe cel real al românilor care au avut COVID-19, rezultă că aproximativ 50% din populație are imunitate. Prin urmare, pare că ne apropiem de imunitatea colectivă. Trebuie să luăm în calcul, însă, că cei care au trecut prin boală la începutul pandemiei ar putea să nu mai aibă imunitate acum, atrage atenția dr. Marinescu.

„La trecerea prin boală, imunitatea este de mai scurtă durată decât în cazul vaccinării. În plus, cei care au avut forme asimptomatice – pentru că, în general, ei au trecut prin boală fără un diagnostic – cu atât mai mult ar putea să nu aibă o imunitate îndelungată. Prin urmare, nu putem spune că cei 30% dintre oamenii care au trecut prin boală până acum au și imunitate la acest moment”, explică medicul infecționist. 

Ne așteaptă un nou val de infectări în toamnă?

Toamna ar putea veni cu un număr mai mare de infectări, dar sunt șanse să nu ne confruntăm cu un val important, crede dr. Adrian Marinescu. „Numărul va depinde de măsura în care vom avea o campanie bună de vaccinare și de norocul de a nu apărea mutații care să interfereze cu eficiența vaccinurilor. Cel din urmă este un factor pe care nimeni nu îl poate ști exact. Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, ne-am putea confrunta doar cu forme ușoare de COVID-19 în mare parte, la persoane vaccinate. Atunci, vom trece foarte ușor peste acel val”, spune medicul infecționist.

Dacă „bifăm” aceste condiții – imunizarea masivă a populației cu vaccinuri care nu își pierd eficiența – probabil că pandemia se va încheia după anul 2021, dar focare izolate vom continua să avem și în 2022. „Pandemia nu se va închide precum o ușă, ci treptat. De fapt, vom transforma pandemia în focare de regiune sau focare izolate de infecții cu SARS-CoV-2”, potrivit medicului Adrian Marinescu. 

Sfârșitul pandemiei depinde de toate continentele

Pandemia se va finaliza cât de curând, dar numai dacă lucrurile se așază așa cum trebuie, declara ministrul Ioana Mihăilă în interviul pentru Prima TV. Cât de aproape suntem de sfârșitul pandemiei nu putem ști exact, pentru că „depinde de virus, depinde de noi, depinde de autorități, depinde de o sumedenie de lucruri”, spunea ministrul, care a subliniat importanța vaccinării și a păstrării măsurilor de protecție până la imunizare. 

Dacă vom avea sau nu un al patrulea val de coronavirus depinde nu doar de noi și de autoritățile statale, ci și de măsurile care se vor lua la nivel internațional. Europa și America de Nord au cele mai eficiente campanii de vaccinare, dar, pentru a pune capăt pandemiei, efortul de imunizare ar trebui să fie global, spune epidemiologul Emilian Popovici. 

„Pentru a lua în calcul sfârșitul pandemiei, trebuie să se acorde atenție și măsurilor de vaccinare din zone precum Africa, care nu au posibilitatea de a cumpăra acest vaccin, fiindcă nu fac parte din organisme sau organizații mondiale. Și ele trebuie să țină virusul sub control. Noi am redus cifrele, Europa și America de Nord pare să țină infecția sub control, fiindcă populația de aici a beneficiat de vaccinare și de măsuri anti-COVID, dar trebuie să ne uităm că mai există o lume fără vaccinare și fără măsuri”. 

Până la 13 mai 2021, au fost administrate 1,37 miliarde de doze de vaccin anti-COVID în lume, dar distribuția lor este inegală pe cele 6 continente. Cu 52 de doze administrate la 100 de persoane, America de Nord este în top, iar Europa o urmează cu 36 de doze/100 de locuitori. De partea cealaltă, în Africa s-au administrat doar 1,6 doze la 100 de locuitori și nici Asia, cu cele 15 doze/100 locuitori, nu stă foarte bine la rata de vaccinare. 

O hartă completă a dozelor de vaccin anti-COVID administrate în lume este disponibilă pe platforma Our World in Data

Vaccinarea făcută la nivel extins duce la o scădere a virusului din circulație. Pe întreg globul trebuie făcute eforturi susținute de vaccinare și trebuie concertat de la un continent la altul. Pe scurt, tot mapamondul ar trebui să se vaccineze”.

Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

„Dacă se vaccinează și Africa, putem lua în calcul sfârșitul pandemiei”

Este important să ducem o luptă la fel de eficientă împotriva coronavirusului pe toate continentele pentru că din Africa, Asia sau America de Sud pot să apară variante noi de virus în fața cărora vaccinurile existente să devină mai puțin eficiente. 

„S-a văzut deja că virusul a generat varianta sud-africană care a scăzut din eficiența vaccinurilor, a generat varianta braziliană care se pare că are capacitatea de a-i reinfecta chiar și pe unii dintre cei care au dobândit imunitate postinfecțioasă. Unde este cea mai mare densitate de bolnavi infectați cu HIV/SIDA din lume? În Africa de Est și Africa de Sud. HIV/SIDA înseamnă imunodepresie. Unde generează acest virus mutații și variante noi? Pe imunodeprimați, fiindcă în organismul lor poate rămâne mult – chiar și două luni. Dacă aceste populații nu se vor vaccina, sfârșitul pandemiei nu este foarte apropiat”, susține conf. dr. Emilian Popovici.  

Dacă se vaccinează și Africa și nu apare o mutație care să afecteze eficiența vaccinurilor, pandemia poate să se îndrepte spre un făgaș mai favorabil. Dar asta nu înseamnă în niciun caz mâine. Este o perspectivă foarte greu de apreciat”.

Conf. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie

Ridicarea brevetelor pentru vaccinurile anti-COVID ar putea fi soluția salvatoare pentru imunizarea cât mai multor persoane de pe glob. Dacă tehnologia vaccinurilor ar fi împărtășită cu țările sărace, acestea ar avea acces mai ușor la ele, la costuri mai mici. Statele Unite au anunțat că susțin renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală pentru vaccinurile anti-COVID, dar companiile farmaceutice se opun acestui demers care ar putea aduce mai aproape sfârșitul pandemiei. 

Ar putea deveni vaccinurile total ineficiente?

La fiecare variantă de virus nou apărută, apare temerea că vaccinurile existente ar putea avea o eficiență mai mică. Cea mai recentă îngrijorare a vizat varianta indiană a coronavirusului (B.1.617). Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a anunțat, pe 12 mai 2021, că vaccinurile bazate pe tehnologia ARN mesager, cum sunt cele de la Pfizer/BioNTech și Moderna, „par capabile să neutralizeze varianta indiană”, scrie Le Figaro.

Informațiile despre eficiența vaccinurilor cu vector viral, cum este cel de la AstraZeneca, sunt așteptate în perioada următoare. „Până în prezent, în general, suntem destul de încrezători că vaccinurile vor fi eficiente împotriva acestei variante”, a declarat șeful strategiei de vaccinare a EMA, Marco Cavaleri,

Scenariul în care să apară o variantă a coronavirusului atât de diferită încât vaccinurile să-și piardă complet eficiența este destul de puțin probabil, crede profesorul Cristian Vlădescu. „Până acum, populația a fost expusă la un microorganism de novo, la care nu mai fusese expus niciodată. Dacă virusul ar suferi mutații, cei care au fost expuși la variantele anterioare ar mai avea porțiuni care ar putea fi recunoscute de anticorpi. Altfel, am vorbi despre un virus nou, care ar avea cu totul alte caracteristici”, explică specialistul, adăugând că este puțin probabil să facem forme grave de COVID-19 după ce am dobândit anticorpi postvaccinare. 

Chiar și atunci când nu mai există anticorpi, pot interveni alte mecanisme imune – imunitatea celulară, care are o persistență mult mai mare în timp. Ea recunoaște virusul și declanșează reacția de apărare. Rolul acesteia în infecția cu SARS-CoV-2 nu este însă bine cunoscut deocamdată.

Producătorii de vaccinuri au dat asigurări că pot adapta formulele de vaccin în doar câteva săptămâni, iar procesul de autorizare nu va mai fi la fel de îndelungat ca în cazul vaccinurilor inițiale. 

Probabilitatea ca vaccinurile să devină complet ineficiente în fața unei variante noi a virusului SARS-CoV-2 este foarte redusă, spune și medicul Adrian Marinescu. „Mai degrabă, variantele noi vor duce la o scădere a eficienței vaccinurilor. Monitorizarea făcută de companiile producătoare ar trebui să ducă la crearea unor formule updatate de vaccinuri atunci când apar variante virale noi care interferează cu eficiența vaccinurilor”, conchide specialistul infecționist. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare