Obiceiuri de Anul nou la masă. Ritualuri aducătoare de noroc

Ritualuri aducătoare de noroc la masa de Anul Nou

Obiceiuri de Anul Nou în lume și ritualuri laice la masa dintre ani care să atragă norocul în anul care vine. Fiecare popor are obiceiurile sale dar multe dintre ele par a avea rădăcini comune sau o simbolistică similară.

Obiceiuri de Anul Nou la masa dintre ani practicate de multe popoare în speranța de a aduce noroc și a ține la distanță pericolele și ghinioanele. Studiile antropologice au scos la iveală ritualuri superstițioase la trecerea dintre ani încă din negura istoriei. Făceau parte din vechea interpretare magică a realității dar multe sunt încă practicate chiar dacă trăim în epoca pozitivismului și a mașinilor.

Cele mai multe dintre aceste obiceiuri de Anul Nou sunt practicate chiar la masă, care în sine simbolizează o stare de bine, pace, prosperitate.

Bilețele și monezi ascunse în aluat

Este bine cunoscut, de exemplu, obiceiul plăcintelor cu răvașe încă de la sfârșitul secolului XIX-lea în România. Practica ascunderii unui mic bilețel într-un preparat din aluat pare să fie ceva caracteristic Balcanilor. La vecinii bulgari se ascund bilețele în celebrele banița, sau banitsa, forma consacrată internațional, plăcinte sărate în formă de spirală. Se mai practică și în Grecia, tot într-un fel de plăcintă numită vasilopita. Sau, curios, în Filipine. Monedele pot fi ascunse chiar în pâine, iar cui îi revine este considerat norocos.

Dacă în Moldova, de exemplu, bilețelele aveau și o componentă ironică sau satirică importantă, în bilețelele bulgarilor se regăsesc în general urări de sănătate și se îndeplinire a celor mai importante dorințe.

Există și în Statele Unite ceea ce se cheamă fortune cookies, dar nu au neapărat legătură cu Anul nou. Par să fost aduse de imigranții japonezi și pot ascunde inclusiv numere de jucat la loto. Dacă acestea din urmă sunt exploatate comercial, în zona Balcanilor obiceiul răvașelor tinde să devină istorie. Un indiciu simplu ar putea fi faptul că multora din generațiile mai tinere le e total necunoscut.

Practica ascunderii a ceva într-un preparat pare să vină dinspre curțile aristocratice europene. Acolo se obișnuia să se ascundă monede sau alte obiecte de valoare. O tradiție care în Marea  Britanie a supraviețuit până în zilele de astăzi.

Așa arată vasilopita, o plăcintă din Grecia în care se ascund bilețele cu mesaje. FOTO: Shutterstock

O soluție de compromis este practicată de țările din nordul Europei. În Danemarca, de exemplu, se servește ceea ce se numește risalamande – o budincă de lapte cu orez în care se ascunde o migdală. Cu nuanța că este un obicei de Crăciun, și nu de Anul Nou.

Risalamande, budinca de lapte cu orez în care se ascunde o migdală. FOTO: Shutterstock

Multe la număr precum banii

Altă categorie din seria de obiceiuri de Anul Nou la masă ține de simbolistica banilor. Se folosesc în meniu alimente care simbolizează ideea de multe la număr, în special boabe. De struguri, de fasole, de linte.

În Spania, de exemplu, se mănâncă 12 boabe de strugure, câte unul la fiecare bătaie a ceasului din turnul bisericii la miezul nopții. În Turcia se mănâncă boabe de rodie.

Linte cu cotechino – un preparat undeva la încrucișarea dintre cârnat și caltaboș, servit în Italia. FOTO: Shutterstock

De la nord la sud deopotrivă, italienii mănâncă la miezul nopții linte cu cotechino – un preparat undeva la încrucișarea dintre cârnat și caltaboș. În plus, la Napoli este obligatoriu un desert numit struffoli, tot ca simbol al multitudinii.

Fel de mâncare servit în SUA. FOTO: Shutterstock

Americanii, la rândul lor, în special în partea de sud, mănâncă fasole – servită alături de un fel care se numește Hoppin’John, din orez, ceapă și felii de bacon.

Legat de ideea de noroc pare să fie și folosirea cărnii de porc în unele meniuri. Argumentul este că acest animal nu merge niciodată înapoi. În aceeași logică, sunt evitate la modul absolut langusta și creveții, acolo unde fac parte din tradiția gastronomică. La fel, și păsările care zboară, ca să nu zboare cu tot cu ele și norocul.

Legat de culori sau forme, în funcție de alimentele locale, la Anul nou se dă prioritate consumului de zarzavaturi cu frunze verzi sau galben auriu. La fel, fructelor perfect rotunde. Sunt doar o parte mai cunoscută din totalitatea de obiceiuri de Anul Nou la masă. Există alte preparate mai puțin cunoscute sau care nu au o simbolistică foarte precisă, asociată cu norocul în anul care urmează.

Ritualurile au o valoarea în sine și nu pot fi supuse probei verității, le putem sau nu practica și menține ca obiceiuri. Funcționează atât timp cât credem că funcționează dar au o componentă culturală dincolo de orice dubiu.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
Căutare