Jack Zenger și Joseph Folkman, doi consultanți americani specializați în leadership, au analizat evaluările a 51.836 de manageri, făcute de șefii, colegii și subalternii acestora. Analiza, publicată în Harvard Business Review, a scos la iveală că doar 27 dintre cei mai puțin agreați aveau evaluări foarte bune pentru felul în care își conduceau echipele, adică proximativ unul din 2.000.
Datele nu arată însă dacă simpatia îi face pe oameni mai eficienți sau influențează doar felul în care le este apreciată munca.
Citește șiA ieși sau a nu ieși la bere cu șeful. Limitele sănătoase într-o relație cu diferență de putereDin fericire, multe persoane lasă o impresie mai bună decât cred, potrivit unei serii de cinci studii publicate în 2018, în revista Psychological Science.
Erica Boothby, psiholog la Cornell University, din SUA, și colegii săi i-au întrebat pe participanți cum credeau că îi vedeau cei cu care discutaseră. Au comparat apoi răspunsurile cu părerile interlocutorilor, care erau, în general, mai favorabile. Autorii au numit această diferență de percepție „liking gap”.
Alte studii arată și ce îi ajută pe oameni să câștige simpatia celor din jur. Iată șapte trucuri simple care te pot ajuta în acest sens.
1. Spune-le celor din jur când te gândești la ei
De regulă, simpatia este reciprocă, iar oamenii îi apreciază mai mult pe cei despre care știu că îi plac, la rândul lor. Mulți cred însă că își transmit gândurile și sentimentele mai clar decât o fac în realitate. De aceea, aprecierea merită exprimată. De exemplu, le poți spune celor din jur: „M-am gândit la tine weekendul trecut, când am văzut…” sau „Am citit azi ceva care mi-a amintit de tine. Ce mai faci?”. Un astfel de mesaj poate fi și o modalitate de a relua legătura cu prieteni sau foști colegi pe care nu i-ai mai văzut de mult.
Citește șiGreșeala care ne împiedică să devenim cea mai bună versiune a noastră. Ce rol joacă autocritica în dezvoltarea personală2. Evită discuțiile banale
Când fac cunoștință, oamenii aleg, de regulă, să vorbească despre vreme sau despre trafic. O conversație mai personală îi poate însă apropia chiar de la prima întâlnire, potrivit unui studiu publicat în 2022, în Journal of Personality and Social Psychology.
Psihologii Michael Kardas, Amit Kumar și Nicholas Epley, de la universitățile Northwestern, Texas și Chicago, din SUA, au organizat 12 experimente cu peste 1.800 de participanți. Cei mai mulți au discutat în perechi cu persoane pe care nu le cunoșteau.
Unii au vorbit despre lucruri banale, precum cel mai bun serial văzut recent. Ceilalți au avut de răspuns unor întrebări personale, precum lucrurile pentru care erau recunoscători sau când au plâns ultima dată.
Înaintea conversației, participanții se așteptau ca discuțiile personale să fie stânjenitoare. După aceea, au declarat că experiența a fost mult mai puțin jenantă decât crezuseră și că s-au simțit mai apropiați de interlocutor. Totodată, au subestimat cât de interesați erau partenerii lor să afle lucruri despre ei.
Prin urmare, în locul întrebării clasice „Ce mai faci?”, poți întreba, de exemplu, „Care a fost cel mai frumos moment al săptămânii?”.
3. Cere sfatul colegilor
Mulți oameni evită să ceară sfaturi de teamă să nu pară incompetenți. Un studiu realizat de cercetători de la Harvard Business School și Wharton School, din SUA, a demonstrat însă contrariul. Iar efectul era chiar mai vizibil atunci când participanții aveau de rezolvat o problemă dificilă și apelau chiar la persoana care urma să îi evalueze, mai ales dacă aceasta cunoștea bine subiectul. Autorii cred că oamenii se simt măguliți când cineva le cere părerea într-un domeniu la care se pricep.
Dacă urmezi sfatul unui coleg și acesta se dovedește util, merită să îi spui. Iar dacă rezultatul nu este cel așteptat, îi poți explica ce s-a întâmplat, pentru că și asta arată că i-ai luat părerea în serios.
4. Încheie conversația la momentul potrivit
Doar 2% dintre conversații se termină atunci când își doresc ambii participanți, potrivit unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Cercetătorii, coordonați de psihologul Adam Mastroianni, pe atunci doctorand la Harvard University, au analizat 932 de conversații.
În 46% dintre cazuri, ambele persoane ar fi vrut să încheie discuția mai devreme, iar în altele, cel puțin una ar fi vrut să continue. Participanții au estimat însă greșit cât timp și-ar fi dorit interlocutorul lor să mai vorbească.
Pentru că dorințele celuilalt sunt greu de anticipat, este preferabil să pui capăt discuției într-un moment plăcut, nu atunci când ați epuizat subiectele. De exemplu: „Mi-a făcut plăcere să vorbim, dar trebuie să plec. Aș vrea să aflu și restul poveștii, poate bem o cafea săptămâna viitoare?”
Citește și7 tipuri de prieteni pe care NU merită să-i păstrezi pe măsură ce înaintezi în vârstă5. Ascultă cu atenție când cineva îți vorbește
Într-un experiment coordonat de Guy Itzchakov și Avraham Kluger, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, studenții au avut la dispoziție 15 minute pentru a-și spune părerea despre o decizie controversată a Curții Supreme din Israel. Rezultatele au fost publicate în 2018, în Personality and Social Psychology Bulletin.
Jumătate dintre studenți au discutat cu alți studenți, iar ceilalți, cu absolvenți de asistență socială instruiți să asculte cu empatie și fără să judece. Cei care au vorbit cu absolvenții s-au temut mai puțin că ar putea fi criticați și s-au gândit mai mult la propriile argumente. La finalul conversației, le era mai clar ce părere aveau despre decizia Curții. Cercetătorii au observat aceleași diferențe și atunci când unii ascultau cu atenție, iar alții erau distrași de telefon.
De asemenea, mai multe studii de psihologie au arătat că oamenii îi simpatizează mai ușor pe cei care au aceleași valori și convingeri sau care au trecut prin experiențe asemănătoare. Însă, când cineva pretinde că are aceleași pasiuni doar ca să se facă plăcut, ceilalți își dau de obicei seama, iar gestul poate avea efectul opus.
6. Când ai emoții, spune că ești entuziasmat
Înainte de un examen, de un interviu sau de o prezentare, mulți încearcă să se liniștească. Alison Wood Brooks, profesoară la Harvard Business School, a vrut să afle ce se întâmplă dacă oamenii își privesc emoțiile ca pe un semn de entuziasm. Rezultatele experimentelor sale au fost publicate în Journal of Experimental Psychology: General.
Într-una dintre probe, participanții au făcut karaoke. Cei care au spus cu voce tare „Sunt entuziasmat” înainte să înceapă au obținut un scor mediu de aproximativ 80% pentru interpretare, față de 53% în cazul celor care au spus „Sunt neliniștit”. Într-un alt experiment, participanții au ținut un discurs în fața camerei de filmat. Cei care își spuseseră că sunt entuziasmați au fost considerați mai convingători decât cei care își spuseseră că sunt calmi.
La proba de matematică, participanții au primit instrucțiunile în scris. Cei îndemnați să se entuziasmeze au răspuns corect, în medie, la 45% dintre întrebări. Cei cărora li se ceruse să rămână calmi au răspuns corect la aproximativ 37%.
O posibilă explicație ține de felul în care reacționează organismul. Anxietatea și entuziasmul sunt stări asemănătoare care fac pulsul să crească și mențin starea de alertă. Din acest motiv, neliniștea poate fi transformată mai ușor în entuziasm decât în calm.
Emoțiile se pot transmite și celor din jur. În 1993, psihologii Elaine Hatfield, John Cacioppo și Richard Rapson au descris cum oamenii tind să imite, fără să își dea seama, expresiile și tonul vocii interlocutorului și pot ajunge să simtă ceva asemănător. Fenomenul poartă numele de „contagiune emoțională”. Într-o conversație, încordarea poate da impresia de distanță, iar entuziasmul îl poate face pe cel care vorbește să pară mai deschis.
7. Fă primul pas și participă cât mai des la întâlniri
Oamenii apreciază mai mult chipurile pe care le-au mai văzut, chiar dacă nu au interacționat niciodată cu persoanele respective. Fenomenul a fost descris în 1968 de psihologul american Robert Zajonc și se numește efectul simplei expuneri.
Unul dintre cele mai cunoscute experimente pe această temă a fost publicat în 1992 de psihologii Richard Moreland și Scott Beach, de la University of Pittsburgh, din SUA. Patru tinere au participat la un curs universitar cu peste 100 de studenți, fără să vorbească cu nimeni. Una nu s-a prezentat deloc, iar celelalte au venit de 5, 10 și 15 ori.
La sfârșitul semestrului, studenții au evaluat fotografiile celor patru colege. Cu cât o tânără participase la mai multe cursuri, cu atât a fost considerată mai simpatică, deși studenții nu își aminteau mai bine de ea.
La locul de muncă, merită să mergi la ședințe, la întâlnirile cu angajații din alte departamente sau la ieșirile de după program, chiar și atunci când prezența nu este obligatorie. Totodată, oamenii simpatici sunt adesea cei care fac primul pas:
- pun primii o întrebare sau fac o invitație;
- vorbesc cu persoana care stă singură;
- îi implică în discuție pe colegii mai timizi;
- trimit primii un mesaj după o discuție, de tipul „Mi-a părut bine de cunoștință”
Prefăcătoria are efectul opus
O persoană amabilă cu șefii, dar neplăcută cu subalternii este considerată extrem de antipatică, potrivit unui studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology. Participanții au bănuit că amabilitatea față de superiori ascunde interese personale, iar autoarea, psihologa Roos Vonk, de la Leiden University, din Olanda, a numit fenomenul „slime effect”.
În cazul colegilor cu care relația este mai dificilă, este preferabil să încerci să îi cunoști mai bine, să îi asculți și să discuți cu ei despre subiecte mai personale. Astfel, poți găsi motive reale pentru a-i aprecia.
