Operat de cancer de prostată în stadiul 4, prin chirurgie robotică

Operat de cancer de prostată în stadiul 4, prin chirurgie robotică, la Ponderas Academic Hospital: „Dr. Nadu mi-a salvat nu numai viața, ci și stilul de viață”  

Paul* are 56 de ani, a avut dintotdeauna o alimentație echilibrată și tot dintotdeauna a practicat cu pasiune diverse sporturi de la schi la plimbări pe role. Tocmai de aceea, diagnosticul – cancer de prostată de gradul 4 – pe care l-a primit în urmă cu aproape trei ani a venit ca o veste șocantă. Însă, a trecut peste acest test extrem de dificil cu ajutorul dr. Andrei Nadu și al echipei sale de la Ponderas Academic Hospital, din cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, echipă care a intervenit chirurgical cu ajutorul unui sistem robotic. 

* Din motive care țin de protejarea identității, numele pacientului nu este cel real.

Deși nu a avut niciun simptom care să îi indice că ar suferi de vreo afecțiune, Paul a depistat cancerul de prostată datorită obiceiului de a-și face analizele uzuale o dată la 6 luni. 

„În fiecare an, obișnuiam să îmi fac analizele de sânge, cele uzuale, o dată la șase luni. Așa, la un moment dat, am descoperit că valoarea testului PSA (antigenul specific prostatic) era cu 0,1 mai mult decât valoarea normală. Adică PSA era 4,1. Am refăcut analizele și valoarea crescuse la 5,6. Mi-a fost recomandat RMN (tomografie prin rezonanță magnetică). Și aici a devenit definitorie întâlnirea mea cu dr. Nadu.”

Doctor Andrei Nadu este medic urolog, specializat în chirurgia robotică în Ponderas Academic Hospital. Își amintește exact etapele prin care pacientul lui a trecut, etape în care a fost alături de el, luând împreună cele mai bune decizii.

„În acest caz, testul PSA inițial a avut o valoare normală, peste un an a crescut, peste încă un an a mai crescut puțin, situație care se întâmplă frecvent. În al treilea an am decis că valorea PSA crescuse mai mult decât normal, i-am recomandat o biopsie și astfel am detectat un tip de cancer prostatic într-un stadiu incipient.” 

După confirmarea diagnosticului, dr. Nadu i-a propus pacientului o intervenție de prostatectomie radicală, fiind cea mai eficientă soluție dintre toate opțiunile terapeutice existente raportat la avantaje, dezavantaje și efecte secundare. În urma discuțiilor cu pacientul, dr. Nadu a optat pentru o disecție minuțioasă cu extragere în totalitate a țesutului tumoral, cu prezervarea bandeletelor neuromusculare și a funcției erectile.

„Am planificat totul împreună”, ne-a mărturisit pacientul recunoscător. „Am discutat mult, domnul doctor mi-a explicat care erau toate implicațiile, și mi-a mai spus că este posibil să intervină așa încât să-mi protejeze nervii responsabili cu alte funcții, precum cea sexuală.” 

O intervenție chirurgicală robotică

După aproximativ o lună de la discuția despre diagnostic – perioadă stabilită de comun acord, Paul a fost operat: o intervenție robotică cu sistemul daVinci care a durat în jur de trei ore. Iar după doar 3 zile de spitalizare, a fost deja externat. „Am avut toată încrederea în domnul doctor. Știam că folosește robotul daVinci încă de când a apărut el, din 2012-2013.” 

În ultimii aproximativ 15-17 ani, chirurgia urologică s-a realizat și continuă să se realizeze cu ajutorul robotului. „O chirurgie laparoscopică mai sofisticată, nu deschisă”, ne explică dr. Nadu. „Practic, folosim un sistem robotic, un misnomer, nu este un robot în adevăratul sens al cuvântului pentru că nu intervine de unul singur, ci acționează un sistem care amintește de un robot. Prin acest sistem, precizia intervenției chirurgicale a crescut foarte mult.”

Principalul avantaj al acestui sistem robotic constă în precizia chirurgiei în sine este mult mai mare, tocmai de aceea în SUA 90%–dacă nu chiar aproape de 100% din chirurgia prostatei se realizează prin sistem robotic. Aproape nimeni nu mai practică chirurgie deschisă sau laparoscopică. Iar sistemul medical din SUA dă cumva tonul, este cel pe care îl urmărim cu toții”, ne-a explicat dr. Nadu.

Apoi, rezoluția vederii – camera prin care medicul privește în timpul operației are o rezoluție foarte mare, amplificând imaginea într-un mod în care nicio lupă nu o poate face. „Poți observa detalii pe care, în mod surprinzător, în timpul unei chirurgi deschise nu le poți distinge. Nici dacă folosești lupa nu poți vedea așa cum o faci în chirurgia robotică.” 

Fără a fi o modă în lumea medicală, ci o invenție extrem de benefică, chirurgia robotică, adaugă dr. Nadu, „reduce complicațiile intra și postoperatorii – hemoragice, tromboembolice” și este un pas înainte în domeniul medical.

Dr. Andrei Nadu despre intervenția robotică cu sistemul daVinci: „Nici dacă folosești lupa nu poți vedea așa cum o faci în chirurgia robotică.” FOTO: Regina Maria

Formula de succes în tratarea cancerului de prostată

Însă, cancerul de prostată cu care s-a confruntat Paul este o boală specială, un cancer ieșit din comun din cauza incidenței extrem de crescute. 

„Un procent semnificativ de bărbați începând cu vârsta de 50 de ani vor avea un focar de cancer de prostată. Anumite studii realizate post mortem, arată că la mai mult de 50% dintre bărbații de 80 de ani există un focar de cancer de prostată. Ceea ce nu înseamnă că au murit din cauza cancerului de prostată, dar exista acolo.” 

De aceea, în ceea ce privește cancerul de prostată, ca și în cazul cancerului mamar sau al celui de colon, de cele mai multe ori, salvarea vine din depistarea lui cât mai devreme posibil. Ceea ce l-a ajutat enorm și pe Paul, susține dr. Nadu. „Cu cât depistezi mai devreme, cu atât găsești cancerul de prostată într-un stadiu incipient al bolii, șansele de vindecare și implicațiile terapeutice sunt mai mici. Altfel spus, cu cât îl găsim mai devreme, cu atât pacientul are șanse mai mari să se vindece, iar modurile de a-l trata sunt mai simple.” 

„Nu s-a identificat încă niciun factor de risc al cancerului de prostată. Știm doar de riscul ereditar în cazul cancerului prostatic familial (atunci când ai în familie un istoric cu rude de gradul I care au avut cancer de prostată). Doar că nu poți interveni bazat exclusiv pe acest risc. Cauze ce țin de comportament nu au fost identificate. Nu pot să spun că poți face ceva anume ca să previi. Recomandarea – știu, o să sune plictisitor –, este aceea de a avea o viață sănătoasă”.

Dr. Andrei Nadu, medic urolog, cu competențe în chirurgie robotică

Pașii pentru depistarea cancerului de prostată

Pentru depistarea cancerului de prostată, organizațiile europene, americane, mondiale de sănătate recomandă anual un examen urologic și un marker tumoral în sânge – testul PSA. „Depistarea cancerului de prostată implică o simplă analiză de sânge și proceduri de screening. Apoi, dacă depistezi o valoare PSA crescută nu înseamnă neapărat că ai cancer de prostată, dar se ridică o suspiciune și așa poți începe o procedură de diagnostic”, insistă medicul. 

Chiar dacă procedurile de screening sunt foarte răspândite în întreaga lume, cel mai mult contează nivelul de conștientizare al fiecăruia dintre noi. „Trebuie doar să îți rezervi o dimineață din viața ta pentru a merge să îți fie recoltată o analiză de sânge. După ce împlinești 50 de ani, această analiză trebuie repetată anual”, recomandă dr. Nadu. 

Paul nu a ratat niciodată analizele medicale uzuale. „O dată la 6 luni nu ratez, orice ar fi. Asta m-a ajutat enorm în depistarea precoce a diagnosticului. De fapt, după ce am remarcat că valoarea testului PSA era puțin mai mare, mi-am făcut analizele și mai des, o dată la două luni. Creșterea mare a valorii mi-a arătat că acolo era, totuși, ceva agresiv.”

Categoriile de risc 

„Există, de asemenea, câteva categorii de risc și aici se încadrează bărbații care au avut în familie cazuri cu cancer de prostată. De exemplu, dacă ai/ ai avut un tată sau un frate cu această afecțiune, este recomandat să începi screening-ul și mai devreme, în jurul vârstei de 45 de ani.” 

În astfel de situații devine și mai necesar să începi testarea anuală cu cinci ani mai devreme. „Orice bărbat trebuie să își facă anual un examen urologic și un test PSA fie începând cu vârsta de 50 de ani, fie cu cinci ani mai devreme dacă se află într-o categorie de risc. Astfel de teste îți pot salva viața”, consideră dr. Andrei Nadu. 

Testul PSA, un marker tumoral care stratifică riscurile

În situația lui Paul, testul PSA a stratificat riscurile și a influențat decizia finală a medicului, alegerea cea mai potrivită pentru vindecarea pacientului. De fapt, ceea ce se poate aplica oricărui alt bărbat. „Cu un PSA normal, riscurile apariției cancerului de prostată sunt foarte mici. Cu un PSA crescut există un oarecare risc să ai cancer de prostată, ceea ce înseamnă că trebuie să începi imediat investigați suplimentare”, explică dr. Nadu. 

Dacă testul PSA are o valoare crescută:  

  • se recomandă un test RMN al prostatei,
  • în cele mai multe cazuri, se recomandă și o biopsie ca funcție prostatică pentru a confirma dacă este vorba sau nu despre cancer de prostată.

În situația în care testul RMN este normal, dar testul PSA are o valoare crescută, în cele mai multe cazuri se recomandă monitorizarea evoluției pacientului. 

Mai mult, există cazuri de cancer de prostată considerate nesemnificative și neagresive, care nu implică tratare imediată. „Avem mulți pacienți aflați ‘sub urmărire’, cu rude de gradul I care au avut cancer de prostată. Aceștia trebuie să facă anual analize de sânge și test urinal. În felul acesta amână tratamentul sau chiar nu se tratează niciodată pentru că acel tip de cancer poate să rămână un focar nesemnificativ”, mai spune medicul.

Pacienți cu riscul de a metastaza 

În cazul pacienților cu risc crescut de a metastaza, cu un risc crescut ca boala să avanseze, medicul trebuie să intervină cât mai repede. „În stratificările de risc există ‘risc scăzut’, ‘risc intermediar’ și ‘risc crescut’, în funcție de histologia tumorii, de biopsie. Pacienților tineri cu risc intermediar și crescut li se recomandă, de obicei, să se trateze prin proceduri chirurgicale, ceea ce numim prostatectomie radicală robotică”, explică dr. Nadu.

Pentru că nu toate formele de cancer de prostată sunt considerate semnificative, lupta care va face diferența între viață și moarte constă în a depista cancerul de prostată semnificativ, agresiv. „Cum spuneam și mai devreme, nu orice pacient cu cancer de prostată trebuie imediat tratat. Poate fi vorba de cancere de prostată pe care le urmărim un an, doi, trei, vedem cum evoluează și în ce ritm evoluează”, consideră medicul. 

În cazul lui Paul cancerul de prostată era agresiv, dar într-o formă incipientă: „Riscurile ar fi fost ca acel cancer să se extindă în afara prostatei pentru că el creștea agresiv – de la prima analiză până la a doua analiză a crescut cu 40%. Nu aveam toată prostata atacată, dar foarte multe părți din ea erau afectate”, spune pacientul.

Astfel, „decizia de a interveni chirurgical a fost una firească, având în vedere datele pe care le-am obținut”, ne-a spus dr. Nadu.  

Efectele secundare ale chirurgiei prostatei

Cu intenția de a-l vindeca, revine dr. Nadu, tratamentul prin intervenție chirurgicală implică cele mai puține efecte secundare – este cel mai eficient tratament din punctul de vedere oncologic, din punctul de vedere al vindecării, fiind o formă de chirurgie radicală pentru că prostata este extrasă în întregime.

Dacă din perspectiva vindecării, prostatectomia radicală robotică poate fi 100% eficientă, există câteva efecte secundare care pot ridica probleme post-operatoriu.

„Efectele secundare ale chirurgiei prostatei sunt cele legate de disfuncția sexuală, disfuncția erectilă post-operatorie și incontinența urinară. Acestea sunt cele două mari probleme ale chirurgiei prostatice. Iar procentul cazurilor în care apar disfuncția erectilă și incontinența a scăzut semnificativ datorită preciziei acestui tip de intervenție robotică. Cu ajutorul ei putem conserva sistemul nervos periprostatic (n.a. situat în jurul prostatei) și sfincterul urinar cu mult mai multă precizie decât în orice alt tip de chirurgie,” ne-a mai explicat dr. Nadu.  

După operație, totul a decurs perfect

Intervenția chirurgicală pentru înlăturarea cancerului de prostată în cazul lui Paul s-a tradus prin obținerea unor rezultate foarte bune, scăderea complicațiilor și diminuarea până la eliminarea completă a efectelor secundare.  

Însă, drumul până la rezultatul pozitiv nu a fost unul chiar facil, de la pregătirea pacientului pentru o procedură de anestezie generală până la o discuție foarte serioasă și îndelungată pacient-chirurg despre posibile riscuri. „Nu a fost ușor. Totul s-a întâmplat așa de repede, nu am vrut să împovărez pe nimeni, dar ca orice om cu responsabilități am avut grijă ca unele aspecte din viața mea să fie puse la punct înainte de intervenție. Nu se știe niciodată, chiar dacă există peste 1600 de soluții de anestezie iar condițiile din spital sunt excelente.”

Mai ales în cazul bărbaților tineri, care au planuri de familie, își mai doresc copii sunt anumite aspecte care trebuie discutate, revine medicul. „Este necesară o pregătire mentală pentru operație. Trebuie să discutăm cu pacienții dacă există și alte opțiuni terapeutice nechirurgicale, cum ar fi, de exemplu, monitorizarea activă.” 

Așadar, operația de cancer de prostată implică și o procedură de vasectomie, ceea ce nu a fost o problemă pentru Paul întrucât nu își mai dorește să devină tată: „Pentru cei care își doresc să mai aibă copii există tot felul de variante, cum ar fi congelarea spermei, dar pe mine nu m-au interesat astfel de soluții pentru că nu îmi mai doresc copii.” 

Totuși, foarte important pentru pacient a fost să poată avea în continuare o viață normală, cu o viață sexuală activă. „O posibilă cauză secundară ar fi fost disfuncția sexuală. Dr. Nadu mi-a explicat totul despre acest risc încă înainte de operație. Dar imediat după operație a venit la mine, mi-a spus că a reușit să îmi prezerve nervii responsabili cu funcția sexuală. La câteva zile după operație am avut primul raport sexual cu succes. Mă bucur că au decurs lucrurile foarte bine. Pentru mine acest aspect era foarte important.”

În prezent, Paul trăiește exact ca înainte. „Pentru mine, ce a făcut doctor Nadu acolo nu a fost simplă chirurgie. A fost un fel de neurochirurgie. Mi-a oferit șansa să am o viața normală în continuare.”

 Dr. Nadu în timpul intervenției robotice cu sistemul Da Vinci.
Intervenție robotică cu sistemul Da Vinci. FOTO: Regina Maria

O relație medic-pacient care nu se încheie după operație

Un diagnostic de cancer, sub orice formă ar fi el, și indiferent de organul afectat, este nu numai un test fizic, dar și unul psihic, emoțional, iar relația cu medicul este definitorie pentru anduranța pacientului. 

„Dr. Nadu este foarte metodic, când nu ne-am văzut față în față, mi-a oferit consultații și explicații telefonic. De fapt, mi-a spus de la început minusurile și plusurile, care sunt riscurile. Și eu sunt un om la obiect, și dumnealui la fel. Nu trebuie să întreb de zece ori același lucru, am știut de la început că ce îmi spune așa este, am încredere deplină că știe foarte bine ce spune și ce face.”

Pacientul auzise de dr. Nadu înainte de a primi diagnosticul de cancer: „Știam că este cotat unul dintre primii cinci medici urologi din lume.” Prima întâlnire doar i-a confirmat că se află pe mâini bune: „Am avut chimie de la prima discuție, este un om cald, dar cerebral în același timp. Am avut și avem o relație simplă, corectă, bazată mai ales pe încredere, a mea în dumnealui și a dr. Nadu în ceea ce face.”  

Și dr. Andrei Nadu consideră că relația medic-pacient, mai ales relația chirurg-pacient, este o relație complexă: „Bazată pe chimie, pe încredere, pe onestitate. Alegerea unui chirurg este bazată și pe inspirație, pe acea primă întâlnire și interacțiune între patru ochi, pe modul cum tratezi pacientul, cum îi explici. Nu poți să îi spui unui pacient ‘totul va fi bine, eu sunt mare chirurg, am experiență’, nu, nu merge așa. Medicii nu sunt firme de asigurări. Nu poți asigura pe nimeni cu nimic. Dar îi poți spune pacientului tău, ce se poate întâmpla cu onestitate, care sunt opțiunile, etc. Pentru ca pacientul să poată lua o decizie educată. Este o relație de maximă încredere și nu este o relație punctuală. Nu se termină după ce ai operat pacientul, nu îl operezi și îi spui ‘La revedere!’”

Așa cum tot medicul ne-a mărturisit, un pacient poate să te caute și după 2, 3 și chiar 10 ani de la o intervenție chirurgicală dacă apare vreo problemă, dacă are nevoie de ceva: „Medicul nu dispare din viața lui.” 

Așa că dr. Nadu nu a dispărut nici din viața lui Paul. „Fiind o persoană comunicativă și deschisă, dr. Nadu îmi răspunde la fiecare întrebare, îmi clarifică fiecare incertitudine, așa cum a făcut-o de la început. Nu există să nu îi trimit un mesaj sau să nu îl sun și să nu-mi răspundă. Iar atunci când nu poate pe moment, revine cât se poate de repede. În ultimul an am vorbit de patru-cinci ori pe teme legate de cazul meu. Pentru mine înseamnă enorm.” 

Paul este foarte fericit că viața lui a rămas la fel. „Nu trebuie să fac nimic diferit. Pot merge exact ca înainte la schi, pe bicicletă, alerg în continuare, merg cu rolele. Dr. Nadu mi-a salvat nu numai viața, dar într-un final și stilul de viață. Un om care a înțeles exact ce este important pentru mine și mi-a oferit o viață normală. Am avut un mare noroc că l-am întâlnit. Iar robotul acela cu care mi-a făcut intervenția este o mare invenție de care putem beneficia toți. Nu știu eu foarte multe informații medicale, dar își face treaba la milimetru”, conchide pacientul.

„Echipa este foarte, foarte importantă în succesul operației”

În ceea ce privește intervenția chirurgicală la care a fost supus pacientul, o chirurgie de tip robotic, întreaga echipă este esențială, completează dr. Nadu.

„Acolo, lângă masa operatorie mai e nevoie de un chirurg și de un asistent. Iar echipa este foarte, foarte importantă în succesul operației. Dr. Tie face parte din echipa mea de la Ponderas Academic Hospital. Plus echipa de anesteziști care sunt și ei foarte importanți. Apoi, cei care au grijă de pacient în terapie și pe secție, cei care au grijă să nu apară vreo complicație post-operatorie, vreo hemoragie sau orice alt tip de problemă. Pentru că nu lipsesc probleme care pot apărea post-operatoriu, de aceea întreaga echipă este esențială. Eu nu pot face întreaga procedură singur.”

Și cu cât echipa este mai dedicată, cu cât fiecare este obișnuit cu celălalt cu atât lucrurile funcționează mai bine, continuă să ne explice medicul. „De aceea consider că este important să ai mereu aceeași echipă și la Ponderas avem aceeași echipă de ceva timp, ne înțelegem deja fără să vorbim, știm exact care e următorul gest pe care trebuie să îl facem. Există armonie și înțelegere recirpocă.” 

După operație, oncologii și urologii care fac parte din echipă organizează un tumor board pentru o discuție multidisciplinară, pentru a lua decizii în funcție de rezultatele de la histopatologie. „Decidem împreună ce e de făcut mai departe. Marea majoritate a pacienților au nevoie de monitorizare prin examene de PSA periodice, cu o frecvență de la 3 la 6 luni. De obicei, pacienții păstrează legătura cu mine, dacă au întrebări, nelămuriri, îmi pot scrie. Plus consultațiile oncologice periodice.” 

Și în cazul lui Paul, dr. Nadu a făcut echipă cu dr. George Tie, medic specialist urologie, specializat în chirurgie robotică și ecografie. 

„Dr. Nadu este un medic cu mare experiență în chirurgia urologică laparoscopică și robotică. Unul dintre cei mai experimentați chirurgi pe plan internațional, cu o tehnică ireproșabilă ce nu numai că scurtează foarte mult timpul operator, oferind o expunere mult mai redusă a pacientului la actul chirurgical față de media internațională dar mai ales o rată foarte redusă a complicațiilor peri și postoperator. Lucrez cu dumnealui de aproximativ 3 ani și sunt foarte mulțumit de această colaborare fiind foarte importantă și pentru dezvoltarea mea din punctul de vedere profesional.”, ne-a mărturisit dr. Tie. 

Regulile de aur în relația cu pacientul 

În tot ce a implicat și implică încă relația dintre dr. Nadu și pacienții săi, cel dintâi aplică două reguli de aur: prezentarea corectă a informațiilor și a fi acolo pentru pacienți când au nevoie de tine.

„Oamenii nu sunt toți la fel, nu reacționează la fel, nu primesc veștile în moduri identice. Unii dintre ei au familie, unii nu au. Dar, indiferent de situație, există câteva reguli de aur, cum ar fi faptul că informația trebuie prezentată clar, corect, la nivelul ochilor fiecăruia, nu de sus, nu în termeni medicali complicați. Chiar dacă oamenii citesc tot mai mult, devin tot mai informați, nu mereu înțeleg cu adevărat ce se întâmplă cu ei. De aceea, noi-medicii trebuie să fim acolo pentru ei”, concluzionează medicul. 

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare