Depistarea unei alunițe cancerigene. Dermatolog: ”Sunt total împotriva autoexaminării alunițelor!”

    Cu toții ne temem de apariția unei alunițe cancerigene, însă medicii dermatologi susțin că nu e chiar indicat să ne verificăm singuri, acasă. Motivul ? Transformarea aluniței în cancer se face treptat, așa că ajungem să ne obișnuim cu aspectul propriului corp și să nu observăm nicio diferență.

    Ce putem face, totuși, este să ne protejăm cu creme de protecție solară și să ne facem o obișnuință din a merge la medic.  

    Conf. univ. dr. Daniel Boda, medic primar dermatovenerolog, ne-a explicat cum apare cancerul de piele, cum se manifestă și prin ce modalități îl putem descoperi la timp sau preveni.  

    Conf. univ. dr. Daniel Boda, medic primar dermatovenerolog, spune că e împotriva autoexaminării alunițelor

    Smartliving.ro: Cât de frecvent este cancerul de piele în România?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Cancerul de piele în România are o frecvență în continuă creștere. Și aici ne referim la diverse forme de cancer de piele. Epiteliomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele. El apare, din nefericire, la vârste din ce în ce mai mici, adică dacă acum 20 de ani aveam această formă de cancer doar la bătrâni peste 60 de ani, la ora actuală avem și tineri de 30-40 de ani care sunt afectați.

    Deși, epiteliomul bazocelular nu dă metastaze și ca atare nu afectează prognosticul de viață, în forme neglijate dă complicații estetice mari și poate fi invalidant.

    Melanomul, o altă formă de cancer de piele și care poate apărea atât de novo cât și din transformarea nevilor, adică ceea ce numim alunițe, este o formă de cancer din ce în ce mai frecventă.

    Tipul de cancer de piele depinde de vârstă

    Epitelioamele spinocelulare reprezintă a treia formă majoră de cancer de piele cu determinare pe buze, pavilioanele urechilor sau genital este, de asemenea, într-o incidență crescută, ccea ce face ca generic noțiunea de cancer de piele să fie un motiv din ce în ce mai mare de îngrijorare. 

    Smartliving.ro: La cine apare mai frecvent, dacă ne referim la vârstă? Dar dacă vorbim de sex, e mai întâlnit la femei sau la bărbați?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: În principiu, vârsta diferă cu tipul de cancer de piele. Melanomul este mai frecvent la vârste mai tinere, cu incidență mare în decada a treia și a patra de varstă.

    Alunite cancericene - melanom la femei si bărbați
    Sursa: Melanoma Research Foundation

    Epitelioamele spinocelulare dependente de fumat apar la vârste mai avansate, dar cele dependente de infecția HPV, cu virusul papiloma uman apar frecvent și la vârste mai tinere, iar epiteliomul bazocelular, după cum ziceam anterior, clasic apărea după decada a șasea de vârstă și apare, mai nou, la vârste din ce in ce mai fragede.

    Alunițe cancerigene. Cancerul de piele apare și pe zone ale pielii neexpuse la soare

    Ca atare, nu putem spune că la ora actuală patologia canceroasă cutanată reprezintă apanajul vreunei vârste și nici a unui anumit gen.

    Smartliving.ro: Pe ce zone ale corpului apare, mai des, cancerul de piele?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Locul de apariție depinde, de asemenea, de forma de cancer de piele. Melanoamele, de exemplu, apar cu predilecție pe zonele de piele expuse la soare, dar există și forme de melanom care nu sunt dependente de soare și care apar pe zone fotoprotejate.

    Epiteliomul bazo-celular apare cu predilecție pe față și zonele fotoexpuse, iar epiteliomul spino-celular pe joncțiunea dintre tegumente și mucoase: buze, ureche, genital. 

    Smartliving.ro: Care sunt cei mai importanți factori de risc în cazul cancerului de piele?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: După cum suferează și locul de apariție, în cazul melanoamelor și epiteliomului bazocelular ce apar cu predilecție pe zone fotoexpuse statul excesiv la soare, în special arsurile cutanate puternice din copilărie reprezintă factorul de risc major pentru cancerul cutanat. În cazul epiteliomului spinocelular factori de risc sunt fumatul și infecția cu virusul HPV.

    Alunițe cancerigene: asimetrice și neomogen colorate

    Smartliving.ro: Cum ne protejăm de arsuri solare, atunci când mergem la plajă, mai ales dacă avem multe alunițe?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Fotoprotectia se face cu creme de protecție cu factor mare 50 plus cu reaplicare la două-trei ore, mai ales, dacă stăm în zile extrem de însorite. Dovada faptului că ne-am fotoprotejat corect este că nu ne bronzăm. Bronzul reprezintă consecința nefastă a adaptării pielii noastre la radiația UV și faptul că ne bronzăm arată că pielea noastră suferă.

    Smartliving.ro: Orice aluniță se poate transforma în cancer sau doar cele cu anumite caracteristici?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Riscul mare de transformare în cancer de piele îl au, pe de o parte alunițele plane, în special cele neomogen colorate și asimetrice. O altă categorie mare de alunițe care au un risc mai mare de transformare sunt nevii congenitali ce necesită monitorizare și atenție sporită.

    Depistarea unei alunițe cancerigene se face doar la medic

    Smartliving.ro: Cum verificăm acasă alunițele ca să știm să le descoperim pe cele cu potențial cancerigen?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Sunt în totalitate împotriva autoexaminării alunițelor. Ceea ce avem pe corp în zonele pe care le putem observa se modifică încet și continuu. Noi ne obișnuim cu modul nostru de a arăta de așa natură încât cu greu decelăm modificări încete și continue.

    Leziunile de pe fața posterioară a corpului nostru nu le vedem, ca atare, este greu să le monitorizăm. Medicul specialist este cel care poate să spună dacă ceva se modifică sau nu.

    În acest sens există aparate digitale de dermatoscopie care fotografiază alunițele și înmagazinează imaginile acestor alunițe în baze de date de așa natură încât să avem un reper.

    Alunițe cancerigene. O aluniță ruptă nu se transformă în cancer

    Cum arată corpul nostru și cum arătau alunițele noastre la un moment dat de așa natură încât peste 6 sau 12 luni când vine pacientul la o examinare succesivă să se poata compara. Nu s-a modificat aspectul aluniței, atunci monitorizăm în continuare.

    Dacă există modificări, în funcție de ce cum și cât de repede se modifică, se indică scoaterea aluniței. Se merge pe principiul „rățuștii cea urâtă”. Cea mai urâtă aluniță, cea care se modifică cel mai repede sau cel mai mult în timp este alunița asupra căreia trebuie să ne îndreptăm atenția.

    Smartliving.ro: Care e riscul de cancer atunci când rupem, din greșeală, o aluniță?

    Conf. univ. dr. Daniel Boda: Traumatismul nu mai este implicat ca factor de risc în transformarea alunițelor de ceva vreme. Ca atare, riscul de transformare după traumatizare este inexistent.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook