Noua variantă de coronavirus se va răspândi rapid și în România. Estimările cercetătorilor

    Oriunde a apărut, noua variantă de coronavirus s-a răspândit foarte repede și România nu va fi excepția de la regulă, crede dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Cambridge. Cât de mult circulă acum la noi nu putem ști, pentru că țara noastră nu face supraveghere epidemiologică. O alternativă mai ieftină și mai rapidă la secvențierea genomică există, dar România nu o folosește.

    În timp ce tot mai multe state europene impun restricții dure pe fondul creșterii alarmante a cazurilor de COVID-19, rata de infectare cu noul coronavirus continuă să scadă în România. Timiș este acum singurul județ în care incidența cazurilor de COVID-19 la 14 zile depășește 3 la mia de locuitori (incidența actualizată pe Graphs.ro). Țările vecine – Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina și Moldova sunt, la fel ca România, pe un trend descrescător la numărul de cazuri noi.

    Cu aceste cifre, relaxarea restricțiilor pare justificată, cu toate că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) o califică drept prematură. „Am învăţat lecţii dure – deschiderea şi închiderea, iar apoi redeschiderea rapidă (a societăţilor) este o strategie proastă”, spune Hans Kluge, directorul pentru Europa al OMS, citat de Reuters.

    Rata de transmitere a noului coronavirus rămâne în continuare ridicată în Europa și trebuie să avem răbdare, avertizează oficialul Organizației Mondiale a Sănătații. 

    Mai puține teste, mai puține cazuri noi raportate

    Cât de fidel reflectă cifrele raportate zilnic situația reală din România? „Scăderea ratei de infectare există și se vede în spitale, în numărul de pacienți internați la terapie intensivă. Cazurile severe reflectă într-o bună măsură numărul de infectări, dar nu întocmai. Pot să rămână ascunse formele ușoare, asimptomatice. Acei oameni fie nu se testează, fie se testează acasă, cu teste rapide și nu ajung în sistemul de raportare”, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, din București. 

    Numărul de cazuri noi a scăzut, dar la fel s-a întâmplat și cu testările pentru COVID-19. Capacitatea de testare a României a scăzut dramatic în ultima lună, ajungând mult sub alte state europene, arată raportările Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC)

    Că numărul de testări, și așa mic, a scăzut și mai mult la noi în ultimele luni se poate observa și pe graficele Our World in Data. Din 20 noiembrie 2020 și până în 29 ianuarie 2021, numărul de teste zilnice raportat la o mie de locuitori a scăzut de la 1,86 la 1,02. La 29 ianuarie, Austria efectua peste 23 de teste zilnice la mia de locuitori (o medie a ultimelor 7 zile), Danemarca – aproape 16 teste, Marea Britanie – 8,85 teste zilnice/1.000 de locuitori, Spania – aproape 5 teste, Slovenia – aproape 6 teste, Franța și Italia – 4,51 teste, respectiv 4,06 teste, Bulgaria – 1,44 teste la mia de locuitori. Doar Ucraina testează mai puțin decât noi (0,49 teste zilnice/1.000 de locuitori), iar cu Polonia ne situăm aproape la același nivel de testare. 

    O testare adecvată presupune, așa cum o definește Organizația Mondială a Sănătății, efectuarea a 10-30 de teste pentru fiecare caz nou confirmat. Datele Our World in Data arată că, pe 28 ianuarie 2021, Norvegia făcea 55,9 teste, Finlanda – 30,8 teste, Italia – 19,7 teste, Bulgaria – 17,7 teste și Ungaria -12,5 teste. România efectuează 7,6 teste/caz nou confirmat, la fel ca Polonia, dar mai mult decât Cehia, Serbia și Ucraina.

    Testele rapide făcute acasă nu apar în cifrele oficiale

    Că indicii de raportare a cazurilor noi de COVID-19 nu reflectă întocmai realitatea din România confirmă și secretarul de stat Andreea Moldovan. „Am realizat cu toţii că ne testăm poate mai puţin decât ar fi cazul, dar, cu siguranţă, raportăm mai puţin decât e cazul în ceea ce priveşte testele pe care le avem pozitive. Astfel încât, un focus principal acum este pe creşterea capacităţii de testare. Având un număr mai mare de teste făcute, cu siguranţă vom putea să recurgem mai uşor la indicii de evaluare a activităţii epidemiologice în ţară, a circulaţiei virusului şi a impactului pe care virusul îl are asupra populaţiei. Astfel încât, ştiind foarte bine pe ce teren stăm, vom putea să şi interpretăm mai bine ceea ce se întâmplă în ţară”, a declarat secretarul de stat într-o conferință de presă, potrivit Agerpres

    Un motiv în plus pentru care cifrele oficiale nu reflectă gradul real de răspândire a infecției cu noul coronavirus în România este că testele rapide antigen efectuate la domiciliu nu se regăsesc în raportări. „Sunt mulți oameni care îşi fac testarea, un membru al familiei iese pozitiv, iar ceilalți în familie nu-şi mai fac testul, pentru că nu are rost să îl folosească suplimentar, iar acel test nu se raportează”, mai spune Andreea Moldovan. 

    România nu monitorizează răspândirea virusurilor mutante

    Până la data publicării acestui articol (31 ianuarie 2021), au fost confirmate în România 18 cazuri de infectare cu varianta de virus B.1.1.7. Sunt aceste cazuri excepționale sau nu cunoaștem, de fapt, amploarea răspândirii noii variante? „Știu că cei care sunt confirmați cu noua variantă de coronavirus nu au legătură cu Marea Britanie, mare parte din ei, deci e clar că e o transmitere comunitară”, potrivit medicului Adrian Marinescu. 

    O hartă cu variantele de coronavirus înregistrate pe glob este disponibilă pe platforma GISAID – o inițiativă științifică globală care oferă acces deschis la datele genomice ale noului coronavirus.

    Țări precum Marea Britanie și Danemarca fac în mod sistematic secvențieri ale virusului pentru a descoperi eventuale variante modificate genetic. „Secvențierea a devenit rapidă și foarte ieftină, este accesibilă și unor centre modeste, din aproape orice colț al lumii”, spunea într-un interviu pentru Smart Living dr. Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge. 

    Există o soluție mai accesibilă decât secvențierea, dar nu a ajuns și la noi

    Pentru România, secvențierea se dovedește inaccesibilă, dacă ne gândim că, până la aceste 18 cazuri, ultima a fost efectuată în luna iunie 2020. „E un proces laborios, costisitor. Costă undeva în jur de 500 de euro o secvențiere”, motiva într-o conferință de presă medicul Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din INSP. 

    Există o alternativă mai rapidă și mai puțin costisitoare decât secvențierea, ne-a spus dr. Octavian Voiculescu: un alt tip de test RT-PCR pe care țări ca Marea Britanie și Franța îl folosesc acum. „Kitul de testare este diferit. Nu implică doar o porțiune din genomul virusului, precum cele utilizate în mod curent, ci trei. Întâmplător, detectează o mutație prezentă în varianta B.1.1.7. și nu în prea multe altele. Nimic nu împiedică să refaci un RT-PCR cu acest kit pe 10% din testele pozitive dintr-o zi ca să vezi circulația noii variante în populație. Testul are o precizie de peste 90%, dar poți să faci și secvențierea ulterior dacă vrei să fii sigur că e varianta nouă sau vreo variantă cu aceeași mutație”, explică cercetătorul.

    „Măcar o dată pe săptămână s-ar putea face exercițiul acesta, care ar permite să avem o idee despre prevalența variantei noi și evoluția ei în timp!”.

    dr. Octavian Voiculescu, doctor în neuroștiințe și cercetător la Universitatea Cambridge

    Dacă nu avem supraveghere epidemiologică, ar trebuie, cel puțin, să creștem creștem capacitatea de testare pentru COVID-19, crede dr. Marinescu. „Știm că această variantă nouă din Marea Britanie crește numărul de infectări, așa că mă pot uita mult mai ușor la ele. Mai bine fac o testare extinsă și din ea îmi dau seama dacă a crescut numărul de infectări. Logic, tot în numărul de infectări văd dacă testez suficient. Dacă nu reușești să faci asta, tot din considerente financiare, e greu de crezut că vei crește secvențierea atât cât ne-am dori, fiindcă este mult mai costisitoare”, spune medicul infecționist. 

    Cât de repede se răspândește noua variantă de coronavirus

    Varianta britanică a coronavirusului are mutații care cresc capacitatea virusului SARS-CoV-2 de a infecta celulele. Ea înlocuiește rapid versiunile anterioare ale virusului. Că se transmite foarte ușor s-a văzut clar și în focarul de la Școala 28 din București: 9 din 10 contacți ai bolnavului confirmat au avut test pozitiv de COVID-19.

    Cu cât este mai contagioasă, procentual, față de varianta originală nu se știe foarte exact. Procentul avansat de dr. Erik Volz, de la Colegiul Imperial din Londra, în luna decembrie, într-o prezentare, era de 70%. O estimare mai recentă, făcută de cercetători danezi, arată că noua variantă de coronavirus ar fi ceva mai puțin contagioasă decât se credea: cu 30-50% față de varianta inițială.

    Un lucru este cert: „oriunde a apărut, s-a răspândit foarte repede. Nu am niciun motiv să cred că ea se răspândește altfel în România decât în orice altă țară”, spune dr. Octavian Voiculescu, cercetător român la Universitatea Cambridge. Ca să ne facem o idee despre viteza cu care se transmite noua variantă de SARS-CoV-2, analizăm situația din câteva țări:

    Marea Britanie

    Noua variantă a coronavirusului a fost descoperită în Marea Britanie în septembrie 2020. O lună mai târziu, circa un sfert dintre cazurile înregistrate în Londra erau cauzate de noua variantă, potrivit BBC. Până la jumătatea lunii decembrie, gradul de răspândire a ajuns la două treimi din cazuri.

    În decembrie Tony Cox, șeful laboratorului britanic de testare COVID-19 Biocentre and Milton Keynes Lighthouse, publica pe Twitter un grafic în care arăta prevalența în creștere a noii variante în testele pozitive.

    Cum a fost înlocuită în Marea Britanie varianta anterioară a coronavirusului cu cea nouă Sursa: Twitter Tony Cox

    Între 1 octombrie și 18 decembrie 2020, ea a devenit dominantă în Marea Britanie și numărul de cazuri noi a crescut constant în acest interval. Vârful acestui nou val de infectări din Marea Britanie s-a înregistrat pe 8 ianuarie, când au fost depistate puțin peste 68.000 de cazuri noi. După această dată, rata de infectare a intrat pe o curbă descendentă. 

    Evoluția COVID-19 în Marea Britanie Sursa: Worldometers

    Portugalia și Spania

    Portugalia și Spania sunt alte două țări grav afectate de al treilea val de COVID-19. Dacă la începutul pandemiei, Portugalia era considerată un model de succes în lupta cu pandemia, mai ales în comparație cu țara vecină, Spania, rata de infectări noi a ajuns aici cea mai ridicată din lume la jumătatea lunii ianuarie 2021. Media zilnică de cazuri noi este de aproximativ 12.000 acum, decesele au atins un record de 300 pe zi și tendința este de creștere (grafic aici).

    La sfârșitul lunii decembrie, noua variantă de coronavirus avea în Portugalia o prevalență de 9% din totalul îmbolnăvirilor. Până pe 25 ianuarie, ea a ajuns la 20%. Restricțiile pentru populație nu au fost înăsprite în acest interval.

    În Spania, al treilea val de infectări a început în decembrie 2020 și ultimele zile din ianuarie 2020 au adus recorduri de cazuri noi și decese (grafic aici). Criza coronavirusului nu pare aproape de final peninsula iberică. Cotidianul El Pais notează că varianta nouă, mai contagioasă a virusului descoperită în Marea Britanie se răspândește tot mai mult în această țară.

    În regiuni precum Cantabria sau nord-estul provinciei Madrid, peste 20% dintre cazurile noi sunt provocate de varianta nouă a virusului descoperită în Marea Britanie. 

    Danemarca a impus restricții preventiv

    Într-o situație similară României se află acum Danemarca: rata infectărilor este în scădere de aproximativ o lună. Raportat la populație, este o țară care are mai puține cazuri confirmate decât România, deși testează mult mai mult (aproape 16 teste zilnice/1.000 de locuitori versus 1,02 teste zilnice/1.000 de locuitori în România). Cu toate acestea, autoritățile daneze au impus restricții dure, preventiv: au limitat călătoriile în și din alte țări, au impus prezentarea unui test negativ la intrarea în țară, au închis școlile primare și au limitat la 5 numărul de persoane care se pot aduna în spațiile publice. 

    Măsurile stricte au fost aplicate într-un moment moment în care varianta B.1.1.7. avea o prevalență scăzută în Danemarca. Chiar și așa, ea s-a răspândit brusc și rapid, întocmai cum au estimat, de altfel, specialiștii danezi. Această țară ne poate oferi cea mai bună imagine despre viteza de răspândire a noii variante de coronavirus. Motivul: secvențiază toate virusurile de la toți cei cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR. 

    În ultima săptămână din 2020, varianta britanică a coronavirusului a fost identificată în 2% dintre probele pozitive secvențiate. Până la jumătatea lunii ianuarie 2020, ajunsese la 7%, conform ultimelor date disponibile.  Dacă nu am fi monitorizat intens răspândirea noii variante, ar fi avut o falsă senzație de siguranță acum, spune Tyra Grove Krause, directorul științific al institutul de cercetare danez Statens Serum Institut, citată de Washington Post

    „În baza analizelor efectuate, Danemarca se așteaptă ca B.1.1.7. să devină varianta dominantă în februarie și să producă aproximativ 4.000 de cazuri noi cel târziu în aprilie (n.r. – media zilnică fiind de circa 700 de cazuri în ultima săptămână din ianuarie), chiar și cu toate restricțiile posibile. Încearcă toate aceste restricții în speranța că vor ține infecțiile în frâu și că vaccinarea va putea juca un rol până atunci”, potrivit dr. Octavian Voiculescu. Calculele sunt disponibile pe platforma Statens Serum Institut

    Cât de mult va conta că am început vaccinarea populației

    Spre deosebire de Portugalia, Spania și alte țări în care noua variantă de coronavirus s-a răspândit rapid, România a demarat campania de vaccinare a populației înainte de apariția primelor cazuri de infectare cu noua variantă de coronavirus.

    Potrivit platformei naționale de informare vaccinare-covid.gov.ro, 571.091 de români au primit vaccinul împotriva COVID-19 până la data de 30 ianuarie 2021 (dintre care doar 101.305 persoane sunt imunizate cu două doze), ceea ce înseamnă că mai puțin de 3% din populația țării noastre este vaccinată și mult mai puțin de atât are protecția maximă oferită de ambele doze. 

    România este fruntașă la viteza de vaccinare în Uniunea Europeană, fiind pe locul 2, după Malta, potrivit Politico. Ne va ajuta această performanță când se va răspândi noua variantă de coronavirus B.1.1.7. și la noi?

    „Procentul este prea mic în acest moment în România ca să conteze la numărul de îmbolnăviri cu noua variantă și să influențeze evoluția epidemiei. Și peste o lună dacă se răspândește această variantă, procentul din populație imunizată nu va ajunge la mai mult de 5%. Pentru ca vaccinarea să aibă un impact asupra ratei de infectare, ar trebui ca peste 30% din populație să primească serul. Altceva i-ar influența evoluția, și anume comportamentul nostru”, apreciază dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul SNMF.

    Până la 25 ianuarie, 69 de țări din lume au raportat cazuri de infectare cu noua variantă britanică B.1.1.7., potrivit datelor centralizate de Organizația Mondială a Sănătății. 

    Marea Britanie a înregistrat o scădere cu 24% a cazurilor de COVID-19 în săptămâna 20-27 ianuarie, arată cel mai recent raport săptămânal al Organizației Mondiale a Sănătății.

    Oficialii britanici au demarat campania de vaccinare pe 8 decembrie 2020, cu serul de la Pfizer. Exact o lună mai târziu, pe 8 ianuarie 2021, au atins vârful maxim de infectări: 68.053. De atunci, numărul de cazuri zilnice noi a scăzut treptat cu până la o treime față de perioada de vârf. 

    Cum a scăzut rata infectării în Marea Britanie

    Dacă vaccinarea a avut vreo influență în reducerea numărului de cazuri din Marea Britanie este prea devreme să tragem o concluzie, spune dr. Octavian Voiculescu.

    „Deocamdată, abia i-au vaccinat pe cei mai vulnerabili (în majoritate, cu prima doză și larga majoritate o va primi pe a doua abia peste 2-3 luni). Adică jumătate sau două treimi dintre cei foarte în vârstă (80+ ani, 70-80 de ani, mai puțini dintre cei de 65-70 de ani), oameni din cămine de bătrâni și îngrijitorii lor (statistic, puțini) și personal chiar din prima linie a NHS. Aceștia din urmă sunt posibil deja imunizați natural, iar ceilalți nu sunt printre cei care răspândesc virusul cel mai mult”, potrivit cercetătorului. 

    Per total, abia 10% din populația britanică a primit vaccinul, majoritatea doar cu prima doză, și nu populația cea mai activă social. „Chiar dacă vaccinarea ar reduce semnificativ transmiterea, cei imunizați până acum ar fi prea puțini pentru a vedea efecte. În plus, nu știm foarte bine cât este redusă transmiterea de către vaccinurile folosite. E prematur să se vadă efecte și să ghicim semnale destul de fiabile”, este de părere dr. Voiculescu. 

    Scăderea numărului de infectări din Marea Britanie din ultimele săptămâni se datorează restricțiilor impuse de autorități și prea puțin vaccinării populației.

    Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul SNMF

    Cu noua variantă, crește procentul din populație care trebuie imunizată

    Varianta de coronavirus B.1.1.7. descoperită în Marea Britanie este mai contagioasă decât versiunea care a circulat până acum pe glob. Vaccinurile existente oferă protecție și împotriva ei, dar, dacă va deveni varianta dominantă, ar trebui imunizați mai mulți oameni pentru a ține pandemia sub control.

    Cu varianta care domină acum în România, procentul de populație care trebuie să primească vaccinul pentru a obține imunitatea colectivă ar fi de 60-70%. Cu noua variantă, acoperirea vaccinală ar trebui să ajungă la 80%.

    Medicul Gindrovel Dumitra explică: „În cazul variantei inițiale a coronavirusului, R0 sau numărul bazal de reproducere este cuprins între 2 și 3. Aceasta înseamnă că un bolnav împrăștie virusul la două-trei persoane. Noua variantă identificată în Marea Britanie are un R0 cu 0,5 mai mare, adică ajunge la 2,5-3,5. De ce este important acest număr de reproducere? Pentru că, în funcție de valoarea lui, se poate calcula necesarul de acoperire vaccinală în populație suficient pentru a împiedica transmiterea bolii. De exemplu, pentru difterie, care are un R0 tot de 2-3, a fost suficientă vaccinarea a 70% din populație pentru a opri transmiterea. Pentru rujeolă, al cărei R0 este de 16-18, este necesară imunizarea a peste 95% din populație. Cu cât crește acest număr de reproducere, cu atât va trebui să avem o acoperire vaccinală mai mare. Pentru varianta B.1.1.7. a noului coronavirus, acoperire vaccinală ar crește până la 80%, ceea ce este este imposibil de atins, din punctul meu de vedere”, susține dr. Dumitra. 

    De evitat, este imposibil de evitat”

    Situația României este acum mai bună decât a multor țări din Europa, dar suntem pe o gheață subțire și situația poate oricând să se schimbe după răspândirea unor noi variante de virus, nu neapărat a celei din Marea Britanie, crede medicul Adrian Marinescu.

    „Clar există riscul să crească infectările și la noi, dar speranța mea este că nu vom trece printr-un nou val. Măsurile sunt mai bune, se fac izolări regionale. E o situație diferită, așa că sunt încrezător că nu va fi un capăt de țară”, spune specialistul infecționist. 

    E posibil să mai avem o creștere a numărului de cazuri, dar diminuată. Sper să nu fie la nivelul celei britanice. De evitat, este imposibil de evitat”. 

    dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și coordonatorul grupului de vaccinologie din cadrul SNMF

    Noua variantă a coronavirusului nu va ocoli țara noastră, spune și medicul Gindrovel Dumitra, dar este încrezător că românii și-au însușit bine măsurile de prevenție. 

    „În opinia mea, care nu este susținută științific, scăderea numărului de cazuri din decembrie-ianuarie în România reprezintă consecința unei schimbări de comportament care a avut loc la nivelul populației odată ce a văzut amploarea valului doi. Dacă veți merge acum în hipermarketuri sau în alte locuri publice, nu veți mai vedea oameni fără mască de protecție așa cum vedeam în septembrie-octombrie. Nu contest că nu mai există câteva persoane, dar, în general, există un comportament însușit de a purta mască și de a respecta regulile de protecție. Eu cred că noi avem în acest moment un comportament modulat. El a fost influențat de teamă, pentru că am ajuns să cunoaștem rude care au ajuns în terapie intensivă și percepția populației despre boală s-a schimbat”, spune dr. Dumitra, care crede că acest comportament învățat se va menține și de acum înainte.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook