Efectele psihoemoționale ale izolării și cum putem să fim mai liniștiți în perioada pandemiei

Efectele psihoemoționale ale izolării și cum putem să fim mai liniștiți în perioada pandemiei

Trăim vremuri excepționale. Iată-ne puși în fața situației în care suntem nevoiți să ne izolăm unii de ceilalți. Rețelele de socializare sunt pline zilele acestea de discuții legate de ceea ce simțim, fiecare, despre acest subiect. Desigur că nu este plăcut (pentru unii dintre noi, cel puțin) să limităm contactul social și ieșirile.
Cu toate astea, aceste măsuri trebuie respectate, atât pentru noi înșine, cât și pentru protejarea celor mai vulnerabili și a întregului sistem din care facem parte.

Ce stări emoționale poate declanșa izolarea

Pentru început, vom face o delimitare între noțiunile de izolare și carantină. Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, izolarea și autoizolarea au ca scop separarea celor infectați de cei neinfectați, pe când carantina înseamnă izolarea și restricționarea deplasării celor care nu sunt încă bolnavi, dar care au fost expuși virusului, pentru a vedea dacă se îmbolnăvesc.

Situațiile de izolare socială extremă, cum ar fi încarcerarea sau cazurile celor blocați în diferite situații fără voia lor (sechestrări, răpiri, blocaje în nautră din cauza intemperiilor sau accidentărilor) produc efecte negative asupra psihicului. Îți amintești, poate, filmul Cast Away, în care personajul principal interpretat de Tom Hanks ajunge în situația de a fi departe de civilizație, izolat pe o insulă pustie. Ce se întâmplă mai departe cu el? Dezvoltă abilități extraordinare de supraviețuire și, mai mult, găsește alternative ingenioase pentru a-și alina singurătatea (o minge de volei devine prietenul său cel mai bun, Wilson). Cu acest exemplu, aș vrea să conștientizezi din start că ai capacități intrinseci de adaptare și că dispui de reziliența psihologică (reziliența este un concept psihologic care se referă la capacitatea naturală de a-ți reveni în urma unui șoc psihologic și a traumelor) pentru a face față acestei situații.  

Este de asemenea util să înțelegi că prin ceea ce treci tu acum trec, deja, numeroase persoane. De pildă, vârstnicii sau anumite persoane cu dizabilități sau boli care îi împiedică să părăsească domiciliul sunt categoriile deja expuse efectelor izolării. Iar dacă pentru tine este o situație temporară, pentru ei este un stil de viață. După ce vei fi depășit acest moment, este posibil ca gradul tău de empatie față de persoanele care se confruntă de mai mult timp cu această problemă să crească. Din punctul de vedere al dezvoltării/evoluției tale personale, iată deja un avantaj al situației pe care o traversezi acum. E esențial ca, în pofida situației dramatice prin care trece întreg mapamondul, să cauți și părțile bune.

Anumite afecțiuni psihologice vor fi accentuate acum, iar dacă suferi de ele, vei găsi în cele ce urmează sugestii pentru a ține situația sub control. Dintre vulnerabilitățile care se pot manifesta mai intens sunt: anxietatea, depresia, atacurile de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, paranoia și, în cazuri mai ușoare, agitația, teama sau dificultatea de a gândi clar.

Dacă te numeri printre cei care deja trec prin cele enumerate mai sus, este posibil să le resimți mai acut acum, în perioada extinderii pandemiei virusului SARS-CoV-19. Dacă traversezi momente de lipsă de speranță sau ai gânduri suicidare, nu ezita să apelezi chiar acum la ajutor de specialitate!

Simptomele anxietății și stresului își pot face simțită prezența chiar dacă nu le recunoști. Acestea pot fi: schimbări ale apetitului alimentar, ruminații (gânduri, frământări persistente, obsedante asupra unei singure teme) în legătură cu situația prezentă, probleme digestive, stări de iritabilitate și nervozitate și pierderea concentrării.

Este absolut normal să te simți stresat, poate și mai stresat de faptul că totul se petrece cu tine „blocat” în casă. Fie că vorbim despre frica de a te îmbolnăvi, că îți vei pierde locul de muncă sau că nu vei putea face față financiar acestei crize, ori poate chiar teama că te-ai putea simți copleșit de singurătatea impusă de izolare, ține mine un lucru: cu toții suntem în asta.

Cum poți combate efectele negative ale izolării

Menține contactul cu oamenii dragi, telefonic sau în scris. În zilele noastre, laptopul, smartphone-ul și internetul sunt adevărate binecuvântări când vine vorba despre a rămâne unii lângă ceilalți.  

Informează-te din surse adecvate. Evită pe cât de mult poți spațiile virtuale de pe Facebook, de exemplu, care propagă informații neverificate și care te pot face să te simți mai copleșit decât e cazul. Părerile neavizate și știrile false, fake news-urile nu vor face decât să îți limiteze capacitatea de a discerne între informațiile relevante, de care chiar trebuie să ții cont și cele false. Triajul acestor informații este extrem de important pentru creierul tău. Capacitatea mentală de a face față unui volum mare de informații este limitată și, cum deciziile corecte sunt esențiale în aceste momente, ar fi bine să te axezi pe surse sigure.   

Meditația. Cu atât de mult timp liber petrecut într-un spațiu restrâns, poți învăța ceva care să îți fie util întreaga viață. Tehnicile de meditație îți vor veni în ajutor, oprindu-ți valul de gânduri sau îngrijorări, ajutându-te să te concentrezi asupra momentului prezent și calmându-ți stările de anxietate.

Mișcarea la tine acasă. Pentru a păstra ceva esențial pentru buna funcționare a sistemului tău imunitar, mută exercițiile de la sală sau rutina zilnică de plimbare în interiorul casei.

Cursuri online. Cum toată lumea începe să se adapteze din mers noilor schimbări, vei găsi din ce în ce mai multe cursuri online, unele oferite chiar gratuit în această perioadă. Este cel mai bun moment să îți canalizezi energia de la gândurile în legătură cu care nu poți face nimic la ceva practic, care îți va hrăni mintea într-un mod sănătos.

Curățenia generală. Probabil deja faci asta, dar dacă te numeri printre cei care se simt blocați de valul repetitiv și interminabil de idei legate de ce va urma care le trec prin minte, înlocuiește-le (pentru că oricum nu îți sunt utile) cu ceva productiv, cum ar fi să îți faci ordine și curățenie în casă. Vei avea astfel un spațiu fizic în care să te simți mai echilibrat mental.

De fapt, folosește orice idee care îți trece prin minte pentru a te deconecta de la isteria provocată la moment și a te conecta la altceva! Este momentul să îți păstrezi rutina, să te dai cu ruj, chit că ești prin casă sau să joci (dar nu excesiv) jocurile pe calculator care îți plac. Cititul cărților bune pe care le-ai amânat până acum nu are restricții de niciun fel și nici hobby-urile precum muzica sau pictura, de care nu ai timp niciodată.

Apelează online la specialiști în domeniul sănătății mentale. Majoritatea psihologilor își continuă activitatea, așa că poți oricând să contactezi un profesionist. Dacă simți accentuări severe ale stărilor psihice din cauza îngrijorării legate de virus, e bine să știi că există deja mișcări probono ale unor asociații care își oferă serviciile în această perioadă persoanelor care trec prin momente dificile din punct de vedere psihologic.

Oferă ajutor. Dacă te simți suficient de echilibrat, un lucru care te-ar putea ajuta este să dai la rândul tău ajutor persoanelor din jur. Atunci când oferi din rezervele tale (interioare sau exterioare), vei observa că te vei calma și te vei simți tu însuți mai bine. Păstrează legătura cu comunitatea ta, vecini, colegi de muncă etc. și susțineți-vă reciproc cât puteți de mult.  

„Jurnal de carantină”. Nu în ultimul rând, ține un jurnal al emoțiilor și încurajează-te zilnic. Poți face așa: la un gând negativ care îți trece prin minte, scrie unul pozitiv.

Privește această perioadă de izolare ca pe o oportunitate de a face lucrurile pe care nu le-ai făcut până acum, de a fi mai introspectiv și de a te conecta, în liniște, la propria persoană, cea mai importantă legătură pe care o ai.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare