Top motive pentru care poate fi nevoie de un RMN cerebral și ce prespune o astfel de analiză, explicate de dr. Călin Schiau, radiolog Spitalul Regina Maria Cluj

RMN-ul cerebral este una dintre cele mai avansate metode de investigație imagistică prin care se poate pune un diagnostic de precizie în afecțiunile creierului – cel mai sensibil și mai important organ al corpului. Dr. Călin Schiau, medic specialist în Radiologie-Imagistică medicală, explică în ce constă o astfel de analiză și în ce situații se recomandă.

Durerile de cap persistente, rezistente la tratament, tinitusul – adică țiuiturile în urechi, amețelile însoțite de tulburări de echilibru, sunt printre cele mai frecvente simptome pentru care pacienții solicită o explorare prin rezonanță magnetică, subliniază dr. Călin Schiau, medic specialist în Radiologie-Imagistică medicală la Spitalul Regina Maria Cluj.

Explorarea prin rezonanță magnetică cerebrală este o investigație imagistică non-invazivă, non-iradiantă care utilizează un câmp electromagnetic și unde de radiofrecvență și care ajută medicii radiologi să vizualizeze cu acuratețe structurile anatomice vasculare ale creierului, formațiunile tumorale care prezintă priză de contrast, modificările inflamatorii cerebro-meningeale și nu numai. Acest lucru este posibil chiar și fără substanță de contrast. De altfel, administrarea acestei substanțe de contrast nu este întotdeauna necesară. „Se poate face cu indicație de la medicul clinician, deci pacientul va veni cu indicație certă pentru administrarea substanței de contrast sau această decizie poate fi luată de medicul radiolog, în funcție de modificările evidențiate pe examinarea nativă, adică fără substanță de contrast. Explorarea prin rezonanță magnetică cerebrală poate fi efectuată, deci practic la cererea pacientului, dar în toate cazurile fără substanță de contrast”, explică dr. Călin Schiau.

Consultul clinic, datele biologice și imagistica trebuie corelate

„Întotdeauna medicul radiolog va verifica dacă acest tip de explorare este potrivită pentru pacient și, de asemenea, dacă nu există contraindicații”, adaugă medicul.

În plus, mereu investigația imagistică trebuie corelată cu consultul clinic și cu datele biologice, chiar dacă rezultatul investigației este normal: „În funcție de simptome, este recomandabil ca pacientul să fie evaluat și de către medicul clinician, specialitatea acestuia fiind aleasă în funcție de simptome – ORL, neurologie, etc”, punctează dr. Schiau.

Potrivit acestuia, patologiile frecvente pentru care se solicită o astfel de explorare cerebrală sunt accidentul vascular-cerebral, leziunile post-traumatice, epilepsia, scleroza multiplă, tulburările oculare și cele ale urechii interne, tulburările hormonale.

Nu există însă o investigație imagistică universal utilă, fiecare dintre acestea având avantajele și limitările ei, fie că vorbim despre CT, ecografie sau RMN. „Întotdeauna este necesar să o alegem pe cea mai potrivită, în funcție de nevoile pacientului. Uneori, în cazuri mai complexe este necesar să asociem două sau trei explorări pentru a ajunge la un diagnostic final”, subliniază radiologul.

Timp mai scurt, imagini mai bune

Datorită investiției continue în aparatură și update de software în cadrul Rețelei Regina Maria, s-a reușit reducerea duratei unei explorări cerebrale IRM cu circa 10 minute față de anii anteriori.

„Este o reducere importantă având în vedere dificultatea unor pacienți de a rezista nemișcați în interiorul acestor aparate, asemenea unor tuburi. De notat că, deși timpul a scăzut mult, calitatea imaginilor a crescut considerabil. Toate acestea datorită implementării celui mai nou software oferit de cei de la General Electric – Air Recon DL, bazat și pe inteligența artificială. Noul software ne ajută să detectăm leziuni demelinizante de tip scleroză multiplă, dilatări ale vaselor intra-cerebrale, adică anevrisme cerebrale sau tumori intra-cerebrale, ne ajută să le cuantificăm volumetric-numeric și să le urmărim în timp. Ceea ce este deosebit de important mai ales pentru pacienții cu scleroză multiplă, unde, la explorări viitoare detectăm două-trei leziuni în plus față de examinările precedente și ne ajută să fim mult mai obiectivi, să avem explorare mult mai obiectivă, în timp”, completează specialistul.

Regina Maria a investit în ultimii ani și în alte aparate de înaltă performanță și softuri noi dedicate anumitor patologii cum sunt, de exemplu, cea a sânului sau cea de prostată. „Nu cred că aceste programe de inteligență artificială vor putea înlocui medicul în viitor și nu cred că este de dorit acel lucru, pentru că fiecare pacient este unic în felul lui. Așa cum spunea și Hipocrate, nu există boli, ci doar bolnavi. Altfel spus, fiecare pacient este unic în felul său și trebuie să ne adaptăm mereu, să utilizăm instrumentele puse la dispoziție, pentru a ajuta pacienții și a le oferi un rezultat complet și competent. Întotdeauna decizia finală o va lua medicul, imaginile fiind corelate cu patologia pacientului”, subliniază radiologul.

Cum decurge investigația imagistică

Înainte de efectuarea propriu-zisă a investigației imagistice prin rezonanță magnetică – IRM – pacientul trebuie să completeze un chestionar, ghidat de unul dintre membrii echipei medicale a departamentului de Radiologie. Chestionarul urmărește culegerea de informații care ajută specialiștii să stabilească dacă pacientului îi este recomandată sau nu efectuarea investigației imagistice.

Procedura impune ca pacientul să poarte un halat de unică folosință sau o îmbrăcăminte specială, să îndepărteze aparatele dentare mobile, bijuteriile, protezele auditive, agrafele sau orice alte obiecte metalice are asupra sa. De asemenea, este recomandată evitarea machiajului, a cremelor sau loțiunilor care pot conține particule metalice și pot altera rezultatul investigației.

În timpul procedurii este nevoie ca pacientul să stea nemișcat. El va fi în permanent contact cu tehnicianul radiolog prin intermediul unui microfon și va avea în mână un dispozitiv în formă de pară pe care îl poate apăsa în caz de urgență, În acest caz, examinarea se va întrerupe imediat. 

Dacă medicul radiolog decide administrarea substanței de constrast, ulterior, este necesară hidratarea orală care ajută organismul să elimine eficient substanța.

Cine are contraindicații la efectuarea investigației

Pentru anumite categorii de pacienți, investigația imagistică prin rezonanță magnetică este contraindicată sau se efectuează cu precauție. Astfel, sunt excluși de la investigație pacienții care au funcția renală sever alterată. Pentru femeile aflate în primul trimestru de sarcină, este indicat doar în cazuri de urgență și doar cu avizul medicului ginecolog. În cazul în care pacienta nu este sigură că este însărcinată, se poate efectua o analiză Beta HCG sau un test de sarcină, corelat cu un consult ginecologic.

Prezența diferitelor dispozitive medicale precum pace-maker, implante metalice, clipuri vasculare, valve cardiace metalice, filtre pe venele cave, pompe de insulină, implante cohleare, corpi străini metalici de tipul șpanurilor metalice, a corpi străini intraoculari exclud pacientul de la efectuarea procedurii.

Este important de știut că, pentru orice dispozitiv medical și orice implant pe care pacientul îl are, trebuie să existe o documentație în dosarul medical al acestuia – documente parafate, emise de medicul sau de instituția în cadrul căreia s-a efectuat intervenția – care să ateste dacă materialul este compatibil cu investigația RMN. La fel, în cazul pacienților cu proteze fixe, este nevoie de un document eliberat de medicul stomatolog din care să rezulte că materialele componente sunt compatibile cu efectuarea investigației.

Pentru pacienții cu alergii este necesar un consult alergologic anterior investigației, în special dacă există antecedente alergice la substanța de contrast folosită la examinările deja efectuate sau dacă pacientul este multialergic.

Pentru persoanele care au tatuaje, această investigație nu reprezintă o contraindicație, dar recomandarea este ca acestea să aștepte cel puțin șase săptămâni din momentul efectuării tatuajului și până la efectuarea ei. Mai ales dacă tatuajul este făcut în zona care urmează să fie explorată în timpul examinării. Pacientul trebuie să anunțe dacă, în timpul procedurii, simte vreo încălzire accentuată pe zona tatuată. Totodată, pacientul trebuie să cunoască și să prezinte documente care să ateste substanțele utilizate la tatuaj. 

Numărul de examinări RMN care pot fi făcute pe parcursul unui an depinde de situația fiecărui pacient, de recomandarea medicului. „În prezent, nu există o limită superioară a numărului de examinari pe care un pacient să le poată face”, conchide medicul radiolog Călin Schiau.