Cafeaua băută zilnic și riscul de demență: ce a arătat un studiu pe 43 de ani
Cafeaua zilnică, în anumite doze, este asociată cu un risc mai mic de demență și cu o funcție cognitivă mai bună la vârste înaintate. Este concluzia unui studiu prospectiv care a urmărit mai mult de 130.000 de participanți, timp 43 de ani.
Consumul moderat de cafea cu cofeină poate scădea cu 18% riscul de a dezvolta demență, potrivit celui mai amplu studiu realizat până în prezent pe această temă. Cercetarea, publicată recent în JAMA (Jurnalul Asociației Medicale Americane), a inclus 131.821 de persoane din două cohorte americane majore – Nurses’ Health Study (NHS) și Health Professionals Follow-Up Study (HPFS) – urmărite pe parcursul a până la 43 de ani. Rezultatele au indicat că și ceaiul verde sau negru (una-două cești zilnic) are efecte cognitive benefice, dar cafeaua decofeinizată nu a prezentat aceleași asocieri.
Peste 57 de milioane de persoane afectate de demență
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), există, în lume, aproximativ 57 de milioane de persoane cu demență, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri noi, câte unul la fiecare 3,2 secunde. Boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, este responsabilă de 60-70% din cazuri și reprezintă, la acest moment, a șaptea cauză de deces la nivel mondial.
Europa se numără printre regiunile cele mai afectate. Raportul The Prevalence of Dementia in Europe 2025, lansat de Alzheimer Europe în ianuarie 2026, estimează că în prezent trăiesc cu demență puțin peste 9 milioane de persoane în țările UE și peste 12 milioane în întreaga Europă (inclusiv țări non-UE). Până în 2050, cifrele vor crește cu 58% în UE și cu 64% la nivelul întregului continent, ajungând la aproape 20 de milioane de bolnavi.
Efectul cafelei cu cofeină asupra creierului
Studiul publicat în JAMA a fost realizat de cercetători de la Mass General Brigham, Harvard T.H. Chan School of Public Health și Broad Institute (MIT și Harvard). Analiza s-a bazat pe date colectate timp de patru decenii prin chestionare alimentare validate, completate la fiecare doi-patru ani.
Au fost incluși 131.821 de participanți: 86.606 femei din Nurses’ Health Study (date din 1980-2023) și 45.215 bărbați din Health Professionals Follow-Up Study (1986-2023). La înrolarea în studiu, niciunul dintre participanți nu avea cancer, boala Parkinson sau demență. Vârsta medie era de 46,2 ani pentru femei și 53,8 ani pentru bărbați.
În perioada de urmărire, cu o durată mediană de 36,8 ani, au fost documentate 11.033 de cazuri de demență. După ajustarea factorilor precum stilul de viață și istoricul medical, persoanele cu cel mai mare consum de cafea cu cofeină au avut o rată mai mică de demență: 141 de cazuri la 100.000 de persoane-ani, comparativ cu 330 în rândul celor care consumau foarte puțină cafea sau deloc. Diferența corespunde unei reduceri relative de aproximativ 18%.
Beneficiile cresc odată cu consumul
Beneficiile nu s-au limitat la diagnosticul de demență. Cei care consumau cafea cu cofeină au raportat și rate mai mici de declin cognitiv subiectiv (7,8% față de 9,5%).
În cohorta NHS, testele cognitive obiective, precum TICS (Telephone Interview for Cognitive Status), au indicat scoruri ușor mai bune în rândul consumatorilor de cafea.
Cele mai importante efecte au fost observate la un consum de aproximativ două-trei cești de cafea cu cofeină zilnic sau una-două cești de ceai. Analiza doză-răspuns a evidențiat o relație inversă, neliniară: beneficiile cresc odată cu consumul, se stabilizează la doze moderate și nu scad la doze mai mari. Spre deosebire de unele studii anterioare, un consum ridicat de cofeină nu a fost asociat cu efecte negative.
Cofeina ar putea explica legătura cu demența
Studiul a analizat separat cafeaua cu cofeină, cafeaua decofeinizată și ceaiul, iar rezultatele au fost diferite. Ceaiul a fost asociat cu aceleași tendințe observate la cafeaua cu cofeină, în timp ce cafeaua decofeinizată nu a fost corelată nici cu un risc mai mic de demență, nici cu scoruri cognitive mai bune. Așadar, efectul s-ar putea datora, în principal, cofeinei și nu altor substanțe din cafea.
„Am comparat, de asemenea, persoane cu predispoziții genetice diferite de a dezvolta demență și am obținut aceleași rezultate, prin urmare consumul de cafea sau cofeină este probabil la fel de benefic atât pentru persoanele cu risc genetic ridicat, cât și pentru cele cu risc scăzut”, a declarat Yu Zhang, coordonatorul studiului.
Daniel Wang, cercetător la Channing Division of Network Medicine din cadrul Mass General Brigham și profesor asistent la Harvard Medical School, spune că analiza a fost posibilă datorită datelor colectate timp de peste patru decenii în cele două cohorte. Această durată neobișnuit de lungă a permis observarea modului în care obiceiurile de consum influențează sănătatea cognitivă la vârste înaintate.
„Deși rezultatele noastre sunt încurajatoare, este important de reținut că efectul este modest și că există multe alte modalități relevante de a proteja funcția cognitivă pe măsură ce îmbătrânim. Studiul nostru arată că și consumul de cafea sau ceai cu cofeină poate fi o piesă din acest puzzle”, a subliniat Wang.
Ce se știe despre mecanismele biologice
Cafeaua și ceaiul conțin mai mulți compuși biologic activi, inclusiv cofeină și polifenoli. Conform unei recenzii publicate în International Journal of Molecular Sciences, aceste substanțe pot proteja creierul prin mai multe mecanisme: reducerea inflamației cronice, limitarea stresului oxidativ și modularea sistemelor de neurotransmițători (dopaminergic, colinergic, glutamatergic).
Cofeina acționează în principal prin blocarea receptorilor de adenozină (A1 și A2A) din sistemul nervos central. În mod normal, adenozina se acumulează pe parcursul zilei și produce senzația de somnolență, iar prin inhibarea ei, cofeina menține starea de alertă și activitatea cortexului prefrontal.
Pe lângă cofeină, acizii clorogenici (polifenoli prezenți în cantități mari în cafeaua verde) și acidul cafeic (mai concentrat în cafeaua prăjită) au proprietăți antioxidante puternice. Unele studii experimentale pe modele animale au arătat că administrarea de cofeină poate reduce acumularea plăcilor de beta-amiloid, unul dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, și poate preveni deteriorarea memoriei asociată cu vârsta.
O altă substanță promițătoare din cafea este trigonelina, un alcaloid care a demonstrat proprietăți neuroprotectoare în studii preclinice, atât pentru demența Alzheimer, cât și pentru boala Parkinson, prin mecanisme care includ reducerea stresului oxidativ și inhibarea acetilcolinesterazei.
Cu toate acestea, spre deosebire de cofeină, pentru trigonelină și alte componente ale cafelei nu există încă studii epidemiologice sau clinice riguroase care să confirme aceste efecte la oameni.
Unul dintre cele mai mari studii despre cafea și demență
Cercetările anterioare pe tema legăturii dintre cafea și demență au ajuns la concluzii diferite, iar multe dintre ele aveau perioade de urmărire relativ scurte și nu dispuneau de informații detaliate despre consumul de băuturi pe termen lung.
Studiul publicat în JAMA încearcă să depășească aceste limitări. Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ 43 de ani, iar analiza a inclus peste 130.000 de persoane. Datele despre alimentație au fost colectate periodic, la intervale de doi-patru ani, iar cercetătorii au evaluat mai multe tipuri de rezultate cognitive, de la probleme de memorie raportate de participanți până la demență diagnosticată clinic.
În plus, cercetătorii au făcut distincția între cafeaua cu cofeină, cafeaua decofeinizată și ceai. Dacă rezultatele ar fi fost similare în toate cele trei cazuri, rolul cofeinei ar fi fost mai greu de susținut. În schimb, asocierea favorabilă a apărut doar la băuturile care conțin cofeină.
Trebuie menționat, totuși, că acesta este un studiu observațional, nu un experiment randomizat. Asocierile descoperite nu dovedesc o relație cauză-efect. Consumatorii de cafea pot avea și alte obiceiuri care le protejează creierul. Autorii studiului recunosc că efectul este modest și că nicio băutură nu poate ține locul unui stil de viață sănătos.
Cantitea ideală de cafea
Potrivit studiului, cantitatea optimă este de aproximtiv două-trei cești de cafea pe zi sau una-două cești de ceai. Aceste cantități corespund, în medie, unui aport de 200-300 mg de cofeină zilnic. Persoanele în vârstă devin, de regulă, mai sensibile la cofeină și pot beneficia de pe urma unor doze ușor mai mici, fără a pierde potențialele efecte neuroprotectoare. Cei cu tulburări de anxietate, afecțiuni cardiace sau reflux gastroesofagian ar trebui să discute cu medicul despre consumul optim.
De menționat că beneficiile par a fi similare indiferent de predispoziția genetică. Atât persoanele cu risc crescut de demență, cât și cele cu risc scăzut au prezentat aceleași asocieri favorabile.
