Procesul de recuperare după intervenția de artroplastie este, astăzi, un proces care are loc după protocoale personalizate, subliniază dr. Adrian Bleșneac.
Scopul este acela de a readuce pacientul la nivelul la care era înainte de a fi bolnav: „Recuperarea începe a doua zi după intervenția chirurgicală și implică mai mulți pași și colaborare între echipe, între medici chirurgi, fizioterapeuți și medici anesteziști. Fiecare are un rol foarte bine stabilit în recuperarea pacientului. Scopul final este să îi readucem cât mai repede la viața lui activă dinainte de operație”.
Regula de aur post-operatorie: mișcare rapidă și zero durere
Primul pas după operație este echivalent cu mobilizarea precoce a pacientului. „Aceasta înseamnă că îl ajutăm să se miște în primele ore sau a doua zi după intervenția chirurgicală, în funcție și de starea biologică a fiecăruia”, precizează medicul ortoped.
Un alt lucru important este controlul durerii. „Tehnicile moderne de anestezie și de analgezie fac ca durerea post-operatorie a pacientului să fie diminuată sau să dispară complet, în anumite cazuri. Asta face ca el să poată reveni la o viață activă foarte repede”, subliniază dr. Bleșneac.
Pentru fiecare pacient în parte, echipa medicală concepe un program de recuperare dedicat, în funcție de vârstă și de posibilitățile fizice pe care acesta le are. „Toate aceste lucruri contribuie la o spitalizare foarte scăzută. Dacă mai demult un pacient cu artroplastie de șold sau de genunchi era spitalizat undeva între 7 și 10 zile, în momentul de față e suficient ca după 3-4 zile să poată fi externat în siguranță și să se descurce deja de unul singur în viața lui de zi cu zi, acasă”, explică medicul.
La tot acest efort trebuie să contribuie din plin și pacientul. „Înainte de intervenția chirurgicală, explicăm ce urmează să se întâmple, pas cu pas. Îl implicăm cumva în procesul de recuperare, lucru care ajută ca aceasta să fie cât mai rapidă. Sigur că scopul final nu este să obligăm pacientul să meargă imediat după operație, ci să-l ducem pe un drum corect care să-i asigure o viață normală. Nu să-l forțăm să facă lucruri pe care nu le-a făcut niciodată”, mai spune medicul ortoped.
Protocol personalizat: de ce rețeta unică de recuperare este o greșeală
Potrivit dr. Adrian Bleșneac, fiecare caz are particularitățile sale: „În funcție de intervenția pe care au suferit-o, nu există doi pacienți la fel sau două cazuri identice. Fiecare primește o listă scrisă de recomandări strict personalizate. Sigur că noi recomandăm și încercăm să-l facem pe pacient să urmeze sfaturile pe care i le dăm. Pentru că, dacă recuperarea nu se face în mod corect, pot apărea complicații serioase. Se poate ajunge la dislocarea protezelor sau, cum se zice în popor, se ajunge ca ele «să nu fie acceptate de organism». Practic, noi vorbim aici despre o integrare pentru că implanturile moderne sunt concepute astfel încât se integrează în organismul nostru biologic, iar un proces de recuperare început greșit sau care nu respectă toți pașii poate determina ca acel implant să nu țină pe termen lung”, conchide specialistul.
Când devine proteza singura soluție și ce riscuri presupune intervenția
Artroplastia este un tip de intervenție chirurgicală indicată atunci când tratamentele medicamentoase nu mai pot ameliora durerea și dizabilitatea instalată la nivelul unei articulații. Procedura ortopedică implică remodelarea, reconstrucția sau înlocuirea – parțială sau completă – a unei articulații afectate de artrită, disfuncțională sau necrotică.
Potrivit Johns Hopkins Medicine, unele tratamente utilizate în osteoartrită, înainte de artroplastie includ medicamente contra durerii, antiinflamatoare, dispozitivele pentru asistența la mers cum este bastonul, de exemplu, exercițiile de fizioterapie, injecțiile cu cortizon în articulație, precum și un regim de slăbire astfel încât presiunea pe articulații să fie mai mică.
Cele mai multe intervenții de artroplastie se efectuează la nivelul șoldului și genunchiului. În urma artroplastiei, durerile la nivelul articulațiilor sunt reduse semnificativ.
Ca orice altă intervenție chirurgicală și cea de artroplastie implică riscuri. Conform sursei mai sus citate, acestea includ sângerare, infecție, formarea cheagurilor de sânge la nivelul picioarelor sau a plămânilor, rigiditate, durere care nu dispare. În cazul în care nervii și vasele de sânge din zonă sunt lezate, acest lucru poate duce la slăbiciune și amorțeală.
Artroplastiile sunt printre cele mai frecvente intervenții chirurgicale, informează Cleveland Clinic.
Potrivit aceleiași surse, pentru majoritatea pacienților, beneficiile unei proteze articulare depășesc cu mult riscurile. Chiar dacă riscul de complicații nu poate fi eliminat în totalitate, persoanele cu proteză articulară beneficiază de o îmbunătățire majoră a calității vieții, mai ales dacă anterior au trăit cu dureri mult timp.
Cei mai mulți pacienți care au trecut prin artroplastie trăiesc cu acea proteză toată viața, cazurile în care este nevoie de intervenții chirurgicale suplimentare la aceeași articulație în viitor fiind rare.
Studiul A Comprehensive Research on the Prevalence and Evolution Trend of Orthopedic Surgeries, publicat pe site-ul Multidisciplinary Digital Publishing Institute, arată că, în România, numărul de intervenții chirurgicale pentru protezarea șoldului și a genunchiului a crescut constant. Studiul se bazează pe datele Registrului Național de Endoprotezare și arată că, în perioada 2001-2022, 1.093.102 pacienți au fost operați cu diverse intervenții, astfel: 189.881 – intervenții chirurgicale de protezare a șoldului; 51.035 – intervenții chirurgicale de protezare a genunchiului; 11.085 – artroplastie de revizie a șoldului; 1.497 – artroplastie de revizie a genunchiului; 541.440 – fracturi și 16.418 – tumori osoase operate. Potrivit aceleiași surse, rata anuală de creștere pentru intervențiile de artroplastie a genunchiului este de 2,38 ori mai mare comparativ cu artroplastia de șold. Proporția femeilor care au suferit o intervenție chirurgicală de înlocuire a șoldului a fost de 58,82%, iar a celor care au suferit o intervenție chirurgicală de înlocuire a genunchiului a fost de 76,42%.
