După COVID-19, un val de răceli afectează copiii și adulții. „Simptomele seamănă cu cele date de varianta Delta”

    Răcelile sunt la fel de frecvente în această perioadă în România ca în lunile de primăvară, spun medicii de familie și infecționiștii. Ele afectează copiii și adulții deopotrivă, dar vindecarea durează mai mult decât la răcelile obișnuite din alți ani. De ce ne confruntăm cu atât de multe cazuri de răceală în mijlocul verii aflăm în continuare de la specialiști. 

    Medicii de familie și infecționiștii sunt asaltați în această perioadă de pacienți cu infecții respiratorii. „Parcă suntem în luna aprilie. Este o patologie pe care o întâlnim în mod obișnuit în lunile aprilie-mai”, spune dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov. 

    Atipic pentru această perioadă a anului, circulația rinovirusurilor – virusurile care provoacă majoritatea răcelilor comune – este mai intensă, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, directorul medical interimar al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Infecțiile respiratorii cu rinovirusuri sunt frecvente în această perioadă. Ele evoluează endemic, nu epidemic – asta înseamnă că apar mai multe cazuri la un moment dat. Circulația lor a început în luna mai și probabil că vor persista circa o lună de acum”, spune medicul infecționist. 

    „Ne confruntăm cu mai multe cazuri de răceală decât în aceeași perioadă a anului trecut. Rinovirusurile acționează endemic, dar se vor autolimita, din fericire”.

    dr. Adrian Marinescu, director medical interimar Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

    Numărul exact al românilor afectați de infecții respiratorii nu este monitorizat în această perioadă. În lunile de vară, Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) nu supraveghează circulația infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS). „Supravegherea IACRS și a gripei, la nivel național, s-a încheiat în luna mai. În timpul verii avem numai supraveghere de tip sentinelă pentru detectarea circulației virusurilor gripale”, ne-a comunicat Veronica Zoicaș, purtătorul de cuvânt al instituției. Până la această dată, nu a fost confirmat niciun caz de gripă pe teritoriul României, potrivit informațiilor furnizate de CNSCBT.

    Copiii și adulții, la fel de afectați de răceală

    Dacă la debutul perioadei de circulație a rinovirusurilor copiii erau infectați mai frecvent, acum, adulții cu răceli sunt la fel de numeroși precum cei mici, potrivit observațiilor profesorului doctor Monica Luminos, șeful secției de boli infecțioase copii a Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din Capitală. „Copiii iau rinovirusurile de la grădinițe și creșe în această perioadă și le transmit apoi în familie, părinților și bunicilor. Am constatat că populația afectată de răceală se uniformizează, nu mai sunt afectați doar copiii”, spune specialistul. 

    România nu este singura țară care se confruntă cu o creștere a cazurilor de infecții respiratorii în această perioadă. În SUA, medicii au observat același fenomen, potrivit NBC 12. Pe lângă răceli, o altă infecție virală circulă în rândul copiilor din Statele Unite: boala gură-mână-picior. Și Marea Britanie se confruntă cu un val de răceli în această perioadă, scrie The Guardian. Medicii britanici au observat o creștere a cazurilor de infectare cu virus sincțial respirator. Și el, la fel ca rinovirusururile, provoacă răceli comune, dar poate fi periculos pentru bebeluși, copii mici și bătrâni din cauza unor complicații precum bronșiolita și pneumonia.

    Rinovirusurile nu mai au concurență

    De ce ne confruntăm cu acest val de răceli în plină vară ne-a explicat medicul infecționist Adrian Marinescu. Rinovirusurile nu sunt sezoniere, precum virusurile gripale. Ele circulă pe toată durata anului, dar au două vârfuri de incidență: unul toamna – din septembrie și până în noiembrie, și altul primăvara, în intervalul martie-mai. În timpul pandemiei de coronavirus, rinovirusurile au dispărut din circulație, așa cum s-a întâmplat și cu virurile gripale. 

    „Între virusuri există o așa-numită competiție. În lunile de iarnă și primăvară, competiția a fost câștigată de virusul SARS-CoV-2. După ce a scăzut numărul de cazuri, rinovirusurile au reușit să iasă în față. Competiția virală este ca într-o curte în care trăiesc doi căței și cel mai puternic îl pune pe celălalt la respect. Aceeași competiție are loc și în raport cu infectarea. Cel mai agresiv virus determină cazurile. Când circulă un virus mai puternic, cel slab nu mai poate circula simultan”, explică medicul Adrian Marinescu.

    Această concurență este denumită științific interferență virală și se referă la rezistența pe care celulele infectate o dezvoltă la alte virusuri. Teoria,  care nu este nouă, susține că este puțin probabil ca o persoană infectată cu un virus să fie infectată de altul în același timp. Mecanismul exact pentru apariția acestei interferențe virale nu este bine cunoscut. Teoria cea mai vehiculată este că între virusuri apare o competiție pe mecanismul de intrare în celule. 

    Interferența virală este unul dintre motivele pentru care nu ne-am confruntat cu virusurile gripale în sezonul de iarnă 2020-2021. Măsurile de protecție au avut și ele un rol important, dar competiția dintre virusurile gripale și noul coronavirus ar putea explica de ce am avut atât de puține cazuri de gripă în sezonul de iarnă 2020-2021, susțin specialiștii Societății Americane de Microbiologie. Coinfecțiile gripă-COVID-19 sunt posibile și au existat în timpul pandemiei, dar cazurile au fost foarte puține. Virusurile gripale, spre deosebire de rinovirusuri, sunt sezoniere. Circulația lor este afectată de temperaturile ridicate, de aceea este puțin probabil (dar nu complet exclus) să ne confruntăm cu gripa vara.

    Imunitatea populației a scăzut în pandemie

    Secundar scăderii incidenței COVID-19, relaxarea măsurilor de protecție și redeschiderea școlilor pentru toți elevii au contribuit la răspândirea virusurilor care provoacă răceli. „Este o recrudescență a rinovirusurilor, probabil pentru că, în perioada lor de circulație, școlile și grădinițele erau închise sau funcționau la program redus și nu toți părinții și-au dus copiii. Acum, trăim practic ceea ce trebuia să se întâmple în lunile aprilie-mai cu infecțiile respiratorii”, spune dr. Sandra Alexiu. 

    După o perioadă îndelungată de restricții, oamenii socializează mai mult în această perioadă, ceea ce facilitează transmiterea acestor infecții virale. Tot ca urmare a restricțiilor și a măsurilor de protecție, nici copiii, nici adulții nu au mai avut contact cu diverși agenți patogeni, iar relaxarea a făcut ca agenții patogeni să se răspândească mult mai ușor în populație, cu precădere printre copii. Este ceea ce medicii britanici numesc „datorie imunitară”.

    „Ceea ce vedem acum este rezultatul faptului că am acumulat o mulțime de copii susceptibili (n.r. – la infectare) care au ratat expunerea la virusuri. Acum o experimentează pentru prima dată”, explică profesorul epidemiolog Michael Baker pentru The Guardian. Specialistul britanic explică fenomenul printr-o metaforă: dacă într-o pădure nu se produce niciun incendiu timp de un an sau doi, se va acumula mai mult combustibil pe sol. Când se va declanșa un incendiu, acest combustibil va alimenta focul, iar flăcările vor deveni astfel mai puternice.

    Cum se manifestă răceala dată de rinovirusuri

    Rinovirusul este cunoscut ca virusul guturaiului sau al răcelii comune și este cauza cea mai frecventă a răcelilor. Sunt peste 100 de subtipuri de rinovirus, împărțite în 3 clase mari (A, B și C), dar toate au aceleași caracteristici: se transmit ușor, se localizează la nivelul nasului și al gâtului și se limitează la tractul respirator superior, fără să provoace infecții grave, cum sunt bronșita și pneumonia. 

    O răceală cauzată de rinovirusuri se manifestă prin:

    • Secreții nazale abundente. În primele zile de la debutul răcelii, secrețiile nazale sunt lichide, transparente, pentru ca apoi să devină mai vâscoase și să capete o culoare albă sau verde;
    • Tuse. Pe măsură ce secrețiile nu se mai elimină pe nas, ci doar prin gât, ele ating peretele posterior al faringelui și declanșează reflexul de tuse. Ea este productivă;
    • Dureri în gât;
    • Stare generală modificată;
    • Uneori, febră sau stare subfebrilă.

    Spre deosebire de gripă, unde simptomele debutează brusc, o răceală se accentuează treptat. Simptomele debutează la 1-3 zile de la contactul cu virusul și ating intensitatea maximă la 4-5 zile distanță. 

    Răcelile din această perioadă sunt mai îndelungate ca evoluție față de cele din alți ani cauzate de rinovirusuri, a observat profesorul Monica Luminos. Dacă o răceală obișnuită durează de obicei o săptămână, în cazul celor de acum, simptomele – secrețiile nazale și tusea, îndeosebi- persistă până la două săptămâni. „Poate fi vorba despre un alt tip de rinovirus sau este posibil ca ele să-și fi crescut virulența și de aici evoluția mai prelungită a bolii”, explică medicul infecționist.  

    Tusea este un simptom persistent al răcelilor din această perioadă Foto: Shutterstock

    Am observat că răcelile care circulă în perioada aceasta se manifestă mai zgomotos la adulți decât la copii. Adulții au dureri în gât, rinoree și tuse persistentă”. 

    Prof. dr. Monica Luminos, șef secție boli infecțioase copii, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București

    Varianta Delta dă simptome de răceală

    În țările în care s-a răspândit noua variantă Delta (indiană) a coronavirusului, medicii au observat că simptomele celor infectați cu ea seamănă foarte mult cu cele din răceli. Bolnavii acuză acum nas înfundat, secreții nazale și dureri de cap – simptome mai puțin întâlnite în infecțiile cu varianta inițială a coronavirusului. 

    „Ceea ce am văzut în ultima lună semnalează o modificare a simptomelor (n.r. – de COVID-19)”, spune Tim Spector, profesor epidemiolog la King’s College London, citat de NBC News. Spector este coordonatorul aplicației Zoe Symptom Study, un amplu proiect științific în care cei peste 4 milioane de utilizatori din Marea Britanie notează simptome, statusul vaccinării și alte informații demografice. Specialistul epidemiolog a observat că simptomele raportate inițial de bolnavii cu COVID-19, cum sunt dificultățile de respirație, tusea persistentă și pierderea mirosului, „au ieșit din top 5” al celor mai comune simptome de infecție cu SARS-CoV-2. Mai ales adulții tineri pot resimt infecția cu varianta Delta ca pe o „răceală mai rea”, mai spune profesorul Tim Spector.

    În România, nu există deocamdată transmitere comunitară a variantei Delta la nivel național, ci doar local – în municipiul Pitești și comune învecinate. Cel mai recent raport publicat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile arată că cele 2.307 de secvențieri realizate în România până la data de 27 iunie 2021 au confirmat 57 de cazuri de infectare cu varianta Delta. 

    Numărul de cazuri noi se menține redus în această perioadă în România. Chiar și așa, în condițiile în care avem semnale că un nou val pandemic este iminent, testarea pentru COVID-19 este recomandată când avem simptome de răceală, spune prof. dr. Monica Luminos. „În spitale, copiilor li se efectuează o analiză care verifică prezența tuturor virusurilor respiratorii, inclusiv SARS-CoV-2. Ea este disponibilă și în sistemul privat, dar contra cost”, spune medicul infecționist. 

    Cum se tratează răcelile

    În cele mai multe cazuri, rinovirusurile nu ridică probleme deosebite la adulți, iar tratamentul infecțiilor respiratorii pe care le provoacă este simptomatic: picături nazale, paracetamol pentru febră, vitamine din fructe și legume de sezon. Pe fondul unei imunități mai scăzute, copiii pot suferi, însă, complicații: suprainfecții bacteriene sau acutizarea unor boli preexistente precum astmul, sinuzita și bronșita astmatiformă. 

    „În marea lor majoritate, aceste răceli uzuale se pot gestiona la domiciliu, numai că trebuie tratate cu atenție când vorbim despre copii. Lor nu le sunt recomandate siropurile expectorante dacă au mai puțin de 3 ani și nici picăturile nazale dacă au sub un an. La copiii mici, se folosește pompița pentru eliminarea secrețiilor nazale și se fac spălături cu apă de mare”, spune dr. Sandra Alexiu. 

    Când trebuie să consultați medicul pediatru:

    • Dacă bebelușul sau copilul are o respirație șuierătoare (wheezing), ea poate semnala declanșarea astmului sau o bronșită astmatiformă;
    • Dacă, în timpul respirației, bebelușul sau copilul mai mic are mișcări rapide ale toracelui, ele pot indica o insuficiență respiratorie. În aceste cazuri, există suspiciunea de pneumonie interstițială sau de bronșită;
    • Dacă febra este foarte mare sau nu scade.

    Răcelile obișnuite cu rinovirusuri sunt caracterizate de mucozități foarte abundente, care declanșează tusea. „Această tuse nu vine din plămâni și nu trebuie tratată cu sirop de tuse. Mucozitățile sunt cauza și de ele trebuie să scăpăm. Părinții nu trebuie să le administreze copiilor siropuri de tuse, antibiotice sau aerosoli. Ele nici nu scurtează durata bolii, nici nu previn complicațiile. Ba mai mult, le pot face rău. Picăturile de nas administrate sunt absorbite foarte intens de mucoase la copiii sub un an. Substanțele din compoziție sunt derivate de efedrină și pot să le provoace crize hipertensive”, atenționează medicul Sandra Alexiu. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook