Sănătatea respiratorie la adulți reprezintă o prioritate la nivel mondial, mai ales după ultimul raport al OMS-ului, care plasează 3 boli pneumologice în top 10 cauze de mortalitate. Cum putem avea grijă de noi, de plămânii noștri, cum putem respira mai bine și crește calitatea vieții, aflăm de la profesor doctor Cristian Oancea, medic primar pneumolog, în cadrul podcastului educativ „Sănătatea în focus” by Secom.

Recent s-au afișat topul bolilor cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel mondial. OMS-ul le-a dat publicității, și, din nefericire din primele 10 boli, pneumologia ocupă 3 locuri importante. Vorbim de locul 3 ocupat de BPOC (bronhopneumopatie cronică obstructivă), așa zisa boală a fumătorului; de locul 4 unde găsim infecțiile respiratorii de tip inferior, adică pneumoniile; și locul 6 unde se află cancerul pulmonar.

Deci, practic, din primele 10 boli ca mortalitate la nivel global, pneumologia are 3 boli majore. Acesta este semnalul de alarmă tras de medicul Cristian Oancea încă de la începutul discuției despre sănătatea respiratorie.

Numărul pacienților cu boli respiratorii s-a dublat la nivel mondial

Pe lângă cele 3 patologii, există apriximativ 260 de milioane de oameni la nivel global care suferă de astm bronșic, fie că e alergic, fie că e non-alergic, iar dintre aceștia, peste 70% sunt copii și adolescenți.

Suntem într-o continuă expansiune a acestor patologii pulmonare. Deci ne așteptăm și-n viitoarea decadă de timp să crească aceste incidenții. Cert este că din 2006 până în 2017 când a dat OMS-ul ultimele date, atât la astm bronșic, cât și la BPOC incidența s-a dublat. Dar toate aceste cifre, gândiți-vă că ascund în spatele lor oameni. Oameni care suferă.

dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Cancerul pulmonar nu doare, iar pacientul merge la medic abia în stadiu avansat, mai atenționează specialistul. Când există o tumoră la nivelul plămânilor, aceasta nu prezintă simptome specifice în stadiile incipiente. Atunci când tumora prinde un vas de sânge, apare acea respirație șuierătoare sau când invadează cavitatea toracică, abia atunci apare durerea. Din păcate, la acest acest nivel, deja capacitatea pulmonară este redusă la jumătate (un plămân nu mai funcționează).

Ce ar trebui să facem anual?

Așa cum măsurăm frecvent celelalte funcții vitale ale organismului, așa putem verifica și funcționarea plămânilor noștri. Operațiunea este simplă, la îndemâna oricui și se numește spirometrie.

Dacă avem o durere în piept și mergem repede la medicul de familie sau la cardiolog să ne facem un EKG, dacă știm că glicemia a crescut la 150-160 și ne temem de diabetul zaharat, în schimb de acest parametru de VEMS (de spirometrie) care ne arată funcționalitatea plămânilor noștri nu prea știe nimeni.

dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Top 3 recomandări pentru sănătatea respiratorie la adulți:

1. Renunțarea la fumat

Fumătorii de peste 40 de ani ar trebui să-și facă anual o radiografie pulmorară și o spirometrie; dar, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să renunțe la fumat cât mai repede.

Pentru a înțelege efectele nocive ale tutunului, este suficient să descoperiți compoziția unei țigări. Aceasta conține, pe lângă elementele specifice plantei de tutun (nicotină și arsen) și alte substanțe adăugate de producători, numiți agenți de compoziție.

Alte substanțe provin din arderea tutunului ca atare: amoniacul, cadmiul, gudronul, monoxidul de carbon, benzenul, cianura de hidrogen sau chiar formaldehida. În total, fumul conține peste 60 de substanțe cancerigene. 

Așadar, nimic bun pentru plămâni din această listă. De exemplu, cianura de hidrogen dăunează căilor respiratorii și face plămânii mai susceptibili la infecții. În ceea ce privește gudronul, acesta se va lipi de pereții plămânilor, provocând leziuni la acest nivel. 

În topul factorilor de risc care cauzează decesul, fumatul activ sau pasiv ocupă un loc important. Cine stă lângă un fumător trebuie să fie conștient că la două țigări pe care le fumează fumătorul lângă el, el fumează o țigară. Adevărata pandemie și o pandemie silențioasă este cancerul pulmonar.

dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Beneficiile renunțării la fumat

După 20 de minute	Tensiunea arterială scade și revine la normal. Ritmul cardiac încetinește și revine la normal. Temperatura mâinilor și picioarelor crește și revine la normal.
8 ore	Cantitatea de nicotină și monoxid de carbon din sânge scade la jumătate. Transportul oxigenului către celule devine din nou normal.
2 zile	Simțurile gustului și mirosului se îmbunătățesc.
3 zile	Respirația devine mai ușoară. Capacitatea pulmonară crește. Nivelul de energie crește.
Între 2 săptămâni și 3 luni	Circulația sângelui se îmbunătățește Mersul pe jos devine mai ușor
Până la 9 luni	Tusea, congestia nazală, oboseala și dificultățile de respirație scad. Treptat, organismul devine capabil să lupte împotriva infecțiilor și virușilor. Vocea devine mai clară. Corpul își recapătă energie.
La 1 an	Riscul de boli cardiovasculare este redus la jumătate

Top 3 recomandări pentru sănătatea respiratorie la adulți:

2. Exercițiile fizice regulate

Activitatea fizică regulată și exercițiile fizice îmbunătățesc calitatea vieții, indiferent dacă ești sănătos sau ai probleme pulmonare. Pentru mulți oameni, a rămâne în formă bună înseamnă menținerea sănătății inimii, pierderea în greutate și reducerea riscului de boli precum diabetul. Cu toate acestea, exercițiile fizice ajută și la menținerea sănătății plămânilor.

Orice tip de activitate fizică este exercițiu. Poate fi un sport, cum ar fi joggingul, înotul, tenisul sau bowlingul, un program de exerciții sau un hobby precum mersul cu bicicleta. Există, de asemenea, activități fizice din viața de zi cu zi, precum grădinărit, treburile casnice sau mersul pe jos. Pentru a-ți menține sănătatea, este indicat să faci 30 de minute de exerciții fizice moderate cinci zile pe săptămână.

Pentru o persoană sănătoasă, mersul cu 4 sau 6 km pe oră poate fi un exercițiu moderat. Dacă ai o problemă cu plămânii, ar trebui să mergi cu viteză mai mică pentru a nu apărea dificultățile de respirație.

În timpul exercițiului fizic sunt implicate două organe importante: inima și plămânii. Plămânii aduc oxigen în organism pentru a furniza energie și pentru a elimina dioxidul de carbon, un produs rezidual care se formează în timpul producerii de energie. Inima pompează oxigen și îl livrează mușchilor folosiți în timpul exercițiilor fizice.

Când faci sport și mușchii tăi lucrează mai mult, corpul folosește mai mult oxigen și produce mai mult dioxid de carbon. Pentru a face față acestei solicitări suplimentare, respirația ta crește de la aproximativ 15 ori pe minut în repaus (12 litri de aer) la 40-60 de ori pe minut în timpul efortului (100 litri de aer). De asemenea, circulația sângelui crește pentru a aduce oxigen la mușchi și a-i menține în mișcare.

Dacă plămânii tăi sunt sănătoși, menții o rezervă respiratorie mare. Când funcția pulmonară este redusă, o mare parte din rezerva respiratorie poate fi „accesată”. Acest lucru poate provoca o senzație de dificultăți de respirație, care este uneori neplăcută, dar de obicei inofensivă.

Trebuie să ducem copiii la sport, să-i obișnuim cu o viață sănătoasă, trebuie să-i obișnuim să-i ducem la salină pentru că acel aer le face bine. Cum, de exemplu, aerosoloterapia – că vorbim că-i ducem la mare și nu doar să stea pe plajă, pur și simplu dimineața și seara acele plimbări lungi sau acel jogging, alergat pe plajă le face foarte bine, că mișcarea, la rândul ei, antrenează volume crescute de aer pe care pe inhalăm și le exhalăm și acei aerosoli sunt fantastic de sănătoși pentru plămânul nostru și al copiilor.

dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Top 3 recomandări pentru sănătatea respiratorie la adulți:

3. Managementul stresului

Știai că diafragma joacă un rol foarte important în respirația ta? Deși sunt implicați mai mulți mușchi, diafragma este de departe principalul mușchi. Pe cont propriu, generează aproximativ 75% din mișcarea de inspirație. De asemenea, joacă un rol protector în organism, susținând cutia toracică și contribuind la digestia diafragmatică.

Nu ai simțit vreodată acel nod în stomac în timpul unui episod de stres intens? Aceasta este direct o schimbare a mișcării diafragmatice, cauzată de emoții puternice sau stres. Este o descriere care ne ajută să înțelegem rapid potențialele efecte ale stresului asupra respirației și corpului nostru.

Stresul poate avea efecte semnificative asupra corpului tău. Indiferent dacă este tranzitoriu sau cronic, poate duce la diferite efecte negative, de exemplu, o schimbare a posturii sau tensiunea musculară în diafragmă. Efectele stresului pot duce, de asemenea, la dureri musculare și articulare, precum și la o scădere a amplitudinii de mișcare a respirației. Ceea ce este important de reținut este că efectele negative ale acestor tensiuni pot persista chiar și după ce factorii de stres din organism au dispărut.

Stresul decompensează imunitar organismul fantastic de mult. Trebuie să încercăm să avem un regim de viață echilibrat în sensul în care să încercăm să reducem stresul. Atunci când suntem stresați ne îmbolnăvim mult mai ușor, răcim mult mai des.

dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Efectele stresului pot fi subtile. Având grijă de tine în mod regulat, vei limita acumularea de posturi incorecte din cauza stresului care ar putea avea un impact direct asupra diafragmei tale și astfel să-ți afecteze respirația optimă. Nu ezita să faci o programare la medicul tău dacă treci prin perioade de stres, pentru a te asigura că diafragma și respirația ta funcționează corect.

Alte recomandări pentru sănătatea respiratorie la adulți oferite de dr. Cristian Oancea, medic pneumolog

Pe lângă cele 3 recomandări de top, există și alte modalități, la îndemâna oricui, pentru care sănătatea respiratorie poate fi îmbunătățită, conform spuselor specialistului nostru:

• Evitarea trecerilor bruște de la o temperatură ridicată la una scăzută și invers. De exemplu, vara sunt foarte multe pneumonii pentru că de la 30-35 de grade (afară), oamenii se duc în mașină și pornesc clima la 18 grade, 20 și organismul nostru nu este obișnuit să se adapteze atât de rapid la o diferență atât de mare de temperatură. În mod normal este nevoie de cel puțin 10-12 ore să ne acomodăm cu o diferență de 4-6 grade Celsius. Când ne expunem la treceri bruște de temperatură, răcim mai ușor și ne îmbolnăvim mai des.

• Alimentația trebuie să fie echilibrată, să conțină vitamine, minerale și nutrienți care susțin imunitatea și sănătatea în general.

• Fumătorii să efectueze anual o radiografie pulmorară și un examen de spirometrie.

• Joggingul și exercițiile cardio este preferabil să se facă într-un parc și la ore în care fluxul de mașini nu este atât de mare, pentru a evita expunerea la poluare.

• Montarea în casă a unor aparate de salinizare și de umidificare a aerului care vor îmbunătăți calitatea aerului respirat și, implicit, sănătatea respiratorie.

• La orele de trafic intens să putăm mască atunci când mergem în aer liber sau cu transportul în comun pentru a nu ne expune prea mult la factorii nocivi din aer.

• Să apelăm la vitaminoterapie care, pe lângă efectele ei plurisistemice multiorgan, îmbunătățește sănătatea pulmonară: vitamina C, vitamina D, zinc, quercitină. Există multe produse imunostimulante și ne protejează plămânul.

• Evaluarea constantă a astmului bronșic. Acesta, ținut sub control, nu ne împriedică să avem o viață absolut normală și nici să facem sport în fiecare zi, contrar credinței populare.

• Să nu administrăm antibiotic în cazul infecțiilor respiratorii virale care sunt cele mai frecvente.

• Să folosim pulsoximetrul atunci când avem probleme respiratorii, chiar dacă l-am asociat cu pandemia de SARS-Cov 2, el este eficent în orice afecțiune pulmonară.

Vă invităm să urmăriți varianta video integrală a podcastului educativ #SanatateaInFocus, dedicat sănătații respiratorii, mai jos: