Donarea de sânge rămâne o problemă în România. Lipsesc centrele moderne, tehnologia și personalul calificat
Foto: Shutterstock
Aproape 40% din populația României este eligibilă pentru a dona sânge. Cu toate acestea, doar 1,7% dintre români se numără printre donatori, în condițiile în care proporția medie la nivelul UE – considerată scăzută – este de 10%.
În România, majoritatea centrelor de recoltare de sânge sunt construite acum jumătate de secol, iar de atunci investițiile în această zonă au fost simbolice. Pe lângă infrastructura mai mult decât precară, lipsesc personalul instruit, dar și tehnologia care să permită ca, pe lângă sânge să se obțină și produse derivate de care pacienții din România au mare nevoie. Oamenii nu merg la centrele de donare, iar inițiativele pentru centre mobile sunt puține, se bazează pe voluntariat și, de multe ori, nu au susținerea autorităților locale.
Donarea de sânge, de la vorbe, la fapte
Toate aceste probleme vechi de zeci de ani au fost readuse în discuție la Palatul Parlamentului, de coaliția Unitatea de sânge – o alinață înființată în 2022 – care și-a propus să readucă în discuția publică importanța donării de sânge și a transfuziilor, dar și a calității și singuranței acestei activități.
Contextul este acela în care UE revizuiește legislația care reglementează calitatea și siguranța sângelui și a componentelor sanguine – Directiva UE privind sângele, precum și legislațiile conexe privind celulele și țesuturile.
România are nevoie atât de o schimbare a legislației în domeniu, astfel încât interesul pentru donarea de sânge să crească, dar, are nevoie urgentă de investiții în infrastructură adecvată și personal calificat.
Nu există niciun motiv pentru ca toate aceste lucruri să nu se întâmple, iar România are nevoie să treacă de la vorbă la fapte, a declarat dr. Andrei Baciu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din România, prezent la discuții.
Restructurarea întregului sistem nu mai poate fi amânată, este momentul unor decizii clare și a monitorizării punerii lor în practică, mai ales că acum există și oportunitatea finanțării unui sistem modern de transfuzii atât din fonduri nerambursabile prin Programul Național de Sănătate, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
N-avem școală de medicină transfuzională
„Demersurile realizate de Unitatea de sânge vor conduce la dezvoltarea unui sistem modern de transfuziologie cu beneficii pe termen mediu și lung pentru pacienții români. De asemenea, ca medic hematolog, am susținut întotdeauna și voi lupta în continuare pentru crearea urgentă a școlii românești de medicină transfuzională, element determinant pentru un sistem de transfuzii modern, optimizat și capabil să susțină eficient cererea și oferta”, a declarat prof.dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România și președintele Societății Române de Hematologie.
Demersul actual este o inițiativă a alianței Unitatea de sânge, cu sprijinul Societății Române de Hematologie, Societății Naționale de Transfuzie Sanguină din Româmnia, Institutului Național de Transfuzie Sanguină București, Coaliției Organizațiilor cu Afecțiuni Cronice din România, Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Centrului de Transfuzie Sanguină București, centrul Național de Transfuzii Constanța și Bristol Myers Squibb.
