Vacanța în pandemie: de unde vin cele mai mari riscuri și cum ne protejăm

    Avem liber la plajă și la terase de la 1 iunie, iar declarație nu ne mai trebuie ca să ieșim din localități. Viața pare să revină la normal, ne facem deja planuri de vacanță la mare ori la munte, dar nu putem să nu ne întrebăm cât de periculoase sunt apa mării, nisipul, piscina, șezlongul sau hotelul la care ne cazăm. Nu de la ele vine cel mai mare risc de infectare cu noul virus în concedii, ne spun profesorul Alexandru Rafila și medicul Adrian Marinescu. Află în continuare cum te protejezi de coronavirus în vacanță.

    Fie că mergem la mare sau la munte, că facem plajă sau drumeții, vacanțele în contextul pandemiei de coronavirus nu vor mai fi la fel ca cele de până acum. Când ne gândim la ce riscuri ne expunem în concedii, ne gândim în primul rând că vom intra în contact cu obiecte și suprafețe atinse de mulți oameni, de la șezlonguri,  mese, scaune și veselă de restaurant, până la piscina hotelului.

    Dar nu din aceste locuri vin, de fapt, cele mai mari pericole în concediile pe care le plănuim, au explicat pentru Smartliving.ro profesorul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății și dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală. 

    Să purtăm masca de protecție corect și în contextul potrivit și să păstrăm distanța față de alți oameni ne ajută mult mai mult decât să ne concentrăm atenția la suprafețe și obiecte.

    „Este puțin ciudat că ne gândim să nu ne îmbolnăvim dacă punem mâna pe o suprafață, dar noi nu folosim corespunzător masca de protecție sau nu o purtăm când trebuie. Avem tendința să dezinfectăm cumpărăturile sau hainele după fiecare purtare, dar virusul nu se transmite în felul acesta decât în situații excepționale. Trebuie să ne concentrăm pe măsurile care favorizează transmiterea pe scară largă a bolii, cum sunt distanțarea socială, igiena mâinilor și purtarea măștii. Să nu încercăm să ne ocupăm mult prea mult timp și să avem o preocupare excesivă cu aceste modalități excepționale de transmitere”, ne spune prof. dr. Alexandru Rafila.

    Prea multă socializare, pericol mare de infectare

    Medicul infecționist Adrian Marinescu crede că o problemă mai mare decât șezlongul de la plajă și vesela din restaurante va fi dorința noastră de socializare și de relaxare mai mult decât ar trebui în această vară, când încă suntem în plină pandemie.

    „Pentru o vacanță, unde văd pericolul real este că oamenii vor socializa în familia extinsă și între prieteni. Până la urmă, se vor forma acele grupuri de vacanță care vor lua un contact nemijlocit și probabil că nu vor purta măști în multe situații: pe plajă, când merg la restaurant să ia masa ori când se adună în camera de hotel. Aceste mici focare de familie vor reprezenta un risc pentru cei care merg în concedii”, apreciază specialistul. 

    Mi-e teamă că relaxarea va însemna pentru oameni reguli pe care nu le vor respecta. Vor considera că riscul a trecut cu totul și că nu au de ce să respecte regulile. Aceasta ar fi o greșeală, pentru că riscul de infectare încă există și măsurile încă trebuie respectate”. 

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București

    Ce risc de infectare cu noul coronavirus avem în timpul concediilor la mare sau la munte depinde în cea mai mare măsură de cât de mult socializăm cu alte persoane din afara familiei restrânse.

    „Dacă intrăm în contact cu persoane necunoscute, cu care ne întâlnim accidental și pentru puțin timp, riscul este mic, chiar foarte mic. În schimb, contactul cu familia extinsă și cu prietenii poate fi o problemă, pentru că vom petrece mult timp cu ei și riscăm să nu păstrăm mereu distanța socială. Altfel spus, dacă stăm împreună cu alte familii, cu șezlongul unul lângă altul, cum se întâmpla de obicei în concediile la mare, ne expunem unui risc crescut. Focarul de familie sau cu cei apropiați este similar celui dintr-un birou, de la serviciu”, completează dr. Adrian Marinescu.

    Și la mare, și în viața de zi cu zi, când mergem undeva, trebuie să avem un comportament mai precaut – acesta este principalul lucru pe care ar trebui să îl respectăm în această vară. Și hotelurile, și restaurantele pot reprezenta un pericol, dar el depinde în mare parte de cum ne comportăm noi”.

    Prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății

    Ce risc avem să ne infectăm de pe șezlong și din camera de hotel

    Până la ora actuală, nu s-au făcut studii care să analizeze în mod direct diverse obiecte de pe plajă sau din hoteluri ca potențial mediu de transmitere al noului virus, dar există o analiză de referință cu privire la contaminarea obiectelor și a suprafețelor, în general. Ea a fost publicată la jumătatea lunii martie 20202 în revista de specialitate The New England Journal of Medicine și arată că SARS-CoV-2, virusul care provoacă infecția COVID-19, poate rezista pe suprafețe de la câteva ore până la mai multe zile.

    Autorii studiului au testat rezistența coronavirusului la mai multe valori de temperatură și umiditate pentru a mima „o varietate de situații din gospodării și din spital”. Concluziile au fost că SARS-CoV-2 poate rezista pe suprafețe astfel:

    Cât rezită virusul pe suprafețe
    până la 3 ore în aer;
    până la 24 de ore pe carton;
    până la 2-3 zile pe plastic;
    până la 4 ore pe cupru;
    SURSA: The New England Journal of Medicine

    Ce nu spune acest studiu este dacă oamenii chiar se pot infecta după ce ating aceste suprafețe și obiecte pe care există virusul. De altfel, contaminarea în acest mod a fost și este în continuare un subiect de dispută în lumea medicală. Sunt experți care ne sfătuiesc să dezinfectăm riguros suprafețele atinse frecvent de mai mulți oameni și chiar cumpărăturile, dar și specialiști care dezaprobă aceste măsuri, calificate de ei ca excesive. 

    O dispută medicală: se transmite sau nu virusul de pe obiecte?

    Riscul de infectare cu noul coronavirus de pe suprafețe este o necunoscută chiar și pentru organizațiile medicale importante, care dau uneori populației informații contradictorii. Dacă, la începutul pandemiei, Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) susținea că infectarea de pe suprafețe și obiecte „poate fi posibilă”, la jumătatea lunii mai, instituția și-a modificat recomandările pe platforma oficială.

    Experții americani explicau apoi că virusul SARS-CoV-2 „nu se răspândește ușor” de pe suprafețe și obiecte contaminate. COVID-19 se transmite în principal prin contactul apropiat dintre un bolnav și o persoană sănătoasă, spuneau oficialii CDC în noile recomandări. Informațiile despre contaminarea suprafețelor se regăseau într-o secțiune separată, cu titlul „Virusul nu se transmite ușor în alte moduri”. Informațiile lăsau de înțeles că temerea oamenilor de a se infecta după ce ating obiecte contaminate cu virusul este nejustificată. 

    Câteva zile mai târziu, după ce opinia publică a cerut detalii despre motivele acestei schimbări, CDC a revenit la versiunea anterioară, ușor modificată: „virusul se poate răspândi în alte moduri” și „este posibil ca o persoană să se infecteze cu COVID-19 prin atingerea obiectelor li suprafețelor pe care există virusului și apoi prin atingerea nasului, a gurii sau a ochilor. Acesta nu este principalul mod prin care virusul se răspândește”. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: igiena mâinilor

    Profesorul Alexandru Rafila ne-a explicat cum putem lua virusul pe această cale și cât de practic este să dezinfectăm lucrurile din jur: „Nu este relevant cât rezistă virusul pe o suprafață. Important este cât virus există pe acea suprafață ca să ne poată produce infecția. Un obiect sau o suprafață nu are cum să producă o boală cu transmitere respiratorie decât dacă o persoană atinge suprafața contaminată și duce apoi mâna la nas, gură sau ochi. Mai simplu decât să dezinfectezi suprafețele este să te speli pe mâini”. 

    Probabilitatea de infectare cu noul coronavirus de pe obiecte și suprafețe este redusă, crede și medicul infecționist Adrian Marinescu. „S-au făcut mai multe mici studii și s-a ajuns la următoarea concluzie: la nivelul unei suprafețe sau a unui obiect trebuie să existe o anumită încărcătură virală pentru a exista un risc de îmbolnăvire. Or, de cele mai multe ori, aceste suprafețe nu se pot încărca viral atât de mult încât atingerea lor să ne expună riscului de infectare.

    Cu o excepție: dacă înaintea mea a trecut o persoană bolnavă și, mai ales, dacă era simptomatică și a strănutat sau a tușit direct pe o suprafață, iar eu am venit imediat după, am atins acea suprafață și am dus mâna la nas, am risc de îmbolnăvire. Această situație este destul de rară. De obicei, dacă păstrez igiena mâinilor, nu ar trebui să am probleme cu suprafețele. Probabilitatea de infectare este mică, motiv pentru care nici nu se întâmplă la magazin o infectare prin atingerea suprafețelor. Ea se produce din cauza faptului că venim în contact cu alți oameni”, mai explică specialistul de la Institutul „Matei Balș”. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: hotelul

    Regulile impuse hotelierilor de autorități pentru a putea funcționa în această vară elimină riscurile de infectare cu noul coronavirus atâta vreme cât sunt respectate și de turiști. „Dacă hotelierii, dar și clienții, respectă regulile obligatorii și de bun simț, cazarea la hotel nu ar trebui să prezinte riscuri mari de îmbolnăvire”, crede dr. Adrian Marinescu. 

    Cât despre dezinfectarea camerei de hotel la cazare, profesorul Alexandru Rafila ne recomandă să nu exagerăm. „Nu este o idee bună să devenim obsedați, să umblăm cu o sticlă de spirt sau cloramină și să ștergem orice suprafață. Sigur, trebuie să avem o mică sticlă cu dezinfectant pe bază de alcool, dar o folosim pentru dezinfecția mâinilor când nu ne putem spăla”, recomandă specialistul în sănătate publică. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: terasele 

    La terase, mesele la distanță de doi metri una de alta și numărul limitat de persoane la masă, cum impun normele publicate în Monitorul Oficial, ar trebui să reducă la minim riscul de infectare, alături de măsurile de igienă aplicate de personal. „Terasele nu ar trebui să prezinte un risc dacă se respectă reguli precum să se renunțe la autoservire, să se distanțeze mesele și numărul de clienți să fie mic la masă”, apreciază dr. Marinescu. 

    Nu are importanță dacă sunt patru sau șase persoane la masă, atâta vreme cât ele fac parte din aceeași familie, precizează profesorul Alexandru Rafila. Sistemul de rezervare ar trebui respectat clar și aplicat inclusiv în alte tipuri de servicii, cum ar fi piscinele publice, crede specialistul. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: campingul

    Campingul cu persoane care fac parte din familie ar trebui să fie una dintre cel mai puțin riscante activități de vară din perspectiva infectării cu noul coronavirus.
    Cu cât zona de campare este mai izolată, cu atât riscul de îmbolnăvire este mai mic, cu aceeași condiție ca la plajă: turiștii trebuie să respecte regulile de distanțare socială.

    Dacă legăm noi prietenii în camping și dacă nu campăm la o distanță suficient de mare unii de alții, această activitate are toate șansele să ne pună în pericol sănătatea în concediu. Ca în orice altă situație, contactul apropiat cu persoane străine ar toate șansele să ne expună unui risc mare de îmbolnăvire. 

    Pentru călătoriile în afara țării, dar chiar și pentru cele din România, este bine să ne informăm înainte despre situația cazurilor de coronavirus din zona în care ne-am propus să ne facem concediul.
    „Trebuie să ai informații referitoare la destinație: dacă este o zonă în care boala are o incidență mai mare și dacă la revenirea în țară este impusă izolarea sau nu. Te poți duce, de exemplu, într-o țară care nu îți impune măsuri speciale, dar când te întorci în România, poți avea surpriza să afli că trebuie să stai în izolare”, atrage atenția prof. dr. Alexandru Rafila. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: plaja

    Distanța de 2 metri dintre șezlonguri reglementată de autorități de la 1 iunie este „o distanță de siguranță în regulă”, apreciază profesorul Alexandru Rafila. Dar la fel de important ca această măsură este cum ne comportăm noi pe plajă.

    Pericolul de transmitere a bolii COVID-19 la plajă rămâne redus atâta vreme cât reușim să păstrăm această distanță și față de oamenii din jur. „Păstrarea distanței între persoane trebuie să fie litera de lege, nu neapărat a celei dintre șezlonguri”, precizează profesorul Alexandru Rafila.  

    Respectarea acestei reguli va fi cu atât mai importantă când sau dacă vom putea merge și cu prosopul pe plajă, nu doar cu șezlongul. Deocamdată, Hotărârea anunțată de Comitetul pentru Situații de Urgență lasă de înțeles că vom avea voie să facem plajă doar pe șezlonguri. Mai multe informații despre noile reguli la plajă găsiți pe platforma Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

    Nisipul nu este un mediu de transmitere pentru noul coronavirus, spun specialiștii Consiliului Spaniol Național de Cercetare (CSIC). Deși nu există studii experimentale, riscul de infectare prin nisip este minim datorită acțiunii combinate pe care o au asupra virusului apa sărată, razele ultraviolete și temperaturile ridicate de la plajă. Toate sunt favorabile inactivării agenților patogeni, potrivit experților spanioli. 

