Pacientă de 81 ani, în urma unei operații asistate robotic la genunchi la Regina Maria Timișoara: „După o lună de la intervenție, am înotat, am mers pe bicicletă, nu mai am nicio durere…” 

Yvonne Stoian are 81 de ani, locuiește în Timișoara și a avut dintotdeauna o viață activă. În urmă cu un an, însă, durerile de la nivelul genunchilor aproape au imobilizat-o. Nu a mai putut merge pe bicicletă și nici înota așa cum obișnuia de ani de zile. Fără să se mai poată odihni din cauza durerilor, dependentă de calmante, a ales să meargă la Spitalul Premiere din Timișoara, unde l-a căutat în mod special pe prof. univ. dr. Radu Prejbeanu, medic primar chirurg ortopedie și traumatologie, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică și director medical al Spitalul Premiere, Timișoara. În urma diagnosticului de gonartroză (deterioarea articulației genunchiului), dr. Prejbeanu a optat pentru o endoprotezare pe baza chirurgiei asistate robotic de către sistemul ROSA Knee. La doar o lună de la intervenția realizată cu succes, Yvonne și-a reluat viața fără dureri, o viață bună, cu întâlniri cu prietenii și mai ales sport, cum chiar ea ne-a mărturisit. 

Yvonne Stoian a fost asistentă într-o secție de chirurgie pediatrică iar azi, la cei 81 de ani pe care i-a sărbătorit alături prietenii ei, are o viață „bogată” care este un exemplu de urmat. Deși a rămas văduvă în urmă cu 14 ani, Yvonne a continuat să fie o femeie plină de viață, cu prieteni cu care se vede constant, cu ieșiri la spectacole de teatru sau operă, seri de vernisaje, lansări de carte și alte activități care îi oferă bucurie și energie. „Am prieteni și de la vârsta de patru ani. Aștept pe oricine la mine acasă, să bem o cafea, să mâncăm o prăjitură.” Dar mai ales, Yvonne a ales dintotdeauna un stil de viață echilibrat, cu activitate fizică constantă până-n prezent. „Am avut mereu o viață activă, cu mult sport, merg pe bicicletă, înot; și cu o alimentație foarte bogată în vitamine naturale. Nu a existat o zi din viața mea fără un măr, fără lămâie, nu a existat așa ceva. Nu am mâncat paste făinoase, pâine, cartofi.”

Când, în urmă cu un an, a resimțit dureri puternice la ambele picioare, a căutat cel mai bun medic și cele mai bune soluții în primul rând pentru a scăpa de dureri, apoi pentru a-și recăpăta mobilitatea și a continua să trăiască așa cum a fost obișnuită dintotdeauna. 

Așa l-a întâlnit pe profesor dr. Radu Prejbeanu în care a avut toată încrederea încă de la început. Auzise în urmă cu mulți ani despre profesionalismul medicului chiar de la soțul ei, – la rândul său medic anestezist, care i-a fost coleg dr. Prejbeanu în cadrul unei clinici din Timișoara –, dar nu îl întâlnise niciodată. „Soțul meu avea 58 de ani când domnul profesor Prejbeanu s-a întors din America. Soțul meu l-a apreciat foarte mult….”

Un accident grav în tinerețe cu repercusiuni în prezent

Când Yvonne a ajuns la Spitalul Premiere din Timișoara, în cabinetul profesorului dr. Prejbeanu, avea dificultăți mari de mobilitate, pe lângă durerile care o determinau să ia tratament medicamentos zilnic. „După un examen clinic general, am constatat o deformare a ambilor genunchi, cu o limitare a mișcărilor acestora. Doamna Stoian a avut în tinerețe un accident grav de circulație. Atunci a suferit fracturi la ambele membre inferioare, operate . În timp, din cauza accidentului, a dezvoltat modificări artrozice la nivelul șoldului și la nivelul genunchilor care, în ultima perioadă, au dus-o la o invaliditate relativ severă”, ne-a explicat dr. Radu Prejbeanu. 

Despre accidentul extrem de traumatizant din tinerețe – un accident de mașină în urma căruia a suferit șapte fracturi – povestește și Yvonne. Chiar dacă a fost un moment de cumpănă din viața sa, l-a depășit. „După recuperarea care a durat atunci cam nouă luni, am dus o viață perfect normală. Nu am avut niciun fel de probleme până pe la 75 de ani, am dus o viață sportivă cu înot, cu mers pe bicicletă…”

Din nefericire însă, în urmă cu șase ani au apărut pe neașteptate dureri mari la nivelul șoldului care s-au amplificat rapid în doar câteva luni. „În 2018, am fost operată la șold, după care iarăși nu am mai avut nicio problemă, nicio durere.” 

În 2021, odată cu perioada marcată de pandemia de coronavirus, au început și durerile la nivelul genunchilor. Restricțiile impuse atunci au împiedicat-o să mai meargă cu bicicleta sau să înoate, ceea ce, consideră Yvonne, a favorizat evoluția durerilor. „Inițial am simțit dureri la genunchiul drept, dureri care s-au intensificat cu timpul, am început să iau medicamente, calmante. Apoi, am decis să încerc niște infiltrații locale care nu și-au făcut efectul decât pe o perioadă scurtă de timp, de vreo două-trei luni.”

Deși Yvonne se consideră o fire rezistentă, a realizat că situația devenea din ce în ce mai gravă – durerile persistau, se accentau pe timpul nopții și nu o lăsau să doarmă: „Nu am mai suportat nopțile în care nu mă puteam odihni. Așa l-am rugat pe profesorul Prejbeanu să mă ia în grija lui”. 

Gonartroza, un diagnostic frecvent în România

Gonartroza, afecțiunea cu care a fost diagnosticată Yvonne Stoian, se manifestă prin degradarea lentă a cartilajului articular de cele mai multe ori la nivelul ambilor genunchi. 

Principalele simptome pe care pacienții le resimt sunt: 

• durerea articulației la mobilizare si în timpul mersului;
• deformarea articulației și pierderea mobilității genunchiului;
• modificarea formei genunchiilor prin curbarea acestora (în cazurile avansate).

Printre cauze se numără: predispoziția genetică, excesul ponderal, practicarea sporturilor de performanță (mai ales sporturile de contact precum fotbal, rugby, handbal), diferite traumatisme, precum rupturile neglijate ale ligamentelor, dar și alte forme de traumatisme la nivelul genunchiului sau fracturile osoase, diformitatea genunchiului din naștere sau dobândită, bolile reumatismale. 

„Gonartroza este o boală frecventă în România, chiar mai frecventă decât coxartroza (degenerarea articulației la nivelul șoldului). Majoritatea cazurilor de gonartroză sunt gonartroze primare – nu le știm cauzele exacte, pot fi genetice sau pot apărea în urma unor factori favorizanți, cum ar fi traumatismele, cum a fost și cazul doamnei Stoian. De asemenea, munca fizică grea, supra-solicitările fizice care apar în cazul sportivilor etc. pot duce la apariția gonartrozei.”

Prof. univ. dr. Radu Prejbeanu, medic primar chirurg ortopedie și traumatologie, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică și director medical al Spitalul Premiere

Între 10.000 și 15.000 de pacienți sunt operați anual în România în urma unui diagnostic de gonartroză. Boala afectează mai des femeile (la persoanele cu vârste între 65 și 74 de ani, radiografia genunchiului a arătat leziuni osteoartritice la 35% dintre femei și 21% dintre bărbați), persoanele supraponderale și vârstnicii.

„Cu toate astea, în mod real”, consideră medicul, „numărul pacienților care suferă de gonartroză ar trebui să fie cel puțin dublu, însă datele oficiale sunt reduse din diverse considerente precum lipsa fondurilor, lipsa de cunoaștere și de încredere a pacienților în tipul de intervenții chirurgicale care tratează această afecțiune.”

Soluția cea mai sigură – protezarea genunchilor

În cazul lui Yvonne Stoian, dr. Prejbeanu, împreună cu echipa sa de la Spitalul Premiere din Timișoara, a decis că protezarea genunchilor este cea mai eficientă și sigură soluție pentru a elimina durerile și a-i reda viața normală. Decizia a fost luată în urma unui consult multidisciplinar detaliat: „Ținând cont de vârsta pacientei (n.r. – 81 de ani), după un consult multidisciplinar împreună cu echipa de anestezie-cardiologie, am decis să realizăm intervențiile de protezare a genunchilor în doi timpi separați, aceasta fiind soluția cea mai sigură.” 

A urmat pentru pacientă o perioadă de evaluare „legată de starea de sănătate generală și de valoarea specifică locală a suferinței” pre-operatorie. Yvonne a trecut prin toate etapele necesare unei astfel de evaluări, de la seturi de analize de sânge, electrocardiogramă (EKG), radiografii pulmonare, vizite la medicii pentru care avea tratamente cronice (în funcție de fiecare pacient, vizitele se fac în cabinetele medicilor cardiologi, diabetologi ș.a.m.d). „Sunt perfect sănătoasă! Medicul cardiolog mi-a aprobat intervenția chirurgicală. Mi-a zis că nu am niciun fel de probleme, nici respiratorii, nici de alt gen”, ne-a spus pacienta. 

„Doamna Stoian a revenit la noi, am evaluat rezultatele colegilor și am trimis-o la medicul anestezist care evaluează riscul anestezic și indică tipul de anestezie necesară”, a completat prof. dr. Prejbeanu.

O intervenție chirurgicală asistată robotic

La scurt timp după ce pacienta a fost operată printr-o intervenție clasică la genunchiul drept, au apărut durerile la celălalt genunchi, „dureri mult mai mari”, își amintește Yvonne. „Este piciorul unde am suferit o fractură deschisă la genunchi, cu tot cu rotulă, în tinerețe când am suferit acel accident grav de care v-am povestit.”

Ca o consecință a noilor complicații, prof. univ. dr. Prejbeanu a optat pentru o endoprotezare a genunchiului drept (înlocuirea articulației genunchiului) pe baza chirurgiei asistate robotic de către robotul Rosa Knee:

„ Asistarea robotică mi-a facilitat o înțelegere mai bună a anatomiei și a posibilității de a realiza tranșele de osteotomie (n.a. tăieturile osoase) pentru aplicarea protezei în așa fel încât să putem realiza un balans al articulației care să permită o funcție normală a articulației cu o traumă operatorie minimă.”

Prof. dr. Prejbeanu, medic primar chirurg ortopedie și traumatologie, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică și director medical al Spitalul Premiere

Avantajele chirurgiei robotice Rosa Knee

Tocmai pentru că acest genunchi fusese cel mai afectat în urma accidentului pe care l-a avut în tinerețe, Yvonne a avut emoții mari înainte de intervenția chirurgicală. Contrar temerilor pacientei, nu numai că operația a decurs în cele mai bune condiții ci, mai mult, recuperarea a fost mai rapidă decât în cazul primei intervenții realizată la genunchiul drept. 

„La acest picior mi-a fost frică să nu meargă totul rău. Dar a decurs totul foarte bine. Recuperarea a fost mai rapidă. Într-o lună de la operație deja mergeam bine. Inițial făceam 2-3 km pe zi cu cârjele, apoi am mers prin casă fără ajutorul cârjelor. Pentru siguranța mea, le-am mai folosit o perioadă, am renunțat treptat la ele, mai întâi la una, apoi la cealaltă.”

În urma intervenției chirurgicale asistată robotic, Yvonne nu a mai avut absolut deloc dureri post-operatorii și a putut relua activitățile sportive la scurt timp după operație. „De data asta, nu am avut dureri deloc, nu am luat niciun calmant, absolut niciunul. Și nu numai asta, dar deschiderea, unghiul piciorului  (adica mobilitatea genunchiului) e foarte bun, am mai mult de 90 de grade. Pot să merg iar pe bicicletă, să înot. După o lună de la operație am fost la bazin. Și domnul doctor, când am fost la control, mi-a spus: «Ce bine mergeți!»”

Bucuria de a ieși din nou în oraș, de a-și face cumpărăturile de una singură, de a-și continua „viața bună cu concerte de operă, lansări de carte, vernisaje și consfătuiri” alături de prietenii săi a însemnat foarte mult. 

„Avantajul intervenției asistate robotic, pe lângă partea tehnică de care am vorbit, este legat și de o traumă operatorie mai redusă, de o agresiune chirurgicală mai redusă asupra țesuturilor moi și de o posibilitate de recuperare mai rapidă post operator”, ne-a mai explicat prof. dr. Radu Prejbeanu. 

Chiar dacă la o vârstă ca cea a lui Yvonne riscurile unor complicații în timpul intervenției chirurgicale nu pot fi eliminate complet, sistemul ROSA Knee garantează precizie, predictibilitate și o recuperare mult mai rapidă: 

„La 80 de ani există întotdeauna riscuri de complicații de genul decompensări cardiace, accidente vasculare cerebrale, un risc infecțios ceva mai mare pentru că pacienții vârstnici se apără un pic mai greu. Există anumite riscuri pe care nu le putem elimina chiar dacă operăm robotic. Însă, avantajul chirurgiei robotice constă în a pune în practică o chirurgie care pentru pacient este mai puțin traumatizantă și care implică o recuperare mai rapidă. Iar pentru chirurg este garanția unei intervenții mai sigure, mai precise, mai exacte, cu o scădere a riscului de a face erori umane.”

O viață fără dureri

Toți pacienții care trec printr-o intervenție de endoprotezare a genunchiului, ne-a mai spus dr. Radu Prejbeanu, primesc sprijinul necesar înainte de a fi externați pentru a învăța cum să își administreze medicația, să-și panseze rana, să transmită medicilor semnale de alertă dacă apar dureri prea mari, dacă ceva nu funcționează conform graficului. 

În cazul doamnei Stoian, perioada de recuperare a implicat și o recuperare sportivă.

„Gimnastică medicală pe care doamna Stoian a făcut-o deja implică și un proces de recuperare a funcției mai ales pentru că au fost niște genunchi care au suferit ani de zile înainte de operație. Musculatura s-a atrofiat, nu mai funcționa cum trebuie, ligamentele au fost «blocate», și acum este un moment în care își recapătă treptat funcția. La 80 de ani musculatura, sigur, nu reacționează la recuperare așa repede cum o face la 20 de ani. Cu toate astea, pe o perioadă de câteva luni, acest lucru se rezolvă și pacientul ajunge la o funcție normală. Ca să poată avea o viață fără dureri.”

Prof. dr. Radu Prejbeanu, medic primar chirurg ortopedie și traumatologie, coordonatorul Centrului de Excelență în Chirurgia Ortopedică și director medical al Spitalul Premiere

La doar câteva luni de la intervenție, Yvonne deja nu mai resimte niciun fel de durere. „Mă simt foarte bine. Sunt foarte mulțumită de operație, recunoscătoare pentru întâlnirea cu profesor dr. Prejbeanu. Sunt foarte mulțumită și de condițiile din spital. Pentru mine a fost o surpriză foarte plăcută internarea, condițiile de cazare și de îngrijire. O igienă extraordinară, plus toate tratamentele la ore fixe, asistentele foarte punctuale, toate lucrurile aranjate astfel încât să nu mă deranjeze pe timpul nopții”, mai povestește Yvonne, care recomandă cu căldură spitalul și medicii.