Haos în spitale, după starea de urgență: de ce nu sunt pregătite să primească bolnavi fără COVID-19

Spitale mai puține, paturi mai puține în saloane, cozi fără distanțare la triaj și teste făcute pe cheltuiala proprie – acestea sunt experiențele prin care trec acum mulți bolnavi fără COVID-19. Cât de bine reușesc spitalele publice să-și protejeze pacienții, ce măsuri ar trebui să ia, dar și ce putem face noi ca să nu ne punem în pericol când mergem la consultații și analize ne-au spus reprezentanți ai instituțiilor publice și ai asociațiilor de pacienți. 

Miercuri, 10 iunie 2020. Câteva sute de pacienți stau la coadă îngrămădiți în curtea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca. Sunt bolnavi de cancer veniți din mai multe județe ca să-și reia tratamentele pe care le-au întrerupt cât a durat starea de urgență. Unii nu au putut merge la spital pentru că nu erau considerați urgențe, alții au fost reprogramați pentru operații. Acum, așteaptă cu toții, lipiți unul de celălalt, să fie triați, testați pentru COVID-19 și abia apoi consultați de medicul lor. 

„Am stat trei ore la cortul unde se face testul, iar după o oră ni s-a spus să mergem la alt cort. Toată lumea s-a îngrămădit dincolo, nu s-a mai respectat nimic, nicio ordine și nicio distanță”, a povestit pentru Mediafax un bărbat venit cu soția pentru tratamentul unei tumori. Pericolul de infectare este cu atât mai mare pentru acești bolnavi cu cât în spital există un focar de infecție COVID-19. Mai multe cadre medicale din Institutul Oncologic au fost infectate cu noul virus, potrivit aceleiași surse. 

Miercuri, 10 iunie 2020. La poarta Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, zeci de bolnavi își așteaptă rândul la internare. Spitalul din Bârlad la care mergeau mulți dintre ei înainte de pandemie a fost transformat în unitate suport pentru pacienţii COVID-19. „La muritorii obişnuiţi, la cei care duc în spate boli grele nimeni nu se mai gândeşte. Este strigător la cer ce se întâmplă!”, își strigă nemulțumirea unul dintre bolnavii care stau la poarta celei mai mari unităţi medicale din Vaslui, notează Adevărul. 

Miercuri, 20 mai 2020. Un alt spital oncologic, aceeași imagine: zeci de bolnavi de cancer adunați în curte ca să fie triați și testați pentru COVID-19. Doar așa pot intra apoi la consultații și tratament. S-a întâmplat la Institutul Oncologic din București. Au venit mai mulți pacienți decât de obicei, iar filtrul de testare pentru COVID-19 a îngreunat și mai mult lucrurile, justifica situația de atunci dr. Bogdan Tănase, directorul medical al Institutului.

De ce nu s-au deschis toate spitalele

Teoretic, spitalele publice non-COVID și ambulatoriile acestora primesc bolnavi fără COVID care nu au urgențe încă din 15 mai, de când a încetat starea de urgență. În funcție de evoluția epidemiologică locală, „se pot relua internările și intervențiile chirurgicale programate, precum și activitatea din ambulatorii” la capacitate normală, precizează Ordinul nr. 961/2020.  

De la 1 iunie, și unitățile medicale care tratează pacienți COVID au primit aprobarea să-și redeschidă porțile pentru bolnavii cu alte suferințe. „Spitalele de fază 1, fază 2 sau suport pot să primească și bolnavi fără COVID dacă direcțiile de sănătate publică le dau aviz în acest sens. Ele trebuie să creeze circuite separate pentru acești pacienți și să asigure toate măsurile de protecție reglementate. Celelalte spitale merg în continuare ca și până acum: vor programa pacienții pentru consultații ori tratamente și vor face triaj epidemiologic”, ne-a precizat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății. 

„Orice pacient se poate trata acum în spitale. El trebuie să aibă un bilet de trimitere din partea medicului de familie sau medicul său curant dintr-o unitate sanitară îl programează și îi asigură tratamentul necesar”. 

Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății

Realitatea din spitale ne arată o situație cu totul diferită: românilor le sunt refuzate în continuare consultațiile și tratamentele în sistemul public de sănătate, deși sunt secții și chiar spitale întregi din România goale în această perioadă.

„Primesc semnale din partea pacienților neinfectați cu noul coronavirus care nu primesc asistența medicală de care au nevoie. Suntem într-o nouă fază epidemiologică și trebuie să redeschidem spitalele pentru bolnavi, chiar dacă menținem măsurile de prevenție și limitare a răspândirii SARS-CoV-2”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, printr-un comunicat de presă. Oficialul a făcut deja verificări neanunțate în câteva spitale din Capitală pentru a vedea care este realitatea din spitale, ne-a informat purtătorul de cuvânt al instituției. 

„Acesta este un prim val de pacienți în spitale. Nu toți au fost informați până acum că pot să meargă la consultații și proceduri, iar altora încă le este frică să intre în spitale. În perioada următoare, este de așteptat să se formeze cozi în spitale”. 

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților 

La aglomerarea pe care o vedem în curțile unor spitale a contribuit un cumul de factori. Pe de o parte, este mai mic acum numărul secțiilor și spitalelor dedicate pacienților „non-COVID”, cum au fost numiți bolnavii cu alte suferințe. Ca să poată trata și acești pacienți, unitățile medicale trebuie să pună în aplicare protocoale speciale, cu circuite care să prevină răspândirea coronavirusului. Sunt încă multe spitale care nu au implementat aceste noi măsuri și nu au primit avizul de funcționare de la direcțiile de sănătate publică. În consecință, unitățile medicale deschise acum sunt asaltate de bolnavi fără COVID, în condițiile în care  nici ele nu mai funcționează la aceeași capacitate ca înainte de pandemie. 

În saloane, numărul de paturi s-a redus pentru a respecta o distanțare minimă, iar numărul de consultații zilnice este mai mic, fiindcă timpul alocat fiecăreia a crescut pentru a putea aplica măsurile de igienizare specifice. Pe de altă parte, și bolnavii care apelează servicii medicale sunt mai numeroși acum, după o perioadă în care nu au putut merge la spital din cauza pandemiei sau de teamă că se vor infecta. Triajul epidemiologic, o condiție obligatorie pentru a asigura accesul la consultații și tratamente în spitalele publice, este o procedură suplimentară care îngreunează accesul bolnavilor la servicii medicale.

Prin ce măsuri ar trebui protejați pacienții

Când principalele focare de COVID-19 de la noi sunt chiar spitalele și când se formează cozi la triaj, mulți români amână în continuare consultațiile și chiar operațiile. „Trebuie să încercăm să căpătăm încredere în spitale. Dacă ele respectă acele circuite stipulate clar în Ordinul nr. 555/2020, riscul de infectare nu ar trebui să existe. Numai în spitalele care procedează în mod eronat pot exista riscuri. Pacienții trebuie să vină la spital atunci când au nevoie, pentru că sunt afecțiuni care nu mai pot suporta amânare. Ele pot genera complicații care să le afecteze viața și sănătatea pe termen lung, iar unele dintre aceste complicații sunt ireversibile”, atrage atenția Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP). Bolile coronariene, accidentele vasculare tranzitorii, bolile infecțioase, diabetul sunt boli care trebuie supravegheate medical. Pacienții care au suferit intervenții chirurgicale trebuie, de asemenea, monitorizați.

Cum se face corect acest circuit al pacienților și cum ne putem da seama dacă spitalul la care mergem ia toate măsurile pentru a-și proteja pacienții de infecția COVID-19 a explicat pentru Smartliving.ro președintele ANPP, care a fost în această perioadă și pacient al Institutului pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, din București. 

Programarea este necesară, dar greu de făcut

Ca să beneficieze de servicii medicale în această perioadă, bolnavii fără COVID ar trebui să se programeze telefonic în vederea unor consultații și tratamente, ne sfătuiesc oficialii din sănătate. Programările ar trebui să preîntâmpine problema cozilor din curtea spitalelor, dar ne lovim, din nou, de realitatea din spitalele românești. Unitățile medicale românești nu au un sistem de programări bine pus la punct. Pacienților li se răspunde foarte greu la numerele de telefon de centrală și, tocmai din acest motiv, ei sunt nevoiți să facă un drum la spital doar pentru o programare. Recomandarea de programare poate fi respectată doar dacă bolnavul are deja numărul de telefon al medicului curant sau al asistentei acestuia.

„Am discutat această problemă cu ministrul, fiindcă ar trebui să existe telefoane speciale pentru programări, nu prin centrala spitalului. Până va fi implementat