    Cât despre purtarea măștii la plajă, ea nu doar că nu este necesară, dar este chiar contraindicată dacă practicăm activități sportive precum înotul sau voleiul, pentru că reduce oxigenarea. „Ca să fim în siguranță, condiția este să păstrăm distanța socială. Dacă intrăm în contact apropiat și prelungit cu alte persoane, va fi nevoie să purtăm mască. Distanțarea socială ar putea fi o problemă când mergem la plajă. Ea va fi greu de păstrat, motiv pentru care masca devine utilă dacă vrem neapărat să socializăm”, atrage atenția dr. Adrian Marinescu. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: apa mării

    Riscul de infectare cu noul virus prin apa mării a fost evaluat recent de experții Consiliului Spaniol Național de Cercetare (CSIC). Având la bază mai multe analize de specialitate, ei susțin că acest mod de transmitere este foarte puțin probabil.
    Sarea din apă diminuează virulența SARS-CoV-2 sau chiar îl inactivează, iar apa mării îl „diluează” suficient de mult încât să nu mai reprezinte un pericol pentru noi, spune raportul CSIC. În schimb, virusul are șanse mai mari să reziste în apa râurilor, a lacurilor și a piscinelor cu apă netratată. 

    Saunele și băile de aburi sunt aproape lipsite de riscuri în privința infectării cu noul coronavirus. Este foarte puțin probabil ca el să reziste la temperaturile de peste 60 de grade Celsius la care ajung aerul și apa din aceste facilități, susțin specialiștii Consiliului Spaniol Național de Cercetare (CSIC). Dar, și în acest caz, pericolul poate veni de la nerespectarea distanței dintre oameni, precum și de la spațiile comune. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: piscina

    Din nou, nu există deocamdată studii care să analizeze direct riscul de infectare cu SARS-CoV-2 din apa mării sau a piscinelor. Centrul American pentru Controlul Bolilor susține că nu există nicio dovadă că noul coronavirus se poate transmite prin apa din piscine. Dezinfectarea apei cu clor sau cu brom ar trebui să inactiveze virusul, spun experții americani.

    Clorul este un dezinfectant bun, iar coronavirusurile sunt vulnerabile la el. În studii de laborator, s-a constatat că el distruge cu ușurință învelișul exterior al altor virusuri din această familie și le inactivează. Deși este o dovadă indirectă, experții din întreaga lume au recomandat clorul ca dezinfectant eficient împotriva SARS-CoV-2 încă de la începutul pandemiei. 

    Dacă apa nu este un mediu de transmitere a coronavirusului, este firesc să ne întrebăm de ce nu au fost deschise încă piscinele publice – pentru că doar sportivii de performanță au acces acum la bazine. Problema cea mai mare în contextul actual este aglomerația din apă și de pe marginea piscinelor. Distanța de 1,5 sau chiar 2 metri între oameni ar trebui păstrată și în apă, nu doar pe marginea piscinei. Măsura aceasta ar fi greu de respectat într-un bazin recreațional, de unde și riscul mare de infectare pe care l-ar presupune deschiderea piscinelor pentru publicul larg. 

    Dacă nu reușim să stăm departe de celelalte persoane din apă, ne expunem unui risc de infectare chiar mai mare decât într-un magazin, de exemplu. În timpul unui efort fizic precum înotul, aerosolii pe care îi producem parcurg o distanță mai mare înainte de a cădea în apă ori pe suprafețe. 

    Distanțarea socială, igiena și evitarea gesturilor sociale – de acestea depinde siguranța noastră în concedii. Cred că ușor, ușor, ne vom învăța cu ele, vor intra într-o rutină”.

    Dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București

    Probleme la piscină pot crea și vestiarele, toaletele sau balustradele. Toate pot fi potențiale surse de infecție, iar o dezinfectare eficientă este greu de susținut în locuri cu un trafic mare de oameni, cum au de obicei piscinele publice. 

    Cum te protejezi de coronavirus în vacanță: transportul

    Sănătatea noastră poate depinde într-o mare măsură de mijlocul de transport pe care îl alegem când plecăm în vacanță. În spațiile închise, avem un risc mai mare de infectare cu virusul SARS-CoV-2. „Trenul, avionul, autocarul și chiar autoturismul dacă mergem alături de persoane străine sunt spații închise. Este exact ca într-o incintă ca liftul. Riscul este destul de mare, pentru că nu există posibilitatea de distanțare, iar virusul rămâne ceva timp în aer” , spune dr. Adrian Marinescu.

    Efectul benefic al pandemiei: mai puține toxiinfecții la mare

    Pandemia de coronavirus ar putea avea în această vară un impact pozitiv: mai puține cazuri de toxiinfecții alimentare pe litoral. Regulile de igienă vor fi respectate mai strict atât de partea angajaților din restaurante, cât și din partea turiștilor. Printr-o mai bună igienă se va reduce transmiterea diverselor microorganisme care ne dau probleme digestive în sezonul cald. 

    „Ne vom îmbolnăvi mai puțin, iar asta demonstrează că regulile de igienă sunt utile pentru multe boli infecțioase, nu numai pentru COVID-19. Tot datorită acestei precauții sporite, este posibil ca în toamnă și în iarnă să ne îmbolnăvim mai puțin de gripă”, apreciază specialistul în boli infecțioase. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook