„Nimeni nu a știut să-mi spună de ce, la 35 de ani, ovarele mele aveau 45 de ani“

Nici mai mult, nici mai puțin de 10 femei din 100, deci una din 10, intră în categoria celor cu „îmbătrânire ovariană prematură“, adică o epuizare mult prea timpurie a numărului de celule reproducătoare și, deci, o scădere dramatică a fertilității înainte de vreme.

Patru runde de fertilizare in vitro a trebuit să facă Maria G., cu ovocite donate, pentru ca în sfârșit, la 36 de ani și jumătate, să rămână însărcinată. S-a căsătorit la 34 de ani, cu dorința ca imediat să-și mărească familia, ea și soțul ei și-au pus pe lista de făcut după nuntă: cel puțin doi copii. 

Un an și nenumărate investigații mai târziu, a aflat însă că trompele ei uterine sunt nefuncționale și, în plus, că ovarele ei au o vârstă cu mult mai mare decât vârsta ei actuală. „Nimeni, niciun medic din nenumărații pe care i-am consultat până când am reușit să rămân însărcinată cu ovocite donate nu a știut să-mi spună de ce, la 35 de ani, ovarele mele aveau 45 de ani!“

Mai precis, rezerva ovariană – numărul de celule reproducătoare – a scăzut dramatic mai devreme decât în mod normal, la fel și șansa unei sarcini cu celule proprii. Singura soluție pentru ca Maria și soțul ei să-și poată bifa principalul obiectiv de pe lista de la nuntă a rămas fertilizarea in vitro cu ovocite donate. 

La Omini Clinic, din Iași, este posibilă doar procedura de fertilizare in vitro cu ovocite de la donatoare cunoscută, iar întregul proces (puncția cu recoltarea de ovocite și fertilizarea in vitro cu embriotransfer) costă aproximativ 1.750 de euro.

În străinătate, cele mai solicitate în acest sens sunt clinicile din Cehia. 

Îmbătrânirea ovariană prematură şi menopauza precoce

„Îmbătrânire ovariană prematură“, așa au definit cercetătorii Dimitrios Nikolaou și Allan Templeton, în 2004, situația în care o femeie are o rezervă ovariană extrem de redusă la o vârstă tânără și o pierdere accelerată a foliculilor ovarieni (săculeți ai ovarului în care se dezvoltă câte un ovul) imediat după 30 de ani. 

„Cercetările din biologia reproducerii, din epidemiologie şi din reproducerea umană asistată susţin ipoteza că intervalul de timp între declanşarea declinului accelerat al rezervei ovariene şi instalarea menopauzei este, mai mult sau mai puţin, fix. Aşadar, putem estima că o femeie cu o scădere accelerată a fertilităţii la 32 de ani va intra la menopauză la aproximativ 45 de ani. 10% din femei intră în categoria celor cu «îmbătrânire ovariană prematură». (…) Prezintă un risc crescut femeile cu istoric familial de menopauză precoce“, se arată în studiul din 2004 intitulat chiar „Îmbătrânire ovariană prematură“, al medicilor Dimitrios Nikolaou, profesor la Imperial College London, şi Allan Templeton, de la Universitatea din Aberdeen, Scoţia. 

Femeile cu îmbătrânire ovariană prematură nu au niciun alt simptom în afara dificultăţii de a rămâne însărcinate. Ciclul este, de cele mai multe ori, regulat şi nimic nu ar duce cu gândul la manifestările care se apropie însă mult mai repede decât ar trebui: pierderea totală a fertilităţii, cicluri neregulate şi, în final, menopauză precoce, arată acelaşi studiu. 

Îmbătrânire ovariană prematură. Cum se modifică rezerva ovariană de-a lungul vieţii

Numărul maxim de foliculi, acei săculeţi în care se vor dezvolta ovocite, al unei femei este determinat genetic, la fel şi viteza cu care această rezervă scade de-a lungul vieţii. Cei mai mulţi foliculi îi avem în pântecele mamei, când sarcina ajunge la aproximativ 20 de săptămâni. Apoi începe procesul normal de scădere a rezervei, independent de procesul de ovulaţie, explică un alt studiu, „Insuficienţa ovariană primară“, al cercetătoarei Corrine K. Welt, de la Spitalul General din Massachusetts, SUA. 

Astfel, la naştere, fetiţele prezintă deja o scădere a numărului de ovocite din rezerva ovariană: de la 6-7 milioane intrauterin la aproximativ 700.000. La pubertate, rămân doar 400.000 de foliculi, iar numărul lor scade încet-încet până în jurul vârstei de 35 de ani. Atunci declinul devine din ce în ce mai abrupt, astfel că la 40 de ani, rezerva rămâne extrem de redusă. O femeie care-şi începe viaţa cu un număr mai mic de ovocite va ajunge la menopauză mai devreme, subliniază Corrine K. Welt. 

Analizele care măsoară numărul de ovocite

Nimeni nu poate prezice cum îmbătrânesc ovarele nici după vârsta primului ciclu menstrual, nici după cât de devreme a început viaţa sexuală, nici după activitatea sexuală sau după cât de regulate sunt ovulaţia şi ciclul menstrual. Totuşi, rezerva ovariană se poate măsura. Care sunt metodele prin care o femeie poate afla cât de mari sunt şansele de a concepe cu materialul său genetic ne explică dr. Erna Stoian, medic primar obstetrică-ginecologie, specializată în infertilitatea cuplului și în reproducere umană asistată. 

„Una dintre metodele de a cuantifica rezerva ovariană este prin măsurarea hormonului anti-Mullerian – AMH – din sânge. Este un hormon secretat doar de foliculii antrali – care sunt acei foliculi mici de pe ovar care se găsesc la femeile cu rezervă ovariană bună. Se mai poate măsura ecografic, de către un medic ginecolog specializat în ecografie: se numără foliculii antrali din faza foliculară a ciclului menstrual, adică imediat în timpul ciclului menstrual și imediat după.“

Poate fi influenţată rezerva ovariană? „Rezerva ovariană în sine, adică numărul ovocitelor, din păcate, nu poate fi influențată în mod pozitiv nici de stilul de viață, nici de numărul de sarcini, nici de contraceptive, de nimic. Chiar dacă vârsta la care fetele au prima menstruație a scăzut foarte mult, vârsta medie la care se instalează menopauza a rămas constantă în ultimii 100 de ani. După ce se termină rezerva ovariană, există o perioadă de 6-10 ani în care poate exista menstruație în continuare, și femeia să nu fie la menopauză“, explică medicul specializat în infertilitate. 

„Conform statisticilor, o femeie care s-a născut cu o rezervă ovariană bună va avea la 38 de ani doar 3% din ea. Iar de-abia după 13 ani ea va intra la menopauză, adică la vârsta de 51 de ani.

dr. Erna Stoian, medic primar obstetrică-ginecologie, specializată în infertilitatea cuplului

Şi calitatea ovocitelor scade odată cu vârsta

Odată cu rezerva ovariană, scade vertiginos şi calitatea ovocitelor rămase, mai ales după 35 de ani, avertizează specialista. Calitatea este influenţată, însă, şi de factori externi. „Fumatul şi consumul de alcool scad calitatea atât a ovocitelor, cât și a spermatozoizilor, în cazul bărbaţilor“, subliniază medicul. 

Calitatea ovocitelor este esenţială în obţinerea unei sarcini viabile şi în aducerea pe lume a unui copil sănătos. Aşa se explică de ce, de exemplu, o femeie tânără din punct de vedere reproductiv, sub 30 de ani, chiar dacă are analize foarte proaste – rezervă ovariană scăzută – are şanse mai mari să obţină o sarcină, să o ducă la termen şi să nască un copil sănătos decât o femeie, să spunem, de peste 38 de ani cu rezervă ovariană bună pentru vârsta ei. 

Un exemplu din presa internațională, din publicația britanică „Mirror“: Ashley Buchkoe, în vârstă de 30 de ani, a fost diagnosticată la 27 de ani cu premenopauză precoce (un stadiu în care ovarele încă mai eliberează ovocite, dar în mod neregulat, la câteva luni). Împreună cu soțul ei, Michael, de 35 de ani, a consultat mai mulți specialiști în reproducere umană asistată, fiindcă nu-și putea imagina viața fără copii. Medicii i-au spus însă că și prin stimulare ovariană (o procedură de stimulare a ovarelor să producă mai multe ovocite odată pentru a fi prelevate, analizate și fertilizate in vitro) și prin fertilizare in vitro (FIV), șansele de a concepe ale celor doi erau sub 5%. Două runde de fertilizare a făcut Ashley în 2017 și niciuna nu a avut succes. 

Totuși, la nouă luni după al doilea eșec, s-a întâmplat ceea ce poate să pară un miracol: Ashley a rămas însărcinată natural, a dus sarcina la termen și acum cuplul îl are pe Porter, de 1 an și jumătate. Dar asta nu e tot: după Porter, a venit și Piper, fiica celor doi, concepută tot natural, în vârstă de aproape două luni. 

Îmbătrânire ovariană prematură. Cum știi dacă ești la premenopauză?

„Există niște semne ale menopauzei precoce, care se instalează sub 40 de ani, simptome ce apar pe fondul scăderii nivelului de estrogeni și se manifestă ca semnele de menopauză apărută la vârstă mai înaintată: bufeuri, insomnii, scăderea libidoului etc., pe care o femeie tânără le poate pune și pe seama stresului. În momentul în care la o femeie sub 40 de ani observăm că are simptomatologie de premenopauză precoce, ea trebuie sfătuită, dacă vrea să obțină o sarcină: fie să aștepte – fiindcă e posibil să mai existe menstruații ovulatorii, la care să se recolteze câte un ovocit pentru fertilizare in vitro; fie, dacă nu, să efectueze proceduri de fertilizare in vitro cu ovocite donate“, explică medicul Erna Stoian.

Diagnosticul de premenopauză precoce nu se pune, însă, doar pe baza simptomelor pe care le acuză pacienta. Se fac analize hormonale din sânge, iar dacă valorile hormonului anti-Mullerian (AMH) sunt foarte mici și cele ale hormonului de stimulare foliculară (FSH) sunt mari, acestea indică intrarea în premenopauză. 

Nicoleta Cristea Brunel a întâlnit în Asociația de paciente SOS Infertilitatea chiar și cazuri de tinere de 20 de ani cu AMH 0,01 și FSH 44. „Ca să aveți o referință, FSH 10 este deja foarte mare pentru femei de vârstă reproductivă, deci inclusiv pentru cele de 35-38 de ani. Din păcate, nu avem cum nici să «coborâm» FSH-ul, nici cum să «urcăm» AMH-ul, care țin de rezerva ovocitară determinată genetic“, explică președinta SOS Infertilitatea. 

Îmbătrânire ovariană prematură. De ce ar trebui înghețate ovocitele la 25 de ani

Medicul specializat în reproducere umană asistată Erna Stoian spune că nu există, din păcate, niciun test care să-i ajute pe specialiști să prezică, la o pacientă de 20 de ani, dacă la 30 va avea o rezervă ovariană bună sau nu. 

„De aceea, în țările din Vest, medicul generalist sau medicul de familie recomandă testarea rezervei ovariene la femeile de 25 de ani, după care se retestează. De obicei, rezerva ovariană rămâne constantă până după 30 de ani. De-abia atunci începe să scadă vertiginos până la 40-42 de ani, când se termină. Dacă se observă o rezervă scăzută sau la limita inferioară, femeia se monitorizează, iar când se observă că începe să scadă, se intervine. Femeia respectivă este sfătuită să facă un copil cât mai repede sau să vitrifice, adică să-și congeleze ovocite sau embrioni, dacă are partener. Ar trebui să existe și la noi o educație a femeilor tinere în ceea ce privește scăderea fertilității.“

Statisticile citate de dr. Erna Stoian arată că, dacă avem 10 ovocite înghețate sub 30 de ani, șansele de a obține embrioni și sarcină sunt în jur de 50%. Nu există, însă, garanții că dacă ai mai multe ovocite congelate, 15-20, vei obține sarcina. Medicul explică: după ce au fost prelevate, ovocitele se dezbracă de straturile celulare și se face o stadializare să se afle dacă sunt ovocite mature sau imature. Doar ovocitele mature se pot îngheța. Totuși, ce există în interiorul ovocitelor, materialul genetic nu poate fi văzut deocamdată. Dar, statistic,

„Din păcate, în practica mea medicală, nu prea am văzut femei de 25 de ani care să vrea să-și înghețe ovocitele. De obicei, vin pentru această procedură femei de peste 35-38 de ani, la care deja nu prea mai ai ce să îngheți, fiindcă rezerva ovariană este scăzută. Ovocitul este cea mai mare celulă din organism și rezistă destul de prost la înghețare și dezghețare, de aceea îți trebuie un număr minim de 10 ovocite la pacientele sub 30 de ani pentru a avea șanse mari de a obține o sarcină. Acest lucru trebuie să se întâmple între 20 și 30 de ani“, precizează medicul. 

Procedurile de congelare a ovocitelor sunt posibile la majoritatea clinicilor de fertilizare in vitro din țară. Prețurile variază între 400 și 600 de euro.

În această sumă intră prelevarea a mai puțin de opt ovocite iar costul poate include „chiria“ pentru primul trimestru sau chiar pentru primele 12 luni, și 1.650 de euro pentru prelevarea și congelarea de mai mult de patru ovocite, la care se pot adăuga 170 de euro – costul anual de stocare. Pentru femeile cu cancer care vor să-și păstreze șansele de a avea un copil după finalizarea tratamentului, prelevarea și congelarea a unul-trei ovocite costă aproximativ 500 de euro, la care se adaugă aceleași costuri de stocare anuală. 

„Vârsta unui bărbat nu este o cauză de infertilitate“

Spre deosebire de femei, care după 40 de ani au șanse foarte mici de a concepe natural, în cazul bărbaților, vârsta nu este un factor esențial în scăderea fertillității. 

„Sunt bărbați care pot să producă spermă și să conceapă copii chiar la vârste foarte înaintate – 70-80 de ani. La ei nu există o problemă la fel de mare cum există la femei în ceea ce privește șansele de reproducere în funcție de vârstă. Ei nu au o rezervă limitată, cu care se nasc. La ei, spermatozoizii se produc la fiecare 70 de zile, permanent“, potrivit medicului specialist în infertilitate de cuplu Erna Stoian.

Totuși, și în cazul lor există probleme după 40 de ani: calitatea spermatozoizilor poate să scadă, iar copiii obținuți cu tați de peste 40 de ani au un risc mai mare de autism sau de schizofrenie, semnalează specialista. 

„Există și bărbați cu modificări ale numărului și motilității spermatozoizilor sau ale formelor acestora. Pot să aibă mulți spermatozoizi cu forme morfologic anormale. Cauzele sunt foarte diverse. De multe ori, când un bărbat vine cu o spermogramă modificată, este foarte greu să spui care este cauza, în afară de cauze evidente: diverse cancere cu tratamente chimio- sau radioterapice. Alți factori sunt fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, anumite meserii în care pacientul stă în șezut foarte mult timp – de exemplu, șoferii. Pacienții care au avut diverse boli virale, cum ar fi oreionul, varicela la vârste înaintate, diverse tumori la nivelul testiculelor, varicocelul – cam acestea sunt cauzele, în mare, ale modificării spermogramei.“