Cum ne protejăm de toxinele din mediu. 5 metode recomandate de medicul toxicolog
Trăim într-o lume poluată, riscăm să consumăm apă contaminată, mâncăm alimente procesate și toate astea au un impact major asupra sănătății noastre. În ultima ediție a podcastului „Supliment de bine” by Secom®, conf. dr. Radu Țincu, medic primar ATI și șeful secției clinice de toxicologie din Spitalul de Urgență Floreasca, din București, a vorbit despre toate acestea și a detaliat câteva metode prin care ne-am putea proteja de toxinele din mediu.
Tema celei de-a patra ediții a podcastului „Supliment de bine” din 2023 a fost „Organismul în lupta cu toxinele”, iar înregistrarea integrală a discuției dintre conf. dr. Radu Țincu și dr. Oana Trifu Bulzan o găsiți aici:
Orice ramură industrială ce produce obiecte care ne fac viața mai ușoară este generatoare de toxine. Acestea pătrund în corpul nostru și nu pot fi eliminate în totalitate pe cale naturală.
Iată câteva metode pe care expertul în toxicologie le recomandă pentru a fi mai puțin expuși toxinelor.
Regula 1: Evităm zonele poluate
Ideal ar fi să evităm zonele poluate și să mergem cât mai mult în natură, în zone îndepărtate, în pădure, în parcuri, în afara localităților, astfel încât să respirăm aer cât mai curat. Un raport întocmit de Global Alliance on Health and Pollution (GAHP) arată că 20.755 de români și-au pierdut viața în 2017 din cauza poluării. Peste 15.000 dintre aceștia au fost victime ale poluării aerului.
„Trebuie să evităm zonele poluate. Și aici vorbim de poluarea aerului. În acest sens am o recomandare de mult timp către autorități. E nevoie de sistem de monitorizare a calității aerului disponibil pentru populație, astfel încât să știi, dacă la ora la care vrei să te plimbi, să alergi, este una potrivită, dacă ora respectivă e potrivită să deschizi geamul sau poate mai trebuie să aștepți. Și cred că acest sistem de monitorizare a calității aerului ar putea fi folosit chiar de autorități, de poliție pentru a închide anumite artere de circulație când se depășesc dozele de toxicitate”.
Dr. Radu Țincu, specialist în toxicologie
Regula 2: Avem grijă la hidratare
Hidratarea participă la detoxificarea organismului așa că trebuie să îi acordăm atenție. „Spălăm foarte bine toxicele care ajung la nivel renal consumând 2,5l – 3l de apă în fiecare zi. De asemenea, apa asigură o hidratare și a tubului digestiv și previne constipația – care apare în special datorită deficitului de apă din aparatul digestiv”, mai spune medicul.
Apa îmbuteliată este mai sigură pentru că este periodic testată, însă și cea potabilă respectă standarde. Firmele producătoare sunt obligate de legislația în vigoare să realizeze buletine de analiză toxicologică și, astfel, apa îmbuteliată este verificată, inclusiv prin teste de toxicologie. „Tocmai din această perspectivă, apa îmbuteliată are acest avantaj. Asta nu înseamnă că apa potabilă nu e verificată! Evident că se fac testări microbiologice periodic, dar și pentru metale grele și pesticide. Putem sta liniștiți, apa potabilă din Uniunea Europeană are anumite standarde de calitate”, mai spune medicul.
Regula 3: Facem o evaluare medicală anuală
Toate persoanele, indiferent de vârstă, ar trebui să facă această evaluare medicală anuală, una generală și ulterior mult mai orientată către zonele unde se depistează anumite deficiențe, pentru că numai așa putem să prevenim instalarea unei afecțiuni ce poate fi uneori greu de tratat.
Evaluarea toxicologică ar trebui inclusă în această evaluare generală a sănătății și foarte mulți medici o recomandă deja, pentru că sunt anumite boli unde s-a dovedit că implicarea toxicelor duce la agravarea simptomatologiei, duce la accelerarea evoluției bolii respective.
Dr. Radu Țincu, specialist în toxicologie
Afecțiunile la care face referire dr. Radu Țincu sunt: bolile neurologice degenerative, diferite forme de cancer hematologic, leucemii, limfoame. În urma analizelor, s-a constatat că pacienții care au primit un asemenea diagnostic aveau în organism metale grele și alte elemente toxice. „Sigur, nu putem spune că boala a fost declanșată de substanța respectivă, dar în mod clar, nu face decât să accentueze evoluția și să scadă prognosticul acestor pacienți”, adaugă medicul.
Analize pe care ar trebui să le facem anual sunt următoarele:
- biochimie: glicemie, colesterol și toate fracțiile lipidice (lipide totale, trigliceride, colesterol LDL și HDL), transaminazele hepatice, ureea, creatinina, calcemia – inclusiv calciul ionic, magneziemia și sideremia (fierul). În plus, se pot face acidul uric, ionograma (sodiu, potasiu, fosfor etc.), calcularea hemoglobinei glicate.
- hematologie (hemoleucograma completă): număr de leucocite, diferențiate în monocite, limfocite, neutrofile, eozinofile și bazofile, număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, concentrația de hemoglobină, indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu, hemoglobina eritrocitară medie, concentrația medie de hemoglobină și lărgimea distribuției eritrocitare, număr de trombocite și indici trombocitari: volum trombocitar mediu și lărgimea distribuției trombocitare, precum și reticulocitele. De asemenea, se măsoară timpii de sângerare, de coagulare, Quick, calcularea INR.
- examenul de urină (sediment și sumar).
Destul de des se recomandă și examen coproparazitologic, coprocultura și exsudatul faringian, analize care intră la capitolul depistare de paraziți, bacterii sau fungi (ciuperci).
Testele pentru depistarea metalelor grele (mercurul, cadmiul, arsenicul) se pot face de asemenea la recomandarea medicului specialist.
Regula 4: Păstrăm un stil de viață cât mai sănătos
Activitatea fizică este extrem de importantă, iar cea mai accesibilă și mai sănătoasă variantă este chiar mersul pe jos. Acesta are foarte multe valențe pentru sănătate, dar reduce și poluarea. Dacă vom merge pe jos mai mult, înseamnă că nu vom folosi uneori mijloacele de transport, fie că sunt în comun, fie că sunt personale. Mișcarea previne și apariția obezității, iar dr. Țincu consideră că lupta împotriva obezității este un factor extrem de important în combaterea toxicității.
Lupta împotriva obezității este esențială pentru că în adipocit se depun multe substanțe toxice. Dar dincolo de acest lucru, s-a dovedit că multe din bolile metabolice – hipertensiune, diabet zaharat, gută- sunt reglate dacă pacienții scad ponderal.
Dr. Radu Țincu, specialist în toxicologie
În ce privește stilul alimentar ideal, toxicologul recomandă o dietă cât mai variată, omnivoră, deoarece omul nu este făcut să aibă o dietă restrictivă. Avem nevoie de toate elementele pe care le conține alimentația noastră, dar acestea să fie echilibrate. „Trebuie să mâncăm în fiecare zi fructe și legume. Trebuie să fim foarte atenți la grăsimi, la cantitatea de sare, la cantitatea de zahăr pe care o consumăm și până la urmă la cantitatea calorică, pentru că noi mâncăm foarte mult. Sunt un susținător al introducerii caloriilor pe meniuri,” adaugă expertul în toxicologie dr. Radu Țincu.
Regula 5: Alegem cele mai bune suplimente alimentare
Există suplimentele alimentare care ne protejează de efectele nedorite ale substanțelor toxice din mediul înconjurător, iar medicul are următoarele recomandări generale:
- Să nu ezităm să suplimentăm dieta cu vitamina C– există peste 20.000 de studii care arată eficiența pe care vitamina C o are în zona de imunitate.
- În ceea ce privește detoxificarea, suplimentele cele mai potrivite sunt cele care conțin fosfolipide esențiale, seleniu ori metionină.
- Tot la nivel hepatic, cele care conțin arginină sunt ideale. La fel și silimarina. Sunt mii de studii care arată că extractul de silimarină este capabil să reducă inflamația hepatică.
- Zona de neuroprotecție este extrem de importantă. „Vorbim despre antioxidanții celebrali, de alți aminoacizi care sunt capabili să regleze balanțele de neuroexcitație și neuroinhibiție. Majoritatea suplimentelor care există în acest moment pe neuroprotecție încearcă să ofere un echilibru între excitație și inhibiție, astfel încât să putem ca la sfârșitul zilei să avem acest echilibru, pentru că, în absența lui, nu vom putea funcționa. Punem accent pe acidul gama-aminobutiric, serotonină, pe melatonină, pe acei aminoacizi care ar trebui să ne producă starea de liniște”, concluzionează specialistul în toxicologie.