Suedia și restul lumii în lupta cu pandemia. Ce șanse are țara care nu vrea să-și izoleze locuitorii

Suedia și restul Europei. Cât de eficient este modelul relaxat în lupta cu pandemia

În timp ce coronavirusul a paralizat o mare parte a Europei, în Suedia nu există stare de urgență și oamenii se bucură de libertate de mișcare. Pe ce mizează guvernul țării scandinave cu această abordare și ce șanse de reușită are, explică în continuare specialiștii. 

Unii îi spun ruletă rusească, alții, experiment pe populație. Abordarea complet diferită a Suediei în fața pandemiei de coronavirus este privită cu scepticism de celelalte state europene și cu multă îngrijorare de comunitatea medicală suedeză. 

În vreme ce multe țări europene sunt aproape paralizate ca urmare a măsurilor stricte de distanțare socială, guvernul suedez tratează cu relaxare această nouă amenințare globală. Nu există în Suedia măsuri cu care noi suntem deja obișnuiți, precum cele de izolare strictă, controale ale poliției și amenzi pentru cei care ies din casă fără un motiv justificat. Școlile primare, parcurile, restaurantele și toate centrele comerciale au rămas deschise, pentru că oficialii suedezi mizează pe conștiința cetățenilor în lupta cu noul virus. 

Prim-ministrul țării scandinave, Stefan Löfven, le-a cerut suedezilor să se comporte „ca adulți” și să nu răspândească „zvonuri și panică”. „Fiecare este responsabil pentru propria bunăstare, pentru vecinii și pentru propria comunitate locală. Acest lucru se aplică și într-o situație normală, și într-una de criză”, spunea și ministerul de externe suedez, Ann Linde, citată de publicația The Guardian.

Viața merge mai departe pentru suedezi

Totuși, boala există și în această țară scandinavă și face mai multe victime decât în România, dar semnificativ mai puține decât în țările grav afectate de pandemie, precum Italia sau Spania. Cu o populație de puțin peste 10 milioane de locuitori, Suedia a înregistrat, până la data publicării articolului, peste 8.400 de îmbolnăviri și aproape 700 de decese. Numărul de testări este de peste două ori mai mare decât în România, raportat la numărul de locuitori: 5.416 teste, respectiv 2.454 de teste la un milion de locuitori.

Primul caz de infectare cu noul coronavirus a fost înregistrat în Suedia pe 4 februarie. Prin comparație, primul caz a fost raportat în România pe 26 februarie. În Suedia, virusul s-a răspândit comunitar din 9 martie, în capitala Stockholm. Încă de la început, guvernul suedez a încercat o abordare mult mai relaxată decât majoritatea statelor europene.

Nu există nicio măsură de izolare totală sau de interzicere a ieșirilor din case, în Constituția suedeză existând, de altfel, o lege care protejează libertatea de a circula. Majoritatea oamenilor merg la birou și cele mai multe afaceri continuă să funcționeze, iar viața suedezilor nu s-a oprit în loc.

Cu toate acestea, a luat câteva câteva măsuri restrictive, dar scopul declarat nu este de a opri epidemia, ci de a-i încetini evoluția, pentru ca sistemul sanitar să o poată gestiona. Astfel, școlile gimnaziale, liceele, universitățile, cinematografele și teatrele au fost închise, evenimentele sportive au fost anulate, iar adunările mai mari de 50 de oameni, interzise. Grădinițele și școlile primare au rămas deschise în principal pentru ca personalul medical să nu fie nevoit să rămână acasă cu copiii, au motivat autoritățile.

Doar persoanele de peste 70 de ani, considerate categorie la risc de complicații pentru COVID-19, sunt sfătuite să respecte mai strict măsurile de distanțare socială. Pentru ele există și o restricție de a le face vizite în cămine.

Pentru celelalte categorii ale populației, măsurile au statut de recomandare, fiind, așadar, benevole. Ele sunt sfătuite să păstreze regulile de distanțare socială, să lucreze de acasă în măsura în care este posibil și să nu călătorească dacă nu este absolut necesar. Dacă au simptomele COVID-19, suedezii sunt sfătuiți de autorități să rămână acasă până la vindecare și pot să lipsească de la serviciu 21 de zile fără a fi obligați să prezinte un certificat medical.

Medicii sunt îngrijorați de evoluția epidemiei

Politica autorității sanitare suedeze este privită cu încredere de majoritatea populației. De altfel, încrederea locuitorilor în guvern și în oameni, în general, este mai mare decât în orice altă țară de pe Glob. Un studiu anual condus de experții Universității din Gothenburg arată că peste 60% dintre suedezi au multă încredere în autorități. Dar nu toți aprobă abordarea flexibilă a guvernului de la Stockholm.

Medicii din Suedia preferă o strategie similară cu cea aplicată de majoritatea statelor europene. La finalul lunii martie, peste 2.000 de medici și experți în sănătate publică au semnat o scrisoare deschisă prin care au cerut guvernului să aplice măsuri mai dure pentru a proteja populația și sistemul de sănătate. „Încă mai avem timp să reacționăm și să suprimăm virusul. Țara noastră nu ar trebui să fie excepția în Europa. Cerem guvernului nostru să ia atitudine acum!”, scriau semnatarii scrisorii

Oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au recomandat tuturor țărilor o serie de măsuri menite să reducă răspândirea noului coronavirus, precum testarea pe scară largă, măsuri de distanțare sau izolarea cazurilor confirmate. Totuși, organizația nu poate impune statelor lumii anumite strategii. „Fiecare țară decide ce acțiuni să ia, în funcție de propria situație și de stadiul diferit în care se află epidemia cu care se confruntă”, spunea purtătorul de cuvânt al OMS, citat de Euronews

Imunizarea colectivă ca strategie în fața COVID-19

După multe săptămâni de distanțare socială și industrii întregi paralizate, celelalte state europene și-au îndreptat atenția către abordarea „laissez-faire” a Suediei prin care speră să-și mențină stabilitatea socio-economică, cu toate riscurile pe care șe-ar putea implica o asemenea strategie. 

Guvernul suedez testează ceea ce au încercat și Marea Britanie, iar apoi Olanda în urmă cu câteva săptămâni, pentru ca apoi să cedeze la presiunea comunității științifice și a populației: imunizarea colectivă sau „de turmă”. Anders Tegnell, epidemiologul-șef al Suediei și autorul strategiei în lupta cu noul coronavirus, speră ca, prin protejarea vârstnicilor (categoria cu riscul cel mai mare de complicații în cazul bolii COVID-19) și prin expunerea tinerilor care nu suferă de boli grave, întreaga populație suedeză să devină imună la virusul SARS-CoV-2. În acest mod, noul coronavirus nu ar mai reprezenta o amenințare pentru Suedia. 

Imunitatea colectivă se atinge atunci când numărul celor imunizați este atât de mare, încât sunt șanse mici ca o persoană fără imunitate pentru acest virus să se întâlnească cu una infectată. În lipsa unui vaccin, singura cale de a imuniza populația este ca o mare parte din ea să se infecteze cu virusul și să dezvolte anticorpi protectori după vindecare. Procentul de populație care ar trebui să capete imunitate pentru ca grupele de risc să fie protejate a fost calculat la 60-70%. 

De ce modelul suedez riscă să nu funcționeze 

„Ceea ce încă nu știm până acum este dacă imunitatea după infectare se manifestă ca în cazul celorlalte coronavirusuri. În cazul SARS-CoV, virusul care provocat epidemia SARS (sindromul acut respirator sever) în 2003, anticorpii s-au menținut la nivel înalt timp de 2 ani. Nu știm încă nici dacă cele câteva cazuri de reinfectare sunt, într-adevăr, de reinfectare. Sunt necesare studii mai îndelungate pentru a avea răspunsuri la aceste întrebări”, spune dr. Ramona Vasile, epidemiolog în cadrul rețelei private de sănătate REGINA MARIA.   

Chiar și în varianta optimistă în care se ajunge la imunizare colectivă, abordarea Suediei atrage după sine un alt pericol. Măsurile prea relaxate de distanțare socială ar putea produce un „șoc mare, scurt și ascuțit” de infecții într-un timp scurt, spune profesorul american de sănătate publică Andrew Noymer, de la Universitatea din California Irvine, citat de The Atlantic. Acest șoc ar copleși sistemele de sănătate și ar duce la un număr mare de decese, iar cel mai elocvent exemplu este ceea ce s-a întâmplat în regiunea Lombardia, din Italia. „După o astfel de catastrofă, este de așteptat ca o mare parte din populație să fie imunizată într-un timp foarte scurt, dar cu prețul multor vieți”, potrivit dr. Ramona Vasile. 

Ce atuuri ar avea modelul suedez

Pe de altă parte, există și câteva argumente în favoarea abordării relaxate a Suediei. Modelul ar putea să funcționeze și să nu ducă neapărat la o catastrofă, dar numai într-o țară precum Suedia. Diferențele culturale și atitudinile sociale pot să dicteze reușita unei asemenea strategii:

Au interacțiuni fizice limitate. Pentru populațiile nordice, spațiul personal este mai important decât pentru cele din sudul Europei, de exemplu. Pentru a menține acest spațiu, locuitorii nordici tind să rămână relativ departe unul de celălalt. Strângerea de mână este o formă de salut obișnuită între suedezi, dar sărutul pe obraz nu face parte dintre obiceiurile lor. 

„Nu cred că putem compara populația suedeză și, în general, pe cea scandinavă, cu cea latină. Suedia este un popor nordic, în care apropierea socială este mult mai redusă decât la noi sau decât în țări precum Italia, Spania și Franța. Pentru noi, aceste măsuri sunt mult mai bune. Fără ele, nu cred că am reuși să ținem pandemia sub control”, mai spune medicul epidemiolog Ramona Vasile. 

Au mai multă disciplină. „Urmăm tradiția pe care o avem în Suedia și ne bazăm foarte mult pe măsurile voluntare, pe informarea publicului în privința lucrurilor corecte de făcut. Această strategie a funcționat destul de bine până acum”, spunea epidemiologul Anders Tegnell, citat de The Globe and Mail. Politica guvernamentală suedeză se bazează foarte mult pe responsabilitatea locuitorilor, fiindcă disciplina reprezintă o normalitate în țările nordice. 

Locuiesc singuri. Mai mult de jumătate (52%) dintre locuințele din Suedia sunt locuite de o singură persoană, potrivit datelor Eurostat. Procentul este cel mai mare din Uniunea Europeană, unde media este de 30%. Motivul ține, din nou, de particularitățile culturale ale acestei țări. Tinerii părăsesc căminul familiei de la vârsta de 18-19 ani, în vreme ce media europeană este de 26 de ani. Cei mai mulți dintre ei nu se mută împreună cu alți tineri, ci locuiesc singuri.

„În alte părți ale Europei, să depinzi de familie nu este considerată o problemă, iar în sudul Europei, să locuiești cu familia este chiar un deziderat – dacă nu locuiești cu ei, este ca și cum ți-ai respinge familia”, explică Gunnar Andersson, profesor de demografie la Universitatea din Stockholm, citat de BBC. Această particularitate în distribuirea poulației ar putea face mai lentă răspândirea noului virus în Suedia. 

Numărul deceselor este în creștere

Abordarea relaxată a Suediei contrastează puternic inclusiv cu a vecinilor săi – Danemarca, Norvegia și Finlanda. Deși au un profil cultural și populațional similar celui suedez, cele trei țări nordice au impus reguli stricte de distanțare socială, iar efectele par mai bune până în acest moment al pandemiei. Diferențele se reflectă în numărul de decese raportat. Cu 68 de decese la un milion de locuitori, Suedia are o rată a mortalității mai ridicată decât toate celelalte. În Norvegia au fost raportate 19 decese la un milion de locuitori, în Danemarca 38, iar în Finlanda, doar 7 decese la un milion de locuitori, potrivit datelor Worldometers.

Pe de altă parte, noul coronavirus nu s-a răspândit în Suedia mai mult decât în celelalte țări nordice, deși primul caz a fost raportat în această țară pe 4 februarie, iar în celelalte trei – la final de februarie. Până la data publicării articolului, în Suedia se înregistrau 834 de cazuri la un milion de locuitori, în Norvegia, 1.115 cazuri, în Danemarca sunt 933 de cazuri și doar în Finlanda sunt mai puține – 470 de infectări la un milion de locuitori.

Totuși, în ultimele zile, numărul deceselor din Suedia a intrat pe o curbă de creștere abruptă și alarmantă din perspectiva comunității medicale. Pe măsură ce numărul deceselor crește, modelul suedez este tot mai contestat.

Din declarațiile oficiale rezultă că sistemul sanitar suedez reușește să gestioneze până acum numărul mai mare de internări. Doar câteva spitale din Stockholm s-au confruntat cu dificultăți în ultima perioadă. Cu toate acestea, guvernul a anunțat că va lua în considerare măsuri mai restrictive, dar care să-i vizeze în special pe vârstnici. O treime dintre municipalitățile suedeze au raportat cazuri de coronavirus în căminele de bătrâni, multe dintre ele fiind foarte afectate de infecție. 

„Dacă strategia lor este mai bună decât a celorlalte state europene este o întrebare la care doar timpul va putea oferi un răspuns. La fel au procedat și alte țări europene, ca Olanda și Marea Britanie, precum și SUA. Inițial, oficialii americani au avut o abordare relaxată, pentru că nu au considerat noul coronavirus un pericol. Ulterior, după ce numărul de infectări a crescut subit, au regândit măsurile și strategiile în fața acestei noi amenințări. Abia după ce pandemia va lua sfârșit putem trage o linie pentru a vedea dacă ceea ce am făcut noi a fost bine sau nu. Este prea devreme să putem trage concluziile acum”, conchide dr. Ramona Vasile. 

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare