Cercetare realizată la Euroclinic: 95% dintre pacienții operați endoscopic pentru deviație de sept de dr. Răzvan Filip respiră considerabil mai bine – evaluare la un an de la intervenție

Monitorizarea rezultatelor unei operații este importantă nu numai imediat după ce se termină controalele post-operatorii, ci și la distanță. Așa a gândit dr. Razvan Filip, medic specialist ORL la Spitalul Euroclinic din București, când le-a cerut pacienților cărora le-a făcut septoplastie endoscopică, adică operație de deviație de sept, să-și evalueze starea la 1 an de la operație. Rezultatele au fost mai bune decât cele ale unui studiu similar din Norvegia. 

Septoplastia este operația chirurgicală de îndreptare a curburilor septului nazal, care are ca scop obținerea unei respirații mai bune pe nas. Altfel spus, operația de deviație de sept.

Există septoplastie clasică, la finalul căreia se pun tampoane nazale speciale pentru menținerea în poziție corectă a septului si pentru oprirea sangerarii, și există septoplastie endoscopică fără tamponament nazal, cea pe care dr. Răzvan Filip, medic specialist ORL la Spitalul Euroclinic din București parte a Rețelei private de sănătate Regina Maria, o practică de aproximativ 10 ani, de când, din dorința de a reduce durerea post-operatorie, cât și de a avea o recuperare mai rapidă, a ales să lucreze numai endoscopic.

„Principalul motiv pentru care pacientul alege să nu-și rezolve aceasta problemă medicală este frica de tamponament”

„Diferența dintre septoplastia clasică și cea endoscopică este modul de vizualizare, adică felul în care ne uităm în nas: ori cu ochiul liber, ori cu endoscopul. Avantajul endoscopului este că luminează mai bine și vezi mai bine ce ai de făcut. Denumirea corectă a operației este septoplastie endoscopică fără tamponament nazal postoperator, pentru că, la sfârșitul operației, nu punem tamponament în nas, adică nu blocăm nasul pacientului. Și el rămâne cu nasul liber de cum se trezește din operație”, explică dr. Răzvan Filip.

Spre deosebire de septoplastia clasică, în urma căreia pacienții trebuie să păstreze acele tamponamente în nări pentru 24-48 de ore, în septoplastia endoscopică acest lucru nu este necesar, ceea ce înseamnă, pe de o parte, că pot să respire pe nas imediat după operație, dar și – poate mai important decât atât – că durerea dispare complet.

De altfel, se întâmplă des ca persoanele care suferă de deviație de sept să amâne rezolvarea problemei de teama durerii care apare în momentul în care sunt scoase tampoanele.

„Există și statistici care spun că principalul motiv pentru care pacientul alege să nu-și rezolve problema este frica de tamponament, adică de blocarea completă a nasului post-operator una-două zile și de durerea post-operatorie, pentru că scoaterea tamponamentului nazal e un moment traumatic pentru pacient, care îl lasă cu mai multe sensibilități sau mai multe dureri în perioada imediat următoare. De-asta unii pacienți ajung să nu-și rezolve problema.”

Dr. Razvan Filip, medic specialist ORL la spitalul Euroclinic din București

De altfel, mai spune dr. Filip, pacienții care se trezesc din anestezie după ce au trecut printr-o septoplastie endoscopică, sunt foarte bucuroși atunci când constată că nu-i doare nimic: „E o surpriză pentru ei să se trezească și să poată să respire mai bine și să nu-i doară nimic. De obicei, asta zic: nu mă așteptam chiar să nu mă doară nimic. Chiar dacă eu le spun asta și le dau și scrise lucrurile astea, tot nu se așteaptă. Și nu se vede nimic pe din afară, nu sunt nici umflați, nimic.”

Precizie mai mare, recuperare mai plăcută

Chiar dacă ambele proceduri chirurgicale, și cea clasică, și cea endoscopică, au o perioadă de recuperare similară, de 1 lună – 1 lună și jumătate de la momentul intervenției, diferența constă pe de o parte în faptul că cea endoscopică are o precizie mai mare, dar și, pe de altă parte, în faptul că recuperarea este mult mai ușoară pentru pacient. 

„Modul de vizualizare endoscopic dă o precizie mai mare a chirurgului decât operația clasică, iar operația este nedureroasă – dar mai degrabă e nedureroasă pentru că nu sunt tampoane în nas la sfârșitul ei – și nu se vede nimic pe dinafară, nu sunt tăieturi, vânătăi, umflături, nimic”, spune medicul ORL-ist, care precizează că pacienții trebuie să știe că operația de deviație de sept se poate face și altfel decât cu tampoane și că își pot rezolva problema și fără dureri.

„Septoplastia endoscopică are o perioadă de vindecare, ca orice leziune pe care o facem în nas, de vreo lună. Însă acea perioadă este mai plăcută decât la operația clasică, adică pacientul doar se simte ca și cum ar fi răcit: are secreții în nas, pe care trebuie să le spele cu ser fiziologic, să vină la niște controale, să protejeze nasul de a nu fi lovit și să nu facă efort. Cam asta e recuperarea la septoplastia endoscopică.”

Dr. Razvan Filip, medic specialist ORL la spitalul Euroclinic din București

În trecut, dr. Filip a avut deseori de-a face cu pacienți care se plângeau de durerile cauzate de scoaterea tamponamentelor de pe nas în urma operației, așa că a decis să facă septoplastia numai endoscopic.

„Pentru că nu-mi plăcea să provoc acea durere pacienților, chiar dacă într-adevăr până la urmă îi ajutam, tot timpul am căutat să am o metodă care să fie nedureroasă pentru pacient. Așa că, acum vreo 10 ani am făcut ultima mea operație clasică. De atunci am făcut numai endoscopic și fără tamponament”, mai spune medicul.

„Am vrut să văd cum sunt pacienții mei la un an de la operație.” Ideea unei cercetări

Interesat tot timpul să se perfecționeze, a început să fie preocupat de verificarea rezultatelor operației la distanță, adică nu la o lună și jumătate de la operație, când se încheie protocolul de urmărire post-operatorie și când toată lumea se simte bine, ci și peste mai mult timp.

„Cum pacienții operați care sunt bine nu se mai întorc să spuna asta, nu știam ce se întâmplă cu pacienții mei după ce trecea o lună, o lună și jumătate de la operație, acela fiind momentul din care nu-i mai văd, pentru că se încheie urmărirea post-operatorie. Deci, mai departe, eu nu am informații despre starea lor, așa că am vrut să văd cum sunt la un an de la operație”, explică dr. Filip.

Prin urmare, a căutat în literatura de specialitate care ar fi momentul optim la care s-ar verifica persistența rezultatelor unei operații de deviație de sept și a găsit un studiu realizat în Norvegia în 2015, la Lovisenberg Diakonale Hospital din Oslo, care măsura eficiența la distanță de 6-8 luni.

A decis să folosească instrumentul din cercetarea norvegienilor, Nasal Surgical Questionnaire (NSQ), pe care l-a tradus și l-a trimis prin email foștilor pacienți. Dacă la studiul norvegian au răspuns 75 de persoane, la chestionarul aplicat de dr. Răzvan Filip au răspuns 84.

„Așa m-am gândit că ar fi bine să mă verific, am vrut să văd care mi-e de fapt rezultatul pe termen lung prin tehnica mea, care nu e o tehnică pe care să o facă toți cei care operează deviațiile de sept. Nici studiul norvegian nu e pe aceeași tehnică, ci e pe patologie de deviație de sept, unde se face septoplastie și se măsoară rezultatul pe termen lung. Deci, am vrut să văd cum sunt pacienții mei la un an de la operație”, mai spune medicul specialist ORL.

Pacienții respondenți au respirația îmbunătățită complet sau substanțial

NSQ, chestionarul chirurgical nazal, conține mai multe întrebări, unele despre simptome, cum ar fi secreții, strănut sau dureri nazale, unele despre medicația folosită (cu sau fără prescripție medicală sau antihistaminice), despre alergii sau fumat, dar cea mai importantă întrebare adresată pacienților operați fie la Lovisenberg Diakonale Hospital din Oslo, fie la Spitalul Euroclinic din București, a fost: „Cum simțiți respirația pe nas față de cum era înainte de operație/operații?”

„După ce am centralizat datele, am observat că am un rezultat ușor mai bun decât cel al studiului de la care am plecat, cel norvegian. Am în majoritate rezultate de complet îmbunătățit și substanțial îmbunătățit. Am și câteva de puțin îmbunătățit și am și un caz care raspunde că e mai rău decât înainte de operație”, spune dr. Răzvan Filip.

Iată o comparație a rezultatelor între cele două țări:

Cum au răspuns pacienții la întrebarea „Cum simțiți respirația pe nas față de cum era înainte de operație/operații?”

	România	Norvegia
S-a îmbunătățit complet	30	8
S-a îmbunătățit substanțial	50	34
S-a îmbunătățit puțin	3	21
Este neschimbată	0	11
Este mai dificilă	1	1
Total răspunsuri	84	75

Rezultate ale septoplastiilor – fără a se specifica dacă sunt clasice sau endoscopice – sunt publicate în mai multe cercetări, raportându-se o îmbunătățire a obstrucției nazale între 47% și 98%. În cazul răspunsurilor pacienților dr. Filip, dacă însumăm răspunsurile „respirația s-a îmbunătățit complet” cu „s-a îmbunătățit substanțial”, obținem 95,2%. În studiul norvegian, însumarea acelorași rezultate reprezintă 56%.

Controlul afecțiunilor care însoțesc deviația de sept îmbunătățește rezultatele septoplastiei

„Celelalte întrebări din chestionar sunt pentru a ne da seama ce alte patologii asociate au pacienții sau ce alte urmări are operația: că sângerează, că îi doare, că au cruste nazale, că orice. Câtă medicație antialergică folosesc, dacă strănută des, dacă se feresc de ceva, adică sunt întrebări în urma cărora eu să văd de ce nu sunt bine cei care nu sunt bine după operație. Să încerc să-mi dau seama de ce: că au o altă patologie asociată sau poate fi ceva de corectat în plus”, ne-a mai explicat medicul.

Răspunsurile la chestionar l-au ajutat să înțeleagă că ceea ce poate îmbunătăți rezultatele septoplastiei endoscopice pe termen lung este controlul afecțiunilor care însoțesc deviația de sept, respectiv rinita alergică și sinuzitele cronice, afecțiuni care pot înfunda nasul și care nu au legătură cu deviația de sept, dar care, nerezolvate, duc la îngreunarea respirației.

Concluzia este că pacienții trebuie informați și educați să revină când și dacă au din nou probleme, iar între timp să-și trateze afecțiunea cronică.

„Eu le spun pacienților mei de la primul consult, când îmi dau seama ce probleme au, că operația nu le ține nasul desfundat toată viața. Pacientul se concentrează pe obstrucție sau pe lipsa ei, nu se concentrează pe diagnosticele care l-au dus în situația asta. Așa că eu le zic că putem rezolva unul dintre ele, adică deviația de sept, dar pe celelalte trebuie să le ameliorăm. Și atunci, după ce am ameliorat respirația, ca pacientul să-și mențină rezultatul, trebuie să-și facă tratamentul afecțiunii de bază, adică rinitei alergice, spre exemplu.”

Dr. Razvan Filip, medic specialist ORL la spitalul Euroclinic din București

Chiar dacă septoplastia poate fi refăcută după o perioadă, de exemplu pentru a recorecta septul în urma unei lovituri, de cele mai multe ori, pacienții revin la medicul ORL-ist pentru a rezolva afecțiunile asociate, cum e rinita alergică.

Pentru aceste afecțiuni, pacientul trebuie să consulte un alergolog pentru a afla la ce anume este alergic, să urmeze un tratament medicamentos, iar, din punct de vedere chirurgical, se poate interveni asupra cornetelor nazale inferioare, care sunt crescute de rinita alergică. „În felul acesta le luăm componenta de obstrucție din rinita alergică, dar ei, după ce se vindecă operația, ar trebui în continuare să-și facă tratament de rinită alergică pentru a-și menține rezultatul intervenției”, insistă dr. Răzvan Filip.

80% din oameni au septul deviat, doar 20-30% din ei ajung la operație

Aproximativ 80% din populația generală are deviație de sept. Dintre aceștia, mulți ajung la ORL, dar nu toți ajung și la operație. „Pentru că nu suntem roboți, mașini, oamenii nu au organele simetrice. Dar faptul că septul acela este strâmb nu înseamnă neapărat că pacientul are și o problemă cu cât de strâmb e; de aceea nu operăm toată populația de deviație de sept. Dacă aproximativ 80%-90% dintre oameni au septul deviat, probabil 20-30% dintre ei au o simptome și pe aceștia ajungem să-i operăm”, mai spune medicul.

Septoplastia este o operație care se poate face indiferent de anotimp, mai ales în ziua de azi, când putem controla mediul în care trăim. Excepții ar putea fi în cazul persoanelor care lucrează în aer liber și sunt mai expuse schimbărilor de temperatură.

Pentru septoplastia endoscopică e necesară o zi de internare, iar operația se face cu anestezie generală. Înainte de operație, pacientul face analize de sânge și se întâlnește cu medicul anestezist, pentru a se decide că intervenția poate fi făcută.

Septoplastia endoscopică se realizează în general în spitalele private, pentru că presupune aparatură mai performantă și, deci, mai costisitoare, care nu există în cele mai multe din spitalele publice. În plus, tehnica chirurgicală nu se învață nici în facultatea de medicină, nici în spitalele de stat.

„Acest tip de intervenție necesită antrenament, ca orice intervenție chirurgicală. În sistemul de învățământ medical românesc, cel puțin în anii mei de studiu, nu lucram cu această tehnică, e o tehnică pe care am învățat-o ulterior. Ca să o înveți, fie te îndrumă cineva, fie o deduci, așa cum am facut eu, din nevoia de a face mai bine pentru pacienții mei. Iar eu nu mai fac operația clasică de 10 ani aproximativ. Sunt obișnuit să mă uit cu endoscopul în nas și sunt obișnuit ca, la sfârșit, să nu las tampoane în nas”, completează dr. Răzvan Filip.