De ce ventilatoarele încep să fie ocolite pentru bolnavii cu COVID-19

De ce ventilatoarele încep să fie ocolite pentru bolnavii cu COVID-19

În timp ce oficialii din sănătate din întreaga lume fac eforturi să obțină cât mai multe ventilatoare necesare în tratamentul pacienților cu COVID-19, unii medici încep să ocolească această soluție de tratament.

Motivul pentru care doctorii au ajuns să ia decizia de a sta departe de ventilatoare are legătură cu faptul că unele spitale au raportat o rată neobișnuit de mare de mortalitate la pacienții cu coronavirus conectați la ventilatoare, potrivit Time.com.

Medicii încă învață care este cea mai bună cale de a gestiona această boală infecțioasă apărută acum doar câteva luni. Ei au la dispoziție numai date empirice, parțiale, apărute simultan cu o mulțime de pacienți care au nevoie de terapie în condițiile în care mijloacele de tratament sunt încă restrânse, iar efectele lor sunt incerte.

Ventilarea mecanică este o metodă artificială de susținere a respirației atunci când plămânii bolnavilor cedează din diverse cauze. Folosirea ventilatoarelor impune sedarea bolnavilor și introducerea unui tub pe gât (intubare).

De două ori mai multe decese la bolnavii cu COVID-19 ventilați

Decesele survenite la acești pacienți care ajung în secțiile de anestezie terapie intensivă (ATI) sunt frecvente. În general, între 40% și 50% din pacienții cu sindrom de detresă respiratorie acută care ajung să fie conectați la ventilatoare nu supraviețuiesc. În cazul bolnavilor cu COVID-19, cifra este de două ori mai mare, au constatat medicii americani în urma unui studiu publica pe 22 aprilie în revista de specialitate Journal of the American Medical Association. Peste 80% dintre pacienții cu coronavirus ventilați artificial în spitalele din New York în intervalul 1 martie – 4 aprilie au decedat, potrivit studiului american. O rată de mortalitate mai mare au fost raportată și în alte regiuni americane, potrivit medicului pneumolog Albert Rizzo, unul dintre oficialii Asociației Americane de Pneumologie.

Semnale alarmante similare au venit, de asemenea, din China și Marea Britanie. Un raport britanic situa la 66% proporția deceselor la pacienții intubați și ventilați în secțiile ATI. Un studiu restrâns din Wuhan – orașul chinez de unde a pornit pandemia – indica o rată a deceselor de 86% la această categorie de pacienți. Motivele pentru care există această situație le sunt încă neclare specialiștilor. Este posibil ca ele să aibă legătură cu starea de sănătate a pacienților înainte de infectare sau cu cea din momentul în care au fost puși pe aparate.

În aceste condiții, unii experți din sănătate au început să se întrebe dacă nu cumva ventilatoarele agravează, de fapt, evoluția bolii COVID-19 la anumiți pacienți, prin provocarea unei reacții inadecvate a sistemului imunitar sau prin exacerbarea ei. Ventilația mecanică asistată ar putea deveni dăunătoare pentru pacienți atunci când oxigenul este introdus forțat, la o presiune mare, în alveolele pulmonare.

„Știm că ventilația mecanică asiatată nu este inofensivă”, spune dr. Eddy Fan, specialist în tratarea bolilor respiratorii în cadrul Spitalului General din Toronto, citat de Time.com. „Una dintre cele mai importante descoperiri din ultimele decenii este că ventilația mecanică poate agrava leziunile de la nivelul plămânilor, astfel că trebuie să o utilizăm cu precauție”, mai spune specialistul canadian.

Medicii încearcă alte metode de oxigenare

Pericolele pot fi diminuate prin limitarea presiunii și a frecvenței respiratorii furnizate de ventilatoare, mai spune Fan. Unii medici însă încearcă să-i țină cât de mult posibil pe pacienți departe de ventilatoare și apelează la alte variante de suport ventilator.

Dacă în urmă cu câteva săptămâni în urmă, în New York, pacienții care aveau forme severe de COVID-19 erau ajutați în mod obișnuit să respire cu ajutorul ventilatoarelor, acum, din ce în ce mai mulți medici încearcă și alte metode înainte de a ajunge la ventilație. Una dintre ele este de a-i așeza pe pacienți în diferite poziții – inclusiv pe burtă – pentru a permite o mai bună oxigenare a plămânilor. O altă metodă este oxigenarea printr-un tub care se fixează pe nas și care este conectat la un aparat numit concentrator de oxigen.

O soluție de ventilație non-invazivă este și CPAP, care presupune introducerea aerului din încăpere – nu oxigen – cu o anumită presiune în tractul respirator, cu ajutorul unei măști. Unii doctori experimentează administrarea de oxid nitric, un gaz de inhalat care îmbunătățește oxigenarea pulmonară.

„Dacă reușim să le îmbunătățim bolnavilor starea de sănătate fără să-i intubăm, avem mai multe șanse ca evoluția lor să fie mai bună – considerăm noi”, crede dr. Joseph Habboushe, specialist în medicină de urgență în mai mult spitale din Manhattan, citat de Time.com. El mai spune că aceste decizii nu au legătură cu faptul că nu există suficiente ventilatoare în spitale, deși este și aceasta o problemă.

Ventilația mecanică, ultima soluție

Luând în calcul complicațiile care pot apărea în urma conectării la ventilator, unele unități de terapie intensivă au început să temporizeze această măsură până în ultimul moment, când decizia devine una de viață sau de moarte, a explicat dr. Udit Chaddha, pneumolog intervenționist la Spitalul Mount Sinai din New York, citat de Webmd.com.

Potrivit acestuia, pacienții trebuie lăsați să tolereze mai mult hipoxia (scădere a cantității de oxigen din țesuturi). „Le administrăm oxigen și nu-i intubăm decât atunci când sunt cu adevărat într-o gravă suferință respiratorie. Dacă acest lucru este făcut corect, dacă pacientul este pus la ventilator doar atunci când trebuie, și nu prematur, atunci ventilatorul devine singura opțiune”, crede expertul.

Ventilația mecanică are efecte secundare importante, printre care: – slăbirea diafragmei – mușchiul care susține respirația – lucru care face dificilă respirația normală după oprirea ventilației;
– leziunile pulmonare care pot apărea ca urmare a presiunii cu care este pompat oxigenul în plămâni;
– riscul mai mare de infecții bacteriene.

Ventilația mecanică este amânată și în România

Și în România se încearcă alte metode de ventilație decât cea mecanică, invazivă, pentru toate cazurile în care sunt posibile. Ventilația asistată este benefică dacă se administrează în momentul oportun, în funcție de anumiți parametri clinici și respiratori care orientează această indicație, dată de medicul specialist ATI, explică medicul Simin Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” din București.

„Există o anumită desaturare, o scădere a saturației în oxigen care determină recomandarea de ventilație asistată. Ghidurile societăților de anestezie terapie intensivă definesc clar etapele și tipurile de ventilație asistată, în funcție de anumiți parametri. În primul stadiu, de exemplu, se încearcă metode de ventilație non-invazivă. Dacă starea pacientului se agravează extrem, se recurge la intubare și ventilație asistată mecanic”, potrivit dr. Simin Florescu.

La orice fel de insuficiență respiratorie se preferă metode non-invazive inițial. Nu se trece imediat la intubare și ventilare mecanică decât dacă este un caz foarte sever, sub anumiți parametri.

Dr. Simin Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş” din București

Bolnavii cu COVID-19 au nevoie de ventilație mai mult timp

„Există multe semnale că pacienții cu noul coronavirus sunt conectați la ventitatoare pe o perioadă mai lungă decât alți bolnavi”, spune dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase la Universitatea Vanderbilt.

Experții susțin că un pacient care are pneumonie bacteriană, de exemplu, are nevoie de ventilație mecanică o zi sau două, în medie, în timp ce pacienții cu COVID-19 stau conectați la ventilator, de regulă, „7, 10 sau chiar 15 zile”, a declarat recent guvernatorul statului New York, Andrew Como.

Noul virus face parte din familia coronavirusurilor care pot genera răceli ușoare, dar și boli mult mai grave. Până acum, nu există tratamente antivirale specifice și nici vaccin care să prevină boala. Majoritatea persoanelor care se infectează au simptome ușoare și moderate de boală, care pot include febră și tuse. Aproximativ 20% dintre cei infectați, mulți dintre ei vârstnici sau persoane cu boli cronice, pot face forme mai grave de COVID-19. Ei au dificultăți de respirație și dureri în piept, plămânii lor se pot inflama, provocând o afecțiune periculoasă numită sindrom de detresă respiratorie, iar 3% – 4% dintre ei pot avea nevoie de ventilație mecanică.

„Ventilatoarele nu înseamnă terapie. Sunt o măsură de suport, timp în care așteptăm ca organismul pacientului să se recupereze”, a explicat dr. Roger Alvarez, specialist pneumolog la Universitatea din Miami, Florida, cunoscut pentru eforturile sale de a ține pacienții departe de ventilatoare prin folosirea altor metode de suport ventilator.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare