Tromboza de la vaccinurile COVID-19. „Simptomele apar la câteva zile de la injectare, nu imediat”. La ce semne să fii atent

Cheagurile de sânge care apar după vaccinarea anti-COVID nu sunt unele obișnuite și nu afectează pe oricine. Chiar dacă apare rar, toți cei care se imunizează ar trebui să știe ce simptome dă tromboza de la vaccinurile COVID-19 și ar trebui să le urmărească, recomandă medicii.

Niciun caz de tromboză de la vaccinurile COVID-19 nu a fost înregistrat în România până la data de 6 aprilie 2021, a declarat dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, într-o intervenție telefonică la Digi24. Niciunul dintre cei aproape 400.000 de români care au primit vaccinul de la AstraZeneca, cel incriminat pentru riscul de tromboză, nu a semnalat această reacție adversă rară, dar gravă.

Cu toate acestea, nu trebuie să luăm în calcul doar datele din România, ci și pe cele de la nivel european, care sunt mult mai reprezentative, a mai spus dr. Valeriu Gheorghiță în aceeași intervenție. 

Tromboza de la vaccinurile COVID-19, în cifre

Până la data de 4 aprilie 2021, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a primit rapoarte despre 222 de cazuri de tromboză, dintr-un total de 34 de milioane de doze de vaccin Vaxzevria – cum a fost redenumit recent fostul vaccin COVID-19 AstraZeneca – administrate în spațiul economic european. La acestea se adaugă alte 79 de cazuri înregistrate în Marea Britanie până la începutul lunii aprilie 2021. 

Comitetul de siguranță al EMA (PRAC) a concluzionat miercuri, 7 aprilie a.c., că formarea de cheaguri sanguine cu caracteristici neobișnuite, asociate cu niveluri scăzute de trombocite, trebuie să fie inclusă în informațiile despre produs ale vaccinului Vaxzevria ca reacție adversă foarte rară.

Comunicatul oficial al EMA, preluat și de Agenția Națională a Medicamentului (ANMDMR)

Ce risc de tromboză au alte vaccinuri anti-COVID?

În Statele Unite, vaccinarea cu serul de la Johnson&Johnson, care utilizează aceeași tehnologie ca AstraZeneca, a fost suspendată temporar după ce au fost raportate 6 cazuri de tromboză. Agenția Europeană pentru Medicamente admite că există o posibilă legătură și între acest vaccin și cazurile rare de cheaguri de sânge, notează The Guardian.

Vaccinurile pe bază de ARN mesager de la Pfizer/BioNTech și Moderna au fost asociate și ele cu această reacție adversă rară. Un studiu realizat de Universitatea Oxford și preluat de BMJ (revista Asociației Medicale Britanice) susține că riscul de tromboză este de 4 cazuri la un milion de persoane vaccinate pentru aceste seruri și de 5 cazuri la un milion pentru vaccinul de la AstraZeneca.

Pe de altă parte, pentru bolnavii cu COVID-19, probabilitatea de a face cheaguri de sânge este de aproape 10 ori mai mare, comparativ cu cei care se vaccinează: 39 de cazuri de tromboze la un milion de bolnavi. Studiul cercetătorilor de la Oxford nu a fost evaluat încă de alți cercetători (peer-reviewed).

Reprezentanții Pfizer infirmă această asociere, argumentând cu declarația recentă a lui Peter Marks, care se ocupă de reglementarea vaccinurilor în cadrul Agenției americane pentru Medicamente (FDA). Oficialul a declarat că nu a fost raportat în SUA niciun caz de tromboză asociată vaccinurilor de la Pfizer/BioNtech și Moderna, indicând că această reacție adversă nu există după cele două vaccinuri, scrie Stat News. 

În Germania, 7 din cele 42 de cazuri de tromboză postvaccin raportate până la data de 10 aprilie 2021 au fost înregistrate după imunizarea cu serul de la Pfizer/BioNTech, potrivit datelor raportate de Institutul Paul Ehrlich (PEI) și citate de Agerpres. 

Incidența accidentelor trombotice la persoanele vaccinate cu serurile de la Pfizer și de la Moderna nu este mai mare decât cea din populația generală, a spus și Peter Arlett, responsabil cu farmacovigilența în cadrul EMA. În Europa, au fost raportate 35 de cazuri grave de tromboză după administrarea a 54 de milioane de doze de vaccin Pfizer și 5 cazuri după imunizarea a 4 milioane de europeni cu serul de la Moderna. 

Unde se formează cheagurile de sânge după vaccinarea COVID-19?

Tromboza – procesul de formare a unui cheag (tromb) în interiorul unui vas de sânge – poate apărea în mai multe zone ale corpului, dar, cel mai frecvent, se localizează la nivelul unei vene de la picioare, ne-a explicat conf. dr. Horia Bumbea, medic primar hematolog la Spitalul Universitar de Urgență București.

„Persoana afectată resimte o durere în gambă, zona în care apare cel mai des, cu umflarea piciorului respectiv și, eventual, cu o roșeață a pielii. Pe locul al doilea ca frecvență este tromboza vaselor pulmonare – denumită tromboembolism pulmonar, care se manifestă prin dificultate în respirație și/sau o durere în piept”, potrivit specialistului. 

Informații mai multe avem despre tromboza de la vaccinurile COVID-19 produse de Oxford/AstraZeneca. Din investigațiile realizate de Comitetul de siguranță al EMA (PRAC) reiese că trombii (cheagurile) apăruți după imunizare au localizări neobișnuite, cu o frecvență rară în populația generală. Astfel, după imunizarea cu serul de la AstraZeneca, cheagurile de sânge s-au format în venele de la nivel cerebral (tromboză de sinus venos cerebral, cu acronimul CVST) și de la nivelul abdomenului (tromboza venoasă în teritoriul splanhnic). 

Dintre cele 222 de cazuri investigate de EMA, 169 au fost tromboze de sinus venos cerebral, iar celelalte 53, tromboze formate în arterele abdominale. Până la 31 martie 2021, în Marea Britanie au fost raportate 79 de cazuri de tromboză postvaccinare. Dintre acestea, 44 au fost tromboze de sinus venos cerebral. 

În populația generală, tromboza de sinus venos cerebral este o cauză rară de accident vascular cerebral – aproximativ 1% din totalul lor – și poate fi fatală. De regulă, ea afectează adulții tineri, femeile mai des decât bărbații. Sarcina și contraceptivele orale sunt cei mai importanți factori de risc pentru formarea acestor cheaguri de sânge.

„Am întâlnit în practică acest tip de tromboză la persoanele care aveau anumiți factori de risc, inclusiv ereditari, asociați sarcinii sau administrării de contraceptive orale. Dacă persoana respectivă nu cunoștea că are și alți factori de risc, puteau apărea tromboze la nivel cerebral. Factorii se însumează și, astfel, accidentele trombotice apar mai ușor”, spune conf. dr. Horia Bumbea. 

Ce simptome are tromboza de la vaccinurile COVID-19?

Incidența cazurilor de tromboză după vaccinarea anti-COVID este scăzută, dar, chiar și în aceste condiții, fiecare persoană vaccinată trebuie să știe care sunt semnalele de alarmă pentru o posibilă reacție adversă, spunea recent dr. Valeriu Gheorghiță. 

Agenția Europeană a Medicamentului a publicat o listă cu simptomele pe care trebuie să le urmărim după vaccinarea anti-COVID-19. Dacă sunt identificate și persoanele afectate sunt tratate rapid, ele pot să se recupereze, evitând complicațiile, susțin oficialii EMA. 

Persoanele vaccinate trebuie să solicite asistență medicală imediată dacă prezintă oricare dintre următoarele simptome:

• dificultăți de respirație;
• durere în piept;
• tumefiere a membrelor inferioare;
• durere abdominală (de burtă) persistentă;
• simptome neurologice, inclusiv dureri de cap severe și persistente sau vedere încețoșată;
• mici pete de sânge în afara locului de administrare a vaccinului.

Serviciul național de sănătate din Marea Britanie pune la dispoziția populației o listă de simptome mai detaliată, care include:

• o durere de cap nouă, severă, care nu poate fi atenuată cu analgezicele obișnuite sau care se agravează;
• o durere de cap care devine mai intensă în poziție orizontală sau când ne aplecăm;
• o durere de cap neobișnuită care este însoțită de: vedere încețoșată, greață și vomă; greutate în vorbire; slăbiciune, somnolență sau leșin; sângerări sau vânătăi noi și inexplicabile; dificultăți de respirație, dureri în piept, picioare umflate sau durere abdominală persistentă.

Durerile de cap și tulburările de vedere pot fi semne de accident vascular cerebral, dar, pe lângă acestea, pot să existe și alte simptome, potrivit medicului hematolog Horia Bumbea. „Cefaleea are o intensitate variabilă, nu este întotdeauna puternică în accidentul vascular cerebral. Pe lângă aceasta, poate să apară și o scădere a sensibilității pe o parte a corpului sau a sensibilității unui membru – scade puterea unei mâini sau a unui picior”, explică specialistul.

Dificultățile de respirație și durerea în piept pot să semnaleze un infarct. „Infarctul miocardic poate fi produs tot de o tromboză. Dacă durerea în piept se asociază și cu lipsă de aer  sau cu probleme de respirație, poate fi vorba despre o tromboză la nivel cardiac, dar și despre o tromboză la nivelul vaselor pulmonare – tromboembolism pulmonar”, spune dr. Bumbea.

Tromboza care apare la nivel abdominal se manifestă prin durere de burtă, severă de cele mai multe ori. 

Cine este mai afectat de tromboza de la vaccinurile COVID?

Pe baza datelor disponibile în prezent, nu au fost confirmați factori de risc specifici pentru cheagurile de sânge apărute după vaccinare, spun oficialii EMA în același document. Aceasta înseamnă că nu au identificat anumite boli cronice sau anumite tratamente care să predispună la tromboză postvaccinare. Vârsta și sexul par să aibă însă o relevanță. Majoritatea cazurilor analizate de EMA au apărut la femei sub 60 de ani. 

În Germania, de exemplu, 35 din cele 42 de cazuri de tromboză raportate au fost depistate la femei cu vârste cuprinse între 20 şi 63 de ani. Potrivit Institutului Robert Koch, vaccinul de la AstraZeneca a fost administrat mai des femeilor decât bărbaţilor în această țară. Cu toate acestea, numărul de accidente trombotice printre femeile tinere a fost semnificativ mai mare decât se așteptau. 

Bulgaria a suspendat vaccinarea cu serul de la AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani cu risc de tromboză şi/sau diagnosticate cu trombocitopenie, informează Reuters. Anunțul a fost făcut pe 19 aprilie de ministrul bulgar al Sănătăţii, Kostadin Angelov. Trombocitopenia este o boală care se manifestă printr-un deficit de trombocite și atrage un risc crescut de sângerări. 

Prin ce mecanism apare tromboza de la vaccinurile COVID-19?

Mecanismul prin care se formează cheagurile de sânge la cei vaccinați anti-COVID ar putea explica de ce femeile sunt mai afectate de ele. 

Trombozele de sinus venos cerebral apărute după vaccinarea anti-COVID sunt întâlnite mai des la femeile care iau contraceptive orale, dar între cele două nu există nicio corelație.

Pilula contraceptivă nu este un factor de risc pentru aceste tromboze și nu influențează reacțiile adverse la vaccin. „Mecanismul nu este unul hormonal, în niciun caz. Modificările induse de tratamentul contraceptiv duc la o schimbare a echilibrului între factorii care promovează coagularea și cei care previn coagularea. Este, deci, un echilibru pe care organismul îl are permanent și tratamentul acesta îl modifică”, explică conf. dr. Horia Bumbea. 

În tromboza de sinus venos cerebral apărută după vaccinarea anti-COVID, mecanismul de apariție este imunologic. Două studii publicate în luna aprilie 2021 în revista The New England Journal of Medicine oferă aceeași explicație pentru cazurile de tromboză: unele persoane au un răspuns imun atipic după vaccinare și dezvoltă anticorpi împotriva factorului 4 plachetar (F4P) de la suprafața trombocitelor (numite și plachete) din circulația sangvină. 

Deși figurează de obicei la coada unei hemoleucograme, trombocitele au un rol foarte important în organism: opresc sângerările și contribuie la procesele de coagulare a sângelui – la formarea de cheaguri. Pe de o parte, anticorpii generați împotriva F4P duc la o scădere a numărului de trombocite (problemă numită trombocitopenie sau trombopenie). Teoretic, un nivel scăzut de trombocite face imposibilă formarea de cheaguri și crește riscul de sângerări. Pe de altă parte, aceiași anticorpi activează trombocitele și creează o stare de hipercoagulabilitate, cu tendință de a forma cheaguri de sânge. 

Aceeași combinație de trombopenie cu cheaguri neobișnuite a fost observată uneori și după administrarea heparinei, un anticoagulant. Boala poartă numele de tromobocitopenie indusă de heparină. 

„În general, bolile autoimune au o incidență mai mare la femei față de bărbați. Este posibil ca această predispoziție a femeilor către boli autoimune să favorizeze și o reacție imunologică la vaccinurile anti-COVID. Deocamdată, putem doar să speculăm anumite legături. Avem nevoie de mai multe date de la pacienții care au avut astfel de accidente trombotic”, spune medicul hematolog Horia Bumbea. 

De ce apare această reacție imună mai degrabă la vaccinurile AstraZeneca și Johnson&Johnson decât la cele cu tehnologie ARN mesager ar putea avea legătură cu vectorul viral care livrează în organism informația genetică necesară producerii proteinei Spike (care declanșează mai departe un răspuns imun). Ambele vaccinuri folosesc adenovirusuri, dar diferite. Johnson&Johnson a ales un adenovirus uman care provoacă răceli ușoare, dar pe care l-a modificat genetic pentru a nu produce îmbolnăviri. AstraZeneca a optat pentru un adenovirus de la cimpanzei pentru a nu fi recunoscut și distrus odată intrat în organismul uman.

Când apar simptomele de tromboză?

Cele mai multe cazuri au apărut în decurs de 2 săptămâni de la administrarea primei doze. Teoretic, manifestările trombozei pot să apară oricând în acest interval, dar, din analiza cazurilor raportate până acum, reiese că ele se fac simțite cel mai adesea în zilele 5-10 de la vaccinare. 

„Este important de reținut că simptomele apar la câteva zile de la administrare, și nu imediat. Reacțiile adverse comune la vaccinurile COVID-19 sunt imediate. Pentru orice vaccin, acestea sunt mereu apropiate de momentul injectării – la câteva ore sau în primele 24 de ore. Tromboza nu este un fenomen care apare imediat, motiv pentru care poate fi diferențiată de reacțiile adverse uzuale. Persoanele care primesc un vaccin anti-COVID trebuie să fie atente la simptomele la distanță, cele care nu sunt obișnuite pentru o reacție postvaccinală”, recomandă dr. Bumbea. 

În majoritatea cazurilor raportate, accidentele trombotice au apărut după prima doză de vaccin administrată. În Marea Britanie, toate cele 79 de cazuri înregistrate până la 31 martie 2021 au apărut după prima doză. Există o experiență limitată cu cea de-a doua doză, spun oficialii EMA. Majoritatea statelor recomandă finalizarea schemei de vaccinare cu AstraZeneca dacă nu au apărut reacții adverse după prima. Excepție face Bulgaria, unde ministrul Sănătății a decis recent ca persoanele care au primit o doză de vaccin de la AstraZeneca să poată opta la rapel pentru serul de la Pfizer/BioNTech, după 84 de zile de la prima doză.

Ar trebui să luăm preventiv un anticoagulant după vaccinare?

Teama de tromboze ar putea duce la tendința de a administra anticoagulante înainte de vaccinare, dar ele pot face mai mult rău decât bine, atrage conf. dr. Horia Bumbea. 

„Eu recomand să nu se ia medicație fără să avem indicație. Nu s-a dovedit că ar fi o măsură care să protejeze de aceste reacții, mai ales că se pare că la acest tip de vaccin este un mecanism diferit de apariție. Administrarea unui tratament anticoagulant ar putea face mai mult rău. Ea poate predispune la apariția unor hemoragii care pot fi fatale”, atrage atenția specialistul. 

Ar trebui să întrerupem tratamentele pentru boli cronice înaintea vaccinării?

Deocamdată, nu există recomandarea de a modifica tratamentele cronice înainte sau după vaccinarea anti-COVID, mai spune medicul hematolog. „Persoanele care urmează un tratament cronic nu ar trebui să-l întrerupă fără să întrebe medicul curant. Trebuie să ia în continuare tratamentul și, dacă apar simptome neobișnuite, bineînțeles că trebuie să apeleze imediat la medic”, recomandă conf. dr. Horia Bumbea. 

Dacă am factori de risc pentru tromboză, trebuie să evit vaccinarea anti-COVID sau să fiu mai atent la simptome?

Din datele pe care le avem până acum, trombozele după vaccinurile anti-COVID nu apar prin mecanismele clasice. „La unele persoane am văzut chiar risc de hemoragie. Prin urmare, aceste accidente trombotice nu au neapărat legătură cu factorii de risc protrombotici clasici, așa cum îi cunoaștem noi, astfel încât, cel puțin deocamdată, eu cred că este prematur să poți face recomandări generale. Totuși, persoanele care știu că au anumiți factori de risc e bine să se urmărească mult mai atent semnele sau simptomele care pot să apară și să fie mai precaute”, recomandă conf. dr. Horia Bumbea. 

La ce medic apelăm dacă avem simptome de tromboză?

Pentru orice reacție adversă care apare la distanță de momentul vaccinării anti-COVID ar trebui să consultăm medicul de familie, mai recomandă specialistul hematolog. „Poate să fie ceva serios sau nu, dar orice problemă care apare din senin și nu este o reacție adversă imediată a vaccinului sau reacția la o altă medicație ar trebui să fie discutată cu medicul de familie”, spune medicul hematolog Horia Bumbea. 

Medicul de familie va decide necesitatea unui consult de specialitate: cardiologic dacă suspectează un infarct miocardic sau neurologic dacă are suspiciunea unui accident vascular cerebral. Medicul de familie este cel care cunoaște și istoricul medical al pacientului și poate să discearnă dacă este o problemă nou apărută, de luat în seamă.

Problemele de respirație, durerile puternice de cap sau abdominale care apar brusc și nu au o cauză ce poate fi identificată pot să semnaleze o urgență medicală. În aceste situații, persoana în cauză trebuie să meargă la camera de gardă a unui spital, atenționează medicul. „Ele pot să reprezinte o urgență în contextul în care persoana respectivă a fost vaccinată anti-COVID. Din această perspectivă, este mai bine să meargă direct către camera de gardă”, recomandă dr. Bumbea. 

Ce analize se fac pentru depistarea unei posibile tromboze?

Când apare suspiciunea unei tromboze, există o listă de analize de sânge care se fac obligatoriu. Efectuarea unei simple hemoleucograme pentru investigarea unei tromboze nu este suficientă, fiindcă ea trebuie corelată cu alți parametri și cu alte investigații.

„Trebuie efectuată hemoleucograma și un profil care să surprindă și modificările de coagulare și de inflamație. Pe lângă acestea, este nevoie întotdeauna și de o investigație imagistică: ecografie Doppler sau examene CT ori RMN, în funcție de teritoriul care este afectat. Ca ordine, trebuie identificată mai întâi tromboza și, ulterior, celelalte analize sunt indicate de un specialist sau de o echipă multidisciplinară, în funcție de localizarea cheagurilor de sînge”, explică conf. dr. Horia Bumbea.