„Pentru fiecare român depistat cu COVID-19 sunt 10 oameni nedepistați”. Cu ce teste putem verifica dacă am avut boala
Cifrele oficiale ne arată că aproape 250.000 de români au avut COVID-19 de la începutul pandemiei și până acum, dar numărul real ar putea fi de 10 ori mai mare. În aceste condiții, este normal să ne întrebăm dacă suntem printre cei care au dobândit imunitate fără să știe. Când ar trebui să ne verificăm nivelul de anticorpi și ce teste alegem aflăm în continuare de la specialiști.
Rata de imunizare la COVID-19 în România este de 4,6%, după cum arată datele preliminare ale studiului de seroprevalență realizat vara aceasta de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). Raportat la populația țării, aceasta înseamnă că aproape 900.000 de români au trecut până acum prin infecția cu noul coronavirus. Procentul de imunizare a fost anunțat de ministrul sănătății, Nelu Tătaru, după prelucrarea a 11.000 din cele 17.000 de probe recoltate, scrie Agerpres.
Studiul care analizează ce procent din populație are anticorpi la noul virus s-a derulat din iulie și până în septembrie, când numărul de cazuri noi a crescut de la aproximativ 400 pe zi la cel mult 2.000 pe zi. Rata infecțiilor a înregistrat o creștere accelerată din luna octombrie, ceea ce ar însemna că numărul celor care au trecut prin boală este mai mare în prezent.
Mult mai mulți români au avut COVID-19 până acum
În țările care nu testează suficient, numărul real al celor infectați cu noul coronavirus ar putea fi de 10 ori mai mare decât cel raportat oficial, spun cercetătorii americani într-un articol publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane (JAMA).
Studiile care au condus către această concluzie au fost realizate în SUA, dar ele pot fi extrapolate și pentru alte țări, inclusiv pentru România, spune conf. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. „Există acest raport care este real, este cunoscut: la fiecare caz pozitiv, se consideră că există o corespondență de aproximativ 9-10 persoane asimptomatice care nu sunt depistate. Este un raport de 1 la 10, rotunjit, care se aplică mai ales țărilor care nu testează suficient, cum este și România”, spune specialistul. De la începutul pandemiei, aproape 250.000 de români au fost diagnosticați cu COVID-19. Conform acestei ipoteze, numărul real de persoane infectate ar fi de aproape 2.500.000.
Bolnavii internați la ATI sunt un indicator al cazurilor reale
Numărul de bolnavi internați la terapie intensivă (ATI) ne poate oferi un reper cu privire la cifra reală a românilor infectați cu noul coronavirus, potrivit dr. Radu Ciornei, doctor în imunologie, microbiologie și genetică moleculară și cercetător științific la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
„Eu mă uit întotdeauna la numărul de oameni care sunt în ATI, vizavi de numărul de infectări. Indicatorul cel mai clar al numărului de îmbolnăviri într-o țară este numărul de pacienți din ATI. Sunt statistici care spun că, pentru 5 cazuri în ATI, sunt 1.000 de oameni care au boala în momentul respectiv. Față de cazurile raportate, eu cred că numărul real este mult mai mare”, spune dr. Ciornei.
Cum se schimbă rata deceselor
Noile cifre schimbă raportarea ratei de deces în România. Procentul este calculat acum la numărul total de cazuri identificate de autorități prin testare RT-PCR. Dacă populația care a trecut prin boală este mult mai numeroasă decât cea pe care o arată cifrele oficiale, rata de mortalitate ar trebui raportată la aceasta, rezultând un procent mult mai mic.
La un număr total de aproximativ 220.000 de cazuri și 6.600 de decese, rata de mortalitate este de 3%. La 900.000 de cazuri, rata deceselor se reduce la numai 0,73%, iar la 2.200.000 de români infectați, ea ar fi de numai 0,3%.
Asimptomaticii fac anticorpi protectori?
Cu un număr real de persoane infectate atât de mare, este justificat să ne întrebăm dacă nu am avut deja o formă asimptomatică sau ușoară de COVID-19 și dacă este cazul să ne verificăm imunitatea cu teste de anticorpi. Dar este relevantă o testare pentru o persoană care a trecut prin boală fără simptome?
După câteva luni de cercetare, știm acum că nivelul anticorpilor neutralizanți – cei produși de organism în cursul infecției și care pot fi detectați prin teste specifice – este direct proporțional cu severitatea simptomelor. La 3-4 săptămâni de la expunerea la virus, 81,1% dintre bolnavii asimptomatici incluși într-un studiu aveau anticorpi IgG, cei care oferă imunitatea îndelungată. Procentul nu diferă cu mult de al simptomaticilor, dar nivelul anticorpilor este „semnificativ mai mare” la cei din urmă, concluzionează studiul publicat în revista Nature. Prin urmare, și bolnavii asimptomatici dezvoltă anticorpi la contactul cu noul coronavirus, dar răspunsul lor imun este mai slab decât în cazul persoanelor care au simptome de infecție.
De câți anticorpi avem nevoie ca să fim protejați în eventualitatea unei reinfectări este o întrebare pentru care comunitatea științifică nu are încă un răspuns. „Chiar și cantități mici de anticorpi ar putea avea un efect protector”, spune dr. Mala Maini, imunolog la University College London, într-un alt articol din revista Nature. Rămâne însă de văzut în studii pe termen mai lung dacă nivelul lor se menține scăzut sau dispar complet din organism, în timp.
Protecția de rezervă
Chiar dacă am trecut prin infecția COVID-19 și nu am dezvoltat anticorpi sau ei au dispărut în timp, nu înseamnă că suntem complet vulnerabili. Anticorpii neutralizanți pe care îi putem identifica prin teste imunologice nu sunt singura armă de apărare în fața noului coronavirus. Sistemul imunitar are și alte mecanisme de apărare, cum sunt celulele (limfocite) B cu memorie, care sunt capabile să producă anticorpi neutralizanți dacă virusul revine în organism. Nivelul acestor celule nu poate fi măsurat prin analize uzuale, spre deosebire de anticorpi, dar sunt dovezi că ele proliferează în infecția acută COVID-19.
Un alt plan de rezervă al organismului este reprezentat de celulele T, care distrug celulele infectate din corp și scad astfel replicarea virusului. La fel ca celulele B, ele sunt greu de cuantificat, dar studiile arată că intervin în apărarea organismului infectat cu virusul SARS-CoV-2.
Când este inutilă testarea
Sunt bolnavi care nu dezvoltă deloc anticorpi neutralizanți după au trecut prin infecție, iar la cei care au dezvoltat, nivelul scade în timp. „Se poate întâmpla ca, în câteva luni, un titru de anticorpi rezonabil să dispară complet”, spune dr. Emilian Popovici.
Dispariția anticorpilor este o problemă pe care a observat-o la donatorii de plasmă convalescentă și dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București. „Am constatat, la cei care vin de mai multe ori să doneze plasmă, că titrul de anticorpi scade aproape de jumătate la a doua donare, iar la a treia donare deja nu mai putem folosi plasma în transfuzie, pentru că scade sub limita noastră terapeutică”, a declarat pentru Smart Living dr. Doina Goșa.
Cât de repede scade nivelul anticorpilor este o întrebare la care au încercat să răspundă mai mulți oameni de știință. Un studiu realizat de cercetători de la King’s College London, o prestigioasă universitate din Regatul Unit, susține, de exemplu, că cei care s-au vindecat de COVID-19 rămân fără anticorpi protectori în aproximativ trei luni de la vindecare. Un alt studiu, publicat în revista New England Journal of Medicine, arată că, la cei care fac o formă ușoară de boală, nivelul anticorpilor se reduce la jumătate după fiecare 36 de zile.
„Declinul anticorpilor de tip IgG este rapid și, dintre toți oamenii care au trecut prin COVID-19, unii pot să nu mai aibă niveluri detectabile. De aceea, eu recomand testarea anticorpilor dacă suspectăm că infectarea a avut loc în ultimele 3 luni. În schimb, dacă vorbim de un contact posibil infectant sau de simptome specifice în aprilie-mai, nu aș mai recomanda verificarea anticorpilor”, dr. Radu Ciornei, specialist în imunologie, microbiologie și genetică moleculară și cercetător științific la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Ce teste de anticorpi avem la dispoziție în România
Pentru a verifica o infecție trecută, ne interesează existența în organism a anticorpilor de tip IgG neutralizanți. Aceștia sunt cei mai importanți anticorpi, pentru că se leagă de proteinele S (Spike) de pe suprafața virusului SARS-CoV-2 și îl împiedică să infecteze celulele umane. Anticorpii IgG devin detectabili începând din ziua a 14-a de la infectarea cu virusul și care rămân în organism o perioadă mai îndelungată. Anticorpii IgM, cel de-al doilea tip de anticorpi evaluat prin unele teste, dispar din organism în cel mult 21 de zile de la infectare.
Sunt două categorii mari de teste prin care putem verifica prezența anticorpilor în organism: testele rapide și testele imunologice de laborator, care presupun analizarea probei în laborator, cu rezultate în 48-72 de ore. Toate se efectuează din probe de sânge, pentru că în circulația sangvină pot fi detectați anticorpii (de unde și denumirea de teste serologice). Le analizăm în continuare, pe rând.
Teste de anticorpi rapide
Putem comanda online teste rapide de anticorpi de la diverse clinici medicale, cu doar 45-50 de lei. Testele disponibile în România detectează prezența anticorpilor IgG și IgM (în alte țări există și teste rapide doar pentru IgG) din picături de sânge recoltate printr-o înțepătură în deget, ca la testul pentru măsurarea glicemiei.
Rezultatul testului rapid este vizibil sub forma unor linii roșii în 10-15 minute. Timpul variază de la un producător la altul, pentru că există pe piața românească diverse teste, unele produse în China, altele în Coreea de Sud, Franța sau Italia. Un rezultat pozitiv (evidențiat sub forma unei linii roșii) pentru anticorpii de tip IgG și negativ pentru anticorpii IgM este sugestiv pentru o infecție anterioară cu SARS-CoV-2.
Testele rapide de anticorpi sunt diferite de cele rapide de antigen, utilizate în diagnosticul infecției COVID-19. Cele din urmă detectează antigenele virale – proteine din structura virusului SARS-CoV-2 care declanșează răspunsul imun al organismului.
De la începutul pandemiei, testele rapide de anticorpi au făcut subiectul unor controverse, după ce câteva studii au arătat că pot da multe rezultate fals negative și fals pozitive. Unele teste pot da rezultate fals pozitive pentru că nu sunt specifice pentru virusul SARS-CoV-2, ci pentru întreaga familie de coronavirusuri din care face parte. Altele pot da rezultate fals negative la persoane care au trecut prin COVID-19, dar care au un răspuns imun scăzut.
Cum alegem teste de anticorpi sigure
Acuratețea testelor, în general, se evaluează în funcție de doi parametri pe care ar trebui să-i verificați înainte de a cumpăra un test: sensibilitatea – capacitatea de a detecta anticorpi, și specificitatea – posibilitatea de a identifica anumiți anticorpi dintre toți. Un test cu o acuratețe bună ar trebui să aibă o sensibilitate și o specificitate de peste 95%. Cu cât procentele sunt mai mari de atât, cu atât acuratețea rezultatului va fi mai bună, dar cel mai important parametru este specificitatea – cu cât este mai mare de 95%, cu atât mai mic va fi riscul unor rezultate fals pozitive.
În mod eronat, unele persoane folosesc testele rapide ca metodă de diagnostic pentru COVID-19. Anticorpii IgM care semnalează o infecție activă pot fi detectabili, în medie, la 7 zile de la infectare. Un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță pacienților infectați, din cauza apariției tardive a acestor anticorpi, se arată în Ghidul de diagnostic pentru COVID-19 recomandat de Comisia de Microbiologie Medicală. Testul PCR este ceea ce medicii numesc „standardul de aur” în diagnosticarea infecției COVID-19.
Teste de laborator
Pentru aceste teste de anticorpi trebuie să vă adresați unei clinici pentru recoltarea unei probe de sânge din venă. În laborator, se folosesc două metode pentru detectarea anticorpilor: metoda imunoenzimatică (ELISA) și chemiluminiscență (CIA). Testele prin metoda ELISA sunt de tip calitativ: detectează prezența anticorpilor IgM și IgG, dar nu ne spun și numărul lor. Testele prin chemiluminiscență pot fi calitative sau cantitative. Ele evidențiază prezența anticorpilor neutralizanți IgG și rezultatul este afișat ca pozitiv sau negativ (la testul calitativ) sau printr-o valoare (la testul cantitativ).
La testul calitativ de anticorpi prin metoda chemiluminiscenței, pe buletinele de analiză este afișată o valoare alături de rezultatul pozitiv/negativ, în paranteză. Ea nu reflectă cantitatea de anticorpi pe care o avem, este doar un index de analiză ale laboratorului.
Testarea prin chemiluminiscență este cea mai nouă și cea mai avansată tehnologie în materie de teste imunologice. Ea oferă cea mai mare specificitate și sensibilitate în detectarea anticorpilor împotriva virusului SARS-CoV-2. La Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din Capitală, testele de anticorpi se realizează prin această metodă.
„ELISA este o metodă mai grosieră, la care riscăm rezultate fals negative. Un pacient pozitiv poate să «scape». Chemiluminiscența, în schimb, este mult mai sensibilă și poate să detecteze un titru de anticorpi mult mai mic față de ELISA. Sunt mai multe tipuri de chemiluminiscență. Noi lucrăm cu metoda de chemiluminiscență amplificată, care este mult mai precisă decât altele, pentru că face mai multe «citiri» și se face o medie”, ne-a spus biologul Mădălina Popa, coordonatorul laboratorului de imunologie de la „Matei Balș”. Laboratorul este dedicat pacienților internați în spital și nu se pot face aici teste la cerere, precizează specialistul.
Teste de anticorpi cantitative: valoarea optimă și punctele slabe
Pe buletinul de analize al testelor cantitative este prezentat un număr ce reprezintă unitățile de anticorpi pe mililitru de sânge (AU/ml) dezvoltate după contactul cu virusul. Rezultatele arată un rezultat pozitiv, negativ sau echivoc în funcție de anumite valorile prestabilite ale testului, dar ce cantitate este optimă pentru a fi protejați în caz de reinfectare cu SARS-CoV-2 nu se știe deocamdată. Pentru a putea dona plasmă convalescentă, ar trebui să avem cel puțin 80 de AU/ml. Aceasta este considerată o valoare mare de anticorpi neutralizanți.
Testele de laborator au câteva neajunsuri. Deși indică trecerea prin infecție cu o acuratețe mai mare decât testele rapide și pot fi folosite pentru a monitoriza răspunsul imun în timp, ele nu sunt lipsite de puncte slabe:
- Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgG nu exclude posibilitatea unei infecții active;
- Dacă ați avut infecții cu alte tipuri de coronavirusuri, rezultatul va fi echivoc, ceea ce înseamnă că nu este concludent;
- Nu ne spun dacă anticorpii pe care îi avem au și capacitatea să ne protejeze în eventualitatea unei reinfectări.
Ne mai protejăm de COVID-19 dacă avem anticorpi?
Dacă testele de anticorpi neutralizanți arată existența lor în organism, nu înseamnă că suntem imuni în fața noului coronavirus. Este foarte important ca cei care au trecut prin COVID-19 să nu renunțe la măsurile de protecție, spune conf. dr. Emilian Popovici. Deși sunt studii care arată că ei persistă aproximativ trei luni de la infectare, informațiile despre noul coronavirus sunt încă limitate și nu avem certitudini cu privire la imunitatea dobândită după ce am trecut prin boală.
Și imunologul Radu Ciornei este de părere că trebuie să ne protejăm de virus chiar dacă am făcut COVID-19. Specialistul semnalează o altă problemă: virusul poate suferi o mutație și este posibil să nu mai fie „văzut” și atacat de anticorpii existenți.
„Reîmbolnăvirea cu un alt tip de virus este, din fericire, foarte rară. Ea a fost demonstrată în doar câteva cazuri. Poate fi posibilă, însă, o reactivare a virusului rămas în corp. El poate rămâne cantonat în câteva alveole pulmonare, unde se multiplică și infecția persistă. Bolnavul poate să aibă sau nu simptome, dar poate infecta persoanele din jur. Este exact ca în cazul streptococului, care stă cantonat în gâtul unor pacienți și îi îmbolnăvește doar pe alții”, explică dr. Radu Ciornei. Bolnavii la care virusul se reactivează pot avea rezultat negativ la testul PCR, dar ei sunt contagioși și ar trebui să ia toate măsurile de protecție astfel încât să nu-i infecteze pe cei din jur.