Cum se manifestă infecția cu West Nile de la țânțari. „Simptomele apar rar, dar duc la complicații grave”

    Din 150 de persoane infectate de țânțari cu virusul West Nile, doar una ajunge la simptome neurologice grave. Cu toate acestea, complicațiile pot deveni permanente și pun adesea viața în pericol. 

    După ce Institutul Cantacuzino a confirmat prezența virusului West Nile în 2021 în două parcuri din Capitală, la Slatina s-a înregistrat primul caz de infectare: o femeie în vârstă de 48 de ani care a acuzat febră, durere de cap, greață, vărsături, redoare de ceafă și dureri abdominale. 

    Infecția cu virusul West Nile este rară, iar probabilitatea de a face o formă severă este mică, a explicat pentru Smart Living dr. Adrian Marinescu, director medical interimar la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. 80% dintre cei infectați sunt asimptomatici, iar dintre cei care au simptome, unul la 150 ajunge la o formă severă de boală. „Este adevărat că cel care face o formă severă are o evoluție imprevizibilă și poate ajunge la complicații severe sau deces”, atenționează specialistul infecționist. 

    Cum se transmite virusul

    Virusul West Nile a fost adus în Europa din regiunile tropicale de păsările călătoare. Ele îl transmit păsărilor domestice și altor animale (cailor, mai frecvent, dar și câinilor, pisicilor). De la acestea, virusul se răspândește la om prin înțepătura țânțarilor-femelă infectați. Temperaturile ridicate din timpul verii și valurile de căldură ce urmează ploilor abundente favorizează apariția epidemiilor de West Nile. 

    Virusul nu se transmite de la o persoană la alta prin contact direct, prin secreții respiratorii sau cutanat. Transmiterea infecției este posibilă însă prin transfuzii de sânge și prin transplant de organe. Transmiterea intrauterina transplacentară și cea prin laptele matern sunt posibile, dar rare. 

    Țânțarul tigru asiatic, specia care s-a răspândit intens în România din anul 2017, este purtător al virusului West Nile și altor virusuri care provoacă boli foarte grave la om, printre care febra Denga, febra galbenă, febra Chikungunya și febra Zika. 

    tantar tigru asiatic
    Țânțarul tigru asiatic răspândește virusul West Nile la oameni și la animale Foto: Shutterstock

    Cum se manifestă virusul West Nile și când apar simptomele

    În cele 20% din cazuri în care virusul West Nile are manifestări, intensitatea lor depinde foarte mult de vârsta celui infectat, ne-a spus prof. dr. Emanoil Ceaușu, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București. „De obicei, la tineri, infecția cu virusul West Nile are forme ușoare și medii. Uneori, febra este singurul simptom al infecției la ei. Temperatura ajunge în jurul valorii de 38 de grade Celsius, nu mai mult. Alteori, mai pot să apară astenia și mialgiile (n.r. – durerile musculare)”, detaliază profesorul Emanoil Ceaușu. Acest sindrom de febră ușoară este denumit medical febră West Nile. 

    În formele moderate ale infecției, pe lista simptomelor se adaugă voma, diareea și iritații/erupții ale pielii. 

    Simptomele infecției cu virusul West Nile apar, de regulă, în prima săptămână de la înțepătura de țânțar și cel târziu la două săptămâni. „Dacă ați fost la pădure sau în parc, ați fost înțepați de țânțari și la un interval de maximum 2 săptămâni apar simptome, ne putem gândi la infecția cu virusul West Nile”, spune medicul infecționist Adrian Marinescu. 

    Cine este mai predispus la forme severe de infecție

    Cu formele severe ale infecției se confruntă, de regulă, persoanele în vârstă și cele care au boli cronice asociate. La aceste două categorii, sistemul de apărare al organismului poate fi deficitar, ceea ce conduce la un răspuns imun slab împotriva virusului. În cazul vârstnicilor și bolnavilor cronic, infecția cu West Nile poate afecta sistemul nervos, producând inflamație cerebrală. „Acest virus este neurotrop – se fixează și provoacă modificări în special în sistemul nervos”, explică prof. Dr. Emanoil Ceaușu. 

    La ultima epidemie de West Nile din România, majoritatea celor care ajungeau în spital erau persoane în vârstă, de peste 65 de ani. Nu am avut pacienți tineri cu manifestări severe de infecție”.

    Prof. dr. Emanoil Ceaușu, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București

    Simptomele infecției cu West Nile sunt neurologice, iar ele diferă în funcție de zona în care virusul se localizează. Formele severe de boală se manifestă prin:

    Meningoencefalită

    Este forma severă care apare cel mai frecvent după infectarea cu virusul West Nile. În aceste cazuri, apare o inflamație atât a meningelor (membranele care învelesc creierul și măduva spinării), cât și a encefalului (parte a sistemului nervos central aflată în interiorul craniului). 

    Simptomele meningoencefalitei sunt:

    • Febră;
    • Dureri de cap;
    • Rigiditate a gâtului;
    • Sensibilitate la lumină (fotofobie);
    • Greață și vărsături;
    • Slăbiciune musculară;
    • Dureri musculare;
    • Oboseală persistentă;
    • Amorțeli și paralizii;
    • Confuzie, dezorientare;
    • Tulburări de vorbire, auz și vedere;
    • Pierderea conștienței (leșin, comă). 

    Meningită

    Când este afectat doar meningele, din simptomele anterioare lipsesc tulburările stării de conștiență. Febra din meningită este foarte mare, ajungând de multe ori la 40 de grade Celsius, iar durerile de cap sunt severe. Printre formele severe de infectare, meningita este pe locul al doilea ca frecvență. 

    Encefalită

    Majoritatea persoanelor care fac encefalită West Nile au simptome moderate, similar celor gripale, însă pot avea și tulburări de conștiență. Din lista simptomelor lipsesc sensibilitatea la lumină, rigiditatea gâtului și convulsiile, care sunt caracteristice meningitei.

    În marea masă a infecțiilor cu virusul West Nile, cazurile severe sunt foarte rare. Cele mai multe sunt fără manifestări clinice, iar dintre cele cu manifestări clinice, multe sunt forme ușoare și medii, la persoane tinere”. 

    Prof. dr. Emanoil Ceaușu, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București

    Cum se tratează infecția cu virusul West Nile

    Spitalele de boli infecțioase sunt cele care tratează bolnavii infectați cu virusul West Nile. „El nu are un tratament etiologic, așa cum există în gripă sau în alte infecții virale. Bolnavii sunt tratați simptomatic și patogenic – se urmărește diminuarea simptomatologiei și reducerea edemului cerebral, dacă vorbim despre meningoencefalită”, potrivit medicului Emanoil Ceaușu. Tratamentul simptomatic include, în principal, antitermice împotriva febrei și antialgice împotriva durerilor musculare. 

    Prezența infecției se evidențiază ușor, cu ajutorul unui test de laborator prin care se detectează răspunsul imun specific anti-virus West Nile – anticorpi specifici IgM împotriva virusului. 

    În 1996, România s-a confruntat cu cea mai severă epidemie de neuroinfecție West Nile din Europa. S-au înregistrat atunci 352 de cazuri, dintre care 44% au fost meningoencefalite, 40% meningite și 16% encefalite. 17 români au decedat în timpul epidemiei. Un an mai târziu, Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a implementat un sistem de supraveghere a acestei infecții la om. 

    Ce complicații pot să apară

    Când virusul West Nile afectează sever sistemul nervos central, una din 10 persoane (10%) decedează. În cazul celor care supraviețuiesc, simptomele neurologice pot persista mai multe săptămâni sau chiar luni. Recuperarea este îndelungată și extenuantă, iar unele dintre consecințele neurologice ale bolii pot deveni permanente. 

    Simptomele care pot persista o perioadă îndelungată și rămân uneori permanente sunt:

    • Oboseala;
    • Problemele de auz, vorbire sau vedere;
    • Slăbiciunea musculară; 
    • Paraliziile;
    • Problemele de memorie.

    „Trebuie să mergem de urgență la spital când starea generală se modifică brusc, cu febră care poate ajunge și la 40 de grade Celsius, cu dureri de cap, vărsături care nu pot fi controlate și cu o sensibilitate mare la lumină”. 

    Prof. dr. Emanoil Ceaușu, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București

    Cum putem preveni infectarea

    Deocamdată, nu există niciun vaccin prin care să prevenim infectarea cu acest virus. Măsurile de protecție împotriva țânțarilor sunt singurele metode prin care putem reduce riscul. 

    virus west nile
    Soluțiile repelente aplicate pe piele îndepărtează țânțarii și previn infectarea cu virusul Foto: Shutterstock

    Ne putem proteja împotriva înțepăturilor de țânțari prin: 

    • Purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi dacă vremea ne permite. Țânțarii tigru asiatic înțeapă atât ziua, cât și seara;
    • Aplicarea de repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535);
    • Utilizarea de substanțe insecticide în locuință – aparate care emană insecticide – sau a altor dispozitive de îndepărtare a insectelor;
    • Montarea de plase de protecție la ferestre și uși pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor în casă sau a unor plase în jurul paturilor dacă nu există posibilitatea de a monta plase la ferestre sau dacă dormiți în aer liber. 
    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook