Tratamentul, cunoscut sub numele de terapie CAR-T, a fost folosit până acum mai ales în cazul cancerelor de sânge. Pentru bolnavii de lupus rezistent la medicație, datele arată o cale posibilă spre o remisiune de durată, deși medicii avertizează că e vorba despre un număr mic de cazuri, urmărite pe o perioadă scurtă de timp.
Citește șiO boală care nu se vede. Viața cu lupus sistemicRemisiunea lupusului după 5 luni de la tratament
Studiul de fază 1, numit CARLYSLE, a fost coordonat de University College London Hospitals, UCLH, și University College London, UCL, cu finanțare din partea companiei Autolus. Este primul studiu din Marea Britanie care testează terapia CAR-T într-o boală autoimună, nu în cancer.
Au fost tratați nouă pacienți cu lupus eritematos sistemic sever, rezistent la terapiile clasice, cu vârste cuprinse între 12 și 65 de ani. Majoritatea aveau nefrită lupică, o complicație gravă care afectează rinichii.
Șase pacienți au primit o doză mai mică, de 50 de milioane de celule, iar trei au primit o doză mai mare, de 100 de milioane, pentru a putea compara rezultatele. În cadrul grupului cu doza mică, cinci din șase (83%) au atins remisiunea, conform criteriilor standard DORIS (Definition of Remission in SLE), la o medie de aproximativ cinci luni de la tratament. Jumătate au avut un răspuns complet la nivelul rinichilor și toți au reușit să reducă dozele de cortizon sub 5 miligrame pe zi.
Conform datelor prezentate de echipă, pacienții erau în continuare bine după o urmărire medie de circa 11 luni, iar cel mai lung interval observat depășea 18 luni. Un singur pacient a avut o recidivă, adică un puseu de lupus, după 11 luni, însă cu simptome atenuate față de momentul de start. Echipa nu a raportat cazuri de neurotoxicitate, cunoscută ca ICANS, și nici forme moderate sau severe de sindrom de eliberare de citokine, CRS, două reacții urmărite atent după terapiile celulare.
Cum funcționează „resetarea” sistemului imunitar
Lupusul este o boală autoimună în cazul căreia sistemul imunitar, care ar trebui să apere organismul de infecții, atacă în schimb propriile țesuturi și organe. Inflamația poate afecta articulațiile, pielea, rinichii, inima, plămânii sau creierul.
În apărarea organismului intervin două tipuri de globule albe, limfocitele B și limfocitele T. La pacienții cu lupus, limfocitele B se dereglează și produc autoanticorpi, proteine care atacă propriul corp. Aceste celule sunt motorul bolii.
Terapia CAR-T pornește chiar de la celulele pacientului. Medicii recoltează milioane de limfocite T din sângele bolnavului și le modifică genetic în laborator. Le schimbă mecanismul de țintire, astfel încât să recunoască și să distrugă limfocitele B, mai exact pe cele care poartă pe suprafață o proteină numită CD19. Celulele modificate sunt apoi reintroduse în organism printr-o perfuzie.
Odată ajunse în sânge, limfocitele T reprogramate distrug atât limfocitele B dereglate, cât și pe cele sănătoase. După câteva luni, organismul produce limfocite B noi, sănătoase. Procesul reface practic populația de celule imune de la zero, ca o resetare. Medicamentul folosit în studiu se numește obecabtagene autoleucel (obe-cel), comercializat sub denumirea AUCATZYL, și fusese deja aprobat pentru o formă de leucemie. Înainte de perfuzia cu celulele modificate, pacienții au primit chimioterapie, o etapă folosită pentru a pregăti organismul să accepte și să permită multiplicarea celulelor CAR-T.
Citește și10 lucruri pe care trebuie să le știi despre lupus, explicate de medicPovestea unei paciente: „Trăiesc ca un om normal”
Una dintre primele paciente tratate este Katie Tinkler, diagnosticată cu lupus în 1993, la 20 de ani. A lucrat ca instructoare de fitness, dar boala s-a agravat în ultimul deceniu. Lupusul i-a afectat inima, plămânii și rinichii, iar la un moment dat, a fost aproape de dializă. A trecut prin sepsis, insuficiență multiplă de organ și comă, la terapie intensivă.
A primit perfuzia CAR-T în noiembrie 2024. Procedura nu era lipsită de riscuri. Katie a povestit pentru BBC News că, într-o scrisoare trimisă medicului ei de familie, era consemnat faptul că „știe că ar putea muri”.
La un an și jumătate după tratament, pacienta nu mai ia medicamente pentru lupus, iar funcția organelor afectate s-a îmbunătățit.
„Lupusul, în cel mai rău moment al lui, însemna să stau în pat, fără să mă pot mișca, să mă prăbușesc rapid, posibil să mor… acum trăiesc. E uimitor. Trăiesc ca un om normal, spun literalmente da la orice. Aproape uitasem că te poți simți atât de bine. Pot trăi până la bătrânețe cu rinichii ăștia și asta e fenomenal. Inima mea e mult mai bună, plămânii mult mai buni. Tulburarea mea de sânge nu mai există”, a declarat Katie.
După tratament, Katie a schiat pentru prima dată după zece ani și își face din nou planuri care, înainte, păreau imposibile. „Mi-ar plăcea să urc pe Kilimanjaro, mi-ar plăcea să fac din nou un triatlon, vreau pur și simplu să particip și să spun «da» la cât mai multe lucruri”, a mai spus femeia.
Un pas important spre un posibil tratament curativ
Dr. Maria Leandro, medic reumatolog la UCLH, spune că este prea devreme pentru concluzii definitive. Rezultatele de până acum sunt promițătoare, dar lupusul este o boală cronică, iar remisiunea trebuie urmărită pe termen lung.
„Dacă am vedea pacienți în remisiune constantă timp de trei până la cinci ani ar fi un câștig major în lupus. Ar putea fi chiar mai mult, dar trebuie să așteptăm și să vedem. Este clar un pas important spre un posibil tratament curativ, iar asta este foarte încurajator”, a spus specialista pentru BBC News.
Dr. Claire Roddie, de la UCL, vede terapia CAR-T ca pe o direcție care ar putea fi cu adevărat eficientă în lupus. „Suntem foarte entuziasmați de potențialul terapiei CAR-T în bolile autoimune”, a adăugat medicul. Scleroza multiplă este deja vizată într-un studiu clinic aflat în desfășurare, iar artrita reumatoidă ar putea fi o altă țintă importantă, dat fiind numărul mare de pacienți afectați.
De la cancer la bolile autoimune
Terapia CAR-T (de la „chimeric antigen receptor T-cells”, celule T cu receptor antigenic himeric) este deja aprobată în unele leucemii și limfoame. Folosirea în boli autoimune este însă recentă. Un studiu publicat în 2024, în New England Journal of Medicine, a raportat remisiune susținută la pacienți cu boli autoimune severe, inclusiv lupus, după tratamentul cu celule CAR-T. În unele cazuri, pacienții au putut opri terapia imunosupresoare, un rezultat greu de obținut cu tratamentele clasice.
Aceste date au accelerat testarea metodei în afecțiuni în care limfocitele B întrețin atacul autoimun, precum lupusul, scleroza multiplă sau artrita reumatoidă. Ideea este aceeași: eliminarea celulelor B problematice ar putea permite sistemului imunitar să se refacă fără să reia atacul asupra propriului organism.
Pe baza rezultatelor din CARLYSLE, Autolus a început deja studiul de fază 2 LUMINA, dedicat pacienților cu nefrită lupică. Obiectivul este confirmarea eficienței și a siguranței pe un grup mai mare, etapă necesară înaintea unei eventuale aprobări pentru utilizare mai largă.
Ce rămâne de aflat
Nu se știe încă dacă remisiunea se va menține în timp și nici cât de bine va funcționa metoda atunci când va fi testată pe mai mulți pacienți. Terapia presupune recoltarea și modificarea celulelor fiecărui pacient în parte, un proces complex și costisitor, la care se adaugă etapa de chimioterapie. Costul și accesul rămân obstacole pentru o eventuală folosire la scară largă, iar studiile mai mari, controlate, vor trebui să confirme atât eficacitatea, cât și siguranța pe termen lung.
În România, terapia CAR-T este disponibilă pentru anumite cancere hematologice, prin Programul Național de Oncologie. Documentele CNAS includ tratamentul cu terapii avansate CAR-T la Institutul Clinic Fundeni din București și la Institutul Regional de Oncologie Iași.
Una dintre terapiile CAR-T autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente este tisagenlecleucel, comercializată sub denumirea Kymriah. Tratamentul este indicat pentru copii și adulți tineri de până la 25 de ani inclusiv, cu leucemie limfoblastică acută cu celule B refractară, recidivată după transplant sau aflată la a doua recădere ori ulterior. Este indicat și pentru adulți cu limfom difuz cu celule B mari, recidivant sau refractar, după cel puțin două linii de tratament sistemic.
Procedura nu presupune producerea integrală a celulelor CAR-T în România. Limfocitele T sunt recoltate de la pacient, apoi trimise într-un centru din afara țării, unde sunt modificate genetic. Ulterior, celulele se întorc sub formă de tratament perfuzabil și sunt administrate într-un centru specializat în terapii celulare, traseu descris de DSP Iași în cazul primului pacient tratat la Institutul Regional de Oncologie Iași.
