O igienă precară a dinților crește riscul bolilor cardiovasculare. Dr. Ionuț Leahu: „Sunt foarte mulți pacienți pe care, după ce le analizăm istoricul medical, îi trimitem mai departe către toate celelalte specialități medicale”
Între cavitatea orală și cele mai importante organe din corp există o legătură deseori vitală, iar când vine vorba despre sănătatea inimii, afecțiuni precum hipertensiunea arterială, boala cardiacă ischemică sau aritmiile pot fi direct influențate de sănătatea gurii. De fapt, cele două – sănătatea gurii și sănătatea inimii – sunt co-dependente și se influențează direct una pe cealaltă.
Ce implică acest tip de relație la nivelul corpului nostru, care sunt semnele și simptomele care pot indica probleme cardiologice sau invers, cât de importantă este igiena orală adecvată în bolile sistemului cardiovascular, dar și cum ar trebui să arate relația dintre medicul stomatolog și medicul cardiolog, am aflat cu ajutorul dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie, CEO Regina Maria Dental Clinics și dr. Florin Barbu, medic specialist cardiologie în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.
Sănătatea generală a organismului și sănătatea orală
Cele mai recente studii realizate de către The Journal of the American Dental Association arată cum sănătatea orală influențează afecțiuni precum diabetul, endocardita, bolile cardiovasculare, complicațiile sarcinii și nașterii, pneumonia, diabetul, HIV/SIDA, cancerul și boala Alzheimer. Mai mult, modul cum ne îngrijim cavitatea bucală poate fi definitoriu pentru controlul și tratarea afecțiunilor deja enumerate.
Mai multe tipuri de cancer au fost corelate cu bolile gingiilor, precum cancere ale gurii, tractului gastrointestinal, plămânilor, sânului, glandei prostatei și uterului.
De asemenea, asocierea dintre parodontoză și diabet este deseori menționată de către cercetători, între cele două existând o corelație „în ambele sensuri”: parodontoza poate crește riscul de diabet și viceversa. Un studiu din 2017 sugerează că inflamația sistemică provocată de boala parodontală poate înrăutăți capacitatea organismului de a răspunde la insulină, în timp ce o cercetare publicată în 2023 a constatat că persoanele cu diabet, tratate pentru boala parodontală, au raportat o scădere a costurilor totale de îngrijire a sănătății cu 12, până la 14 procente. Mai mult, adaugă dr. Ionuț Leahu, în cazul persoanelor care suferă de diabet și de boala parodontală în același timp, riscul de moarte prematură crește cu 400%.
Totodată, „alte studii încrucișate au demonstrat că, dacă nu ai grijă de dinții tăi, s-ar putea chiar să-ți pierzi mințile. Altfel spus, în acest caz crește incidența de demență și Alzheimer cu 60-70%”, atenționează medicul.
O singură imunitate
De ce este atât de important să privim sănătatea cavității bucale nu de sine stătătoare ci, din contră, în strânsă legătură cu toate celelalte organe și afecțiuni? În primul rând, o astfel de abordare holistică este o necesitate ce ține de igiena și buna funcționare a întregului organism pentru că, așa cum ne-a explicat dr. Ionuț Leahu, există o singură imunitate pe care ne putem baza.
„Trebuie să înțelegem cu toții că, dacă ești îmbrăcat cu un corp uman ai, în primul rând, o singură imunitate. Nu există imunitatea gurii sau imunitatea plămânilor sau imunitatea inimii. Imunitatea nu este împărțită la modul acesta, există o singură imunitate pentru tot corpul nostru.”
dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie
Iar imunitatea are rolul clar de a gestiona orice posibile infecții și inflamații ce apar în corpul uman și produc un răspuns din partea sistemului imunitar. De aceea, dacă acest sistem de apărare se concentrează pe o infecție dentară netratată, când apar alte afecțiuni în organism, el poate fi deja slăbit și nu va mai da același randament.
Din experiența pe care medicul a acumulat-o de-a lungul anilor, acesta a remarcat ca fiind un caz frecvent acela când pacienții nici măcar nu își dau seama că organismul duce o astfel de luptă cu o infecție dentară: „Numeroși pacienți vin la consultații stomatologice, îi așez pe scaun, îi întreb dacă îi deranjează ceva și ei spun că nu, pentru că nu îi doare nimic. Însă, după ce fac radiografia dentară, de cele mai multe ori observ o gaură în os. Gaura în os este reacția osului la infecția din jurul dintelui, osul începe să se reasoarbă și să fie înlocuit cu un țesut de reacție, țesut de granulație unde este activă imunitatea.”
Inflamațiile din corp au consecințe generale
Un alt aspect foarte important care trebuie luat în considerare atunci când ne raportăm la sănătatea dinților noștri și a cavității bucale, per ansamblu, vizează inflamațiile de la nivelul gurii. Acestea, deși nu se manifestă neapărat agresiv, pot afecta sănătatea întregului organism.
„În cazul unei inflamații vorbim despre citokine (n.a. citokinele sunt molecule de natură proteică care transmit informații între celulele sistemului imunitar, grupează glicoproteine și proteine cu rol de mediatori în comunicarea intercelulară). Cu toții am auzit de ele odată cu pandemia de coronavirus, când se vorbea de ‘furtuna de citokine’ ca mecanism care ducea din păcate chiar la decesul pacientului. Când ai o inflamație în organism cum este boala parodontală, când ai gingiile inflamate, este clar că nu este vorba despre un răspuns inflamator spectaculos, dar ai de-a face sigur cu o adiere de citokine, să spunem, căreia dacă îi dai suficient de mult timp, tot la fel îți poate afecta întreaga sănătate.”, ne-a mai spus dr. Ionuț Leahu.
Totodată, inflamația sistemică duce la accelerarea bolii aterosclerotice, adică la depunerea colesterolului pe vasele de sânge „asociată cu bolile cardiovasculare precum infarct miocardic, angină pectorală și accidentele vasculare. De altfel, pacienții cu boli ale cavității bucale au în genere un stil de viață care predispune la inflamație sistemică și, implicit, la boli cardiovasculare”, completează dr. Florin Barbu, medic specialist cardiologie.
Relația dintre sănătatea gurii și sănătatea inimii
Așadar, afecțiunile dentare se produc în cascadă: de exemplu, dacă ai probleme cu dantura și nu respecți un regim corect, nivelul glicemiei scapă de sub control, strică dinții și duce la boala parodontală. Apoi, inflamația este un mecanism care se auto-întreține. Dacă ciclul produs de o inflamație nu se oprește, reacțiile se excerbează. Acest ciclu trebuie oprit din ambele sensuri – controlul glicemiei cu ajutorul diabetologului și controlul afecțiunilor din cavitatea orală cu echipa de stomatologici de diferite specialități de care ai nevoie.
În aceeași logică, mergând mai departe în acest sistem de interconectivitate, cum menționam deja, inima poate fi la rândul ei afectată de problemele dentare.
„Prezența agenților infecțiosi în circulația sanguină produce cronic inflamație sistemică, grăbind procesul formării plăcilor de aterom, și, deci, a evoluției către boala cardiacă ischemică.”, mai spune dr. Barbu.
„Valvele inimii sunt foarte subțiri și controlează fluxul sângelui. Dacă am o infecție dentară, bacteriile pot să colonizeze acea suprafață foarte fină din membrana valvei.”
Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie
Pacienții cu proteze mecanice sau dispozitive cardiace implantabile
În ecuația mai sus descrisă, pacienții care au un defect din naștere, au fost operați, li s-au implantat proteze valvulare, sau au deja un dispozitiv cardiac implatabil în cavitățile inimii precum un pacemaker sunt mult mai predispuși la o infecție pe suprafețele inimii, versus un pacient obișnuit.
„Pacienții care au primit deja materiale străine în interiorul inimii trebuie să meargă periodic la cardiolog și să se asigure, și împreună cu stomatologul, că nu au niciun focar infecțios care să îi predispună la complicații”, amintește dr. Barbu, medic cardiolog.
„În situații clinice specifice, cum e cazul pacientilor cu boli valvulare, a celor cu proteze valvulare mecanice sau chiar si biologice, dispozitive cardiace implantabile și diverse materiale protetice intracardiace, microbii se pot cantona la acel nivel producând infecții cardiace foarte serioase. Acesta este și motivul pentru care pacientul cu focare infecțioase la nivelul cavității bucale nu poate fi supus unei intervenții chirurgicale cardiace fără a trece întâi pe la medicul stomatolog.”
dr. Florin Barbu, medic specialist cardiologie în cadrul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.
Bolile cardiovasculare și tratamentele dentare invazive
Apoi, în cazurile când pacienții cu boli cardiovasculare urmează un tratament dentar invaziv se impune chiar și schimbarea medicației. „Acești pacienți trebuie să meargă neapărat și la medicul cardiolog cu explicațiile clare de la medicul stomatolog pentru a înțelege dacă nu cumva medicația anti-hipertensivă trebuie schimbată, dacă tratamentul anticoagulant trebuie întrerupt și pentru ce perioadă de timp, dacă predispoziția lui către aritmii îl poate stresa într-un anumit fel în timpul procedurii.”, recomandă dr. Barbu.
Ceea ce nu înseamnă că pacienții fără probleme de natură cardiovasculară, ca cele menționate mai sus, nu pot fi susceptibili de infecții dentare care se transferă la nivelul inimii. „Dacă eu sunt norocos, inima mea s-a născut fără niciun defect, asta nu înseamnă că pot sta cu infecții dentare până capăt la rândul meu un defect în jurul inimii sau asupra valvelor. Mecanismul este unul pur bacterian, bacteriile din cavitatea orală se înmulțesc excesiv. Dacă nu merg la stomatolog să îmi curețe dinții sau să-mi trateze cariile, infecțiile care ajung în os, iar acele bacterii intră în circulație.”, explică dr. Leahu.
Dr. Ionuț Leahu: Dinții nu sunt precum unghiile, de exemplu. Să poți zice ‘mi-am tăiat unghia și nu s-a întâmplat nimic’, dacă ai o problemă la nivelul dinților, intră în circulația generală. Sângele ajunge și prin inimă încărcat cu bacterii care circulă liber mai ales dacă suferi, pe lângă afecțiunile din sfera orală, și de alte afecțiuni care la rândul lor scad suplimentar imunitatea.
Semnele din cavitatea orală care indică probleme cardiace
În cabinetul stomatologic, la o simplă vizită, chiar și de rutină, un medic stomatolog poate observa indicii importante în ceea ce privește posibilele probleme de sănătate cardiacă a pacientului de pe scaunul din fața sa. Hipertensiunea arterială sau chiar orice altă afecțiune cardiacă poate fi supusă unei suspiciuni, încă din momentul când medicul stomatolog se uită la pacient: „Când pacientul se așază pe scaun, mă uit la tegumente, la culoarea feței pacientului, dacă are fața roșie de exemplu, dar și la cum respiră. Dacă suspicionăm afecțiuni cardiace, discut desigur cu pacientul și întreb când a mers cel mai recent la control cardiologic. Iar toate acestea se întâmplă până deschide gura.”, explică dr. Leahu.
Ulterior, dacă sunt detectate infecții în cavitatea bucală (gingivale, infecții în os) – după inspectarea igienei orale și după ce a realizat o radiografie –, medicul stomatolog devine direct interesat de tensiunea arterială, de controlul cardiologic, cu specificități în funcție de precaritatea simptomelor.
Mai mult, tensiunea arterială și pulsul pot fi măsurate și în cabinetul stomatologic, ceea ce și recomandă dr. Ionuț Leahu. Măsurarea indicilor tensiunii și pulsului fac parte din protocolul de singuranță, cu atât mai important în cazul unei intervenții, cum ar fi o extracție dentară.
„Nu există neapărat semne specifice la nivelul cavității bucale care să pună diagnosticul de boală cardiacă. În schimb, de exemplu, dacă nu ai deloc dinți în gură, ar trebui să te aștepți să ai deja un oarecare grad de predispoziție la infarct miocardic.”, completează dr. Barbu, medic cardiolog.
De asemenea, pacienții care consumă cronic alcool au dentiția foarte afectată, iar consumatorul cronic de alcool e asociat și cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare. Una dintre cele mai spectaculoase afecțiuni cardiovasculare în corelație cu sănătatea cavității bucale și consumul de alcool este cardiomiopatia etanolică.
„O boală destul de gravă care poate predispune la moarte subită. Cu toate acestea, dacă consumul de alcool este oprit la timp, patologia este parțial reversibilă. Ar fi foarte înțelept ca medicul stomatolog care observă o dentiție precară, mai ales la astfel de pacienți, să-i trimită la cardiolog, mai ales dacă observă că aceștia și respiră greu, se deplasează greu.”, explică dr. Barbu.
Când se impune un regim de îngrijire al dinților special
Dacă controalele periodice se aplică la modul universal tuturor persoanelor, cu sau fără afecțiuni suplimentare, există o categorie de pacienți care trebuie să aibă un regim special în cabinetul stomatologic, cum ar fi cei care urmează un tratament cu anticoagulante.
„Abordarea în cazul pacientului care are tratament cu anticoagulante, adică pacientul care are un infarct în istoric, poate cu stenturi în jurul inimii, altfel spus a suferit o intervenție sau mai multe în zona cardiacă, trebuie să fie ușor diferită. Este foarte important în aceste cazuri ca medicii stomatologi să țină lucrurile sub control, să se asigure că intervenția stomatologică este cuplată cu regimul special al anticoagulantelor.”
Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie
„În cazul pacienților predispuși la tromboze, ei trebuie anticoagulați în timpul tratamentelor stomatologice. Și atunci, dacă sunt anticoagulați, stomatologul trebuie să colaboreze cu cardiologul și cu hematologul”, revine dr. Florin Barbu, medic cardiolog.
Pacienții care iau anticoagulante nu trebuie să fie speriați de vizitele la medicul stomatolog pentru că cel din urmă are responsabilitatea să-i creeze toate condițiile de siguranță. Ceea ce implică o antibioterapie (în cazul în care pacientul primește antibiotic înainte sau după intervenția stomatologică).
Utilizarea antibioticelor și sănătatea cardiovasculară
Este deja cunoscut faptul că, deseori, pentru tratarea infecțiilor dentare, medicii stomatologici sunt nevoiți să prescrie tratamente cu antibiotice. În ce măsură aceste antibiotice pot influența negativ sănătatea cardiovasculară poate fi una dintre întrebările la care trebuie să știm neapărat răspunsul.
„Am putea spune că există anumite clase de antibiotice care pot crește riscul apariției complicațiilor cardiovasculare, de exemplu, în cazul celor cu sindrom QT prelungit (n.a. o boală cardiacă congenitală ce cauzează aritmii puternice și haotice). Astfel, anumite antibiotice pot agrava acest sindrom și pot predispune la aritmii cardiace amenințătoare de viață.”, explică dr. Barbu.
dr. Florin Barbu, medic cardiolog
Medicul stomatolog în colaborare cu medicul anestezist
De asemenea, în cabinetele Regina Maria Dental Clinics, în cazul celor care suferă de hipertensiune, orice intervenție se realizează în colaborare cu medicul anstezist.
„În timpul intervenției stomatologice, pacientul cu hipertensiune primește oxigen pe nări,midazolamprin venă, un sedativ care îl va relaxa pentru că orice problemă cardiacă este exagerată în condiții de stres.Orice intervenție stomatologică, indiferent ce presupune ea, poate fi un motiv de stres suplimentar. De aceea, repet, lucrăm asistat de un medic anestezist care monitorizează tensiunea, pulsul, respirația. Tot împreună cu medicul anestezist administrăm medicamentele suplimentare. De exemplu, dacă observăm că îi crește pulsul îi administrăm imediat pacientului tratament pentru scăderea și controlul tensiunii.”
Bolile cardiovasculare și procedurile chirurgicale stomatologice
Pentru îndeplinirea condițiilor de siguranță în cazul pacienților cu afecțiuni cardiologice care au nevoie de o procedură chirurgicală stomatologică, precum o extracție dentară, montarea unui implant, reabilitarea danturii sub diverse forme, „există ghiduri europene de evaluare cardiologică ce oferă informații exacte cu referire la riscul cardiovascular asociat procedurii în sine, riscul individual al pacientului în funcție de care pot fi efectuate diferite manevre diagnostice și se pot stabili tratamente care să permită o intervenție fără riscuri.”, spune dr. Barbu.
De altfel, unele complicații la nivelul cavității bucale, deși poate părea greu de crezut, pot deveni fatale.
Complicații (în ambele sensuri) fatale
În urmă cu câțiva ani, în orașul Constanța, un tânăr în vârstă de 28 de ani a ajuns la spital în stare critică din cauza unei infecții la măsea. Din nefericire, nu a supraviețuit. Unele complicații la nivelul cavității bucale pot fi fatale chiar și pentru persoanele tinere și foarte tinere, nu numai pentru cei cu vârsta după 50 de ani și cu afecțiuni cronice precum diabetul.
„Orice infecție la măselele de jos, la măselele de la mandibulă sunt critice. Pot face un abces care chiar să pună viața în pericol dacă migrează spre gât, de exemplu. Dinții inferiori îți pot risca viața. Să nu te ocupi de dinții de la mandibulă chiar îți poate pune viața în pericol.”
Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și Master în Implantologie Orală și Parodontologie
Într-un ritm mult mai încet, dar la fel de sigur, și boala parodontală poate scurta viața unui om dacă acesta nu o îngrijește. „Boala parodontală care implică o infecție la mandibulă, ce se poate duce în gât, îți scurtează viața. Dacă am face un top, pe locul 1 la risc de fatalitate se află infecțiile de la măselele de jos, iar pe locul 2 boala parodontală.” completează dr. Ionuț Leahu
Inflamațiile dentare și endocardita
Una dintre afecțiunile cardiovasculare ce poate fi, de asemenea, fatală – generată de infecțiile dentare –, este endocardita. „Dacă bacteriile transportate de către fluxul sanguin găsesc la nivelul inimii leziuni locale în structurile preexistente, cum ar fi valvele cu patologie preexistentă, în prezența unui organism afectat deja de o infecție coexistentă, acestea se depozitează acolo și formează culturi de bacterii care pot duce la endocardită.”, explică dr. Florin Barbu, medic cardiolog.
Pe de altă parte, completează medicul, protezele valvulare, stimulatoarele cardiace sau alte materiale de acest tip – orice nu este natural –, constituie un loc propice de care bacteriile se pot atașa. În funcție de tipul de bacterii și de răspunsul imun al corpului, acestea pot fi eliminate imediat sau pot supraviețui în mediul favorizant, transformându-se în abcese ce pot duce la perforația anumitor structuri și pot agrava fie progresiv, fie brusc starea de sănătate a corpului, în funcție de leziunea afectată.
„O inimă dilatată care nu se mai poate contracta și care prezintă țesut de cicatrici la nivelul mușchiului inimii, poate descărca impulsuri electrice care cauzează aritmii amenințatoare de viață.”, revine dr. Barbu.
Endocardita, infarctul miocardic, cardiomiopatia ischemică avansată sau cardiomiopatia etanolică diagnosticată mult prea târziu, fiecare dintre ele pot deveni fatale, așa cum majoritatea bolilor inimii, dacă nu sunt tratate la timp, pot fi fatale.
„Sunt foarte mulți pacienți pe care îi trimitem către celelalte specialități”
Abordarea interdisciplinară este neapărat necesară mai ales când vobim despre afecțiunile cardiologice. În cabinetul stomatologic devii pacient încă de la primul dinte, încă din primul an de viață. Tocmai de aceea un medic stomatolog poate observa evoluția pe termen lung a pacienților săi. „Colaborarea interdisciplinară extinsă, pe care am lansat-o în Regina Maria, este foarte importantă pentru că medicii stomatologi observă pacientul la toate vârstele sale. Dacă suntem atenți la detalii supplimentare putem diagnostica în cabinetul stomatologic chiar și afecțiuni cardiace. Ceea ce se poate întâmpla și invers, bineînțeles.”
Așadar, pacientul vine sau ar trebui să vină la stomatolog pe parcursul întregii sale vieți, iar medicii stomatologi sunt pregătiți să identifice și alte afecțiuni ale pacienților, poate mult mai rapid decât în cadrul altor specializări. Conversația din cabinetul stomatologic are o cauzistică amplă, consideră dr. Leahu. „Sunt foarte mulți pacienți pe care, după ce îi observăm (ce greutate au, cum respiră etc.) și le analizăm mediile la care sunt expuși, istoricul medical, îi trimitem mai departe către toate celelalte specialități.”
Cu atât mai mult, comunicarea între medicul stomatolog și cardiolog poate face ca experiența omului să fie una cât mai sigură.
Iar mulți dintre pacienții dr. Barbu vin la un consult cardiologic după ce au trecut mai întâi pe la medicul stomatolog. „Poate părea surprinzător pentru unii, dar adesea primul contact medical al pacientului este cel cu medicul stomatolog, medic care este învățat încă de la începuturile educației medicale să recunoască urgențele și problemele medicale care pot cauza probleme stomatologice sau pot fi cauzate de patologia cavității orale, cum este cazul hipertensiunii arteriale, al bolii cardiace ischemice sau chiar diverse aritmii.”
Dr. Florin Barbu: Un articol publicat in 2023 denumit „când un dinte trage frâiele inimii“ prezintă o femeie în vârstă de 59 de ani, cu durere maxilară, febră și frisoane, cu 3 zile înainte de prezentarea la stomatolog. Medicul a identificat un abces dentar periapical. La o oră de la intervenție, pacienta a simțit durere toracică intensă, greață și amețeală, a fost trimisă de urgență de către stomatolog într-un serviciu cardiologic unde a primit diagnosticul de sindrom Takotsubo, cunoscut și sub numele de sindromul inimii frânte sau sindromul de balonizare apicală, un sindrom care apare în condiții de stres extrem, fie el emoțional sau fizic – în cazul specific fiind vorba de o infecție care a devenit sistemică, urmată de o procedură care a provocat un stres semnificativ. Cazul amintit arată, de fapt, cât de important e ca medicul stomatolog să aibă o echipă de medici din alte specialități, la care să poată apela cu încredere, și împreună să trateze atât cauza, cât și efectele patologiei stomatologice de care suferă pacientul.
Factorii de risc în ambele sensuri
Majoritatea factorilor de risc cardiovascular (dietă inadecvată, fumat, obezitate, excesul de zahăr și grăsimi, consum cronic de alcool) sunt și factori de risc pentru bolile stomatologice. „Acești factori își amplifică efectul reciproc, iar eliminarea, pe rând, a fiecărui factor de risc va duce la îmbunătățirea sănătății globale.”, consideră dr. Florin Barbu.
Altfel spus, corecția tuturor acestor factori pot contribui și la o sănătate orală bună, dar și la menținerea unei inimi sănătoase. „Când un pacient vine la evaluare și observ o dentiție precară, îi recomand o vizită la stomatolog”, mărturisește medicul cardiolog.
Barometrul Stomatologiei din România din 2023 indică faptul că 2 din 3 români consideră că nu au probleme stomatologice, iar peste jumătate dintre români nu ajung deloc la dentist, fapt ce a crescut gradul de incidență pe fiecare afecțiune în ultimii 6 ani.
Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, consumul excesiv de glucide, deshidratarea și adresabilitatea scăzută a pacienților către abordările interdisciplinare pot avea efecte dăunătoare asupra întregului organism. În timp ce dieta echilibrată, mișcarea, consulturile periodice și tratamentele adecvate pentru afecțiuni precum diabet, inflamații, obezitate, depresie pot îmbunătății calitatea vieții și pot crește speranța de viață a fiecăruia dintre noi.
