Copiii persoanelor care au tulburări legate de consum de alcool prezintă un risc de patru ori mai mare de a dezvolta, la rândul lor, astfel de probleme, decât copiii care nu au o vulnerabilitate genetică și de mediu. Totuși, calitatea relațiilor dintre părinți și acești copii în perioada adolescenței poate influența – pozitiv sau negativ – capacitatea lor de a se feri de abuzul de alcool în viață.
Stilul parental deficitar a fost corelat, de-a lungul timpului, cu o serie de comportamente negative sau tulburări psihice ulterioare la copii, în timp ce un parenting benefic este considerat esențial pentru dezvoltarea unor trăsături echilibrate din punct de vedere social, emoțional și cognitiv ale copiilor.
Dezvoltarea neurologică tipică în timpul adolescenței îmbunătățește funcțiile de autoreglare și executive – printre care cele legate de atenție, inhibiție și luarea deciziilor – ceea ce le permite tinerilor să aibă răspunsuri adaptative în situații provocatoare. Din contră, deficiențele manifestate la nivelul acestor funcții se află la baza riscului de a dezvolta tulburări legate de consumul de substanțe, inclusiv alcool.
Riscuri pentru copiii cu părinți alcoolici. Studiul
Părinții influențează, atât prin factori genetici, cât și sociali și de mediu, dezvoltarea creierului copiilor lor, funcția neurocognitivă, precum și riscul de a dezvolta tulburări legate de consumul de alcool.
Există cercetări care au stabilit că persoanele care au un consum de alcool problematic și descendenții lor au dificultăți legate de funcțiile de autoreglare și executive. Practic, ei înregistrează niveluri scăzute de activitate cerebrală în zonele P3 (luarea deciziilor) și frontal theta (control cognitiv) atunci când li se dau sarcini cognitive.
Un studiu publicat recent a analizat asocierile dintre nivelurile de P3 și frontal thetha (FT) la descendenții vulnerabili, riscul legat de consumul de alcool și apropierea acestor descendenți față de mamele și tații lor în timpul adolescenței.
Autorii studiului au recrutat, între 2004 și 2019, 1.256 de descendenți din Studiul colaborativ privind genetica alcoolismului (COGA), un studiu amplu, multigenerațional, privind factorii genetici și de mediu care influențează tulburările legate de consumul de alcool. Tinerii aveau, la debutul studiului, vârste cuprinse între 12 și 22 de ani.
Pe parcursul cercetării, li s-au evaluat funcțiile cerebrale și au fost intervievați, iar întrebările adresate participanților au avut în vedere consumul de substanțe, sănătatea mintală și aspecte legate de mediu, inclusiv apropierea față de mamele și tații lor între vârstele de 12 și 17 ani. În plus, au fost colectate date legate de consumul excesiv de alcool, impulsivitate, caracteristici demografice și consumul de alcool și de substanțe al părinților lor.
Relațiile bune cu părinții scad riscul de consum de alcool la adolescenți
Rezultatele studiului arată că, pentru copiii vulnerabili, relațiile apropiate cu părinții în timpul adolescenței pot duce la scăderea riscului de a dezvolta un consum problematic de alcool.
În general, apropierea mai mare față de tați a fost asociată cu o activitate mai puternică a P3 și FT la urmași, deci cu o capacitate de luare a deciziilor și un autocontrol mai puternic. Apropierea față de mame a fost asociată cu reducerea consumului excesiv de alcool.
Totuși, au fost sesizate diferențe importante în funcție de sex. Au fost observate efecte pozitive mai puternice în legăturile dintre tați și fii și dintre mame și fiice.
Legăturile strânse între tați și fiice, pe de o parte, și între mame și fii, pe de altă parte, nu au avut efecte la fel de benefice în reducerea riscului.
Deși există aceste diferențieri, studiul arată dovezi convingătoare că relațiile calde și apropiate dintre părinți și copii în timpul adolescenței acestora pot ajuta la creșterea rezistenței în fața riscului de consum problematic de alcool.
Dacă vrei să afli mai multe despre consumul problematic de alcool, citește și:
Cu alcoolismul la psihiatru: de ce, cât și cum beau românii. Și cum se pot trata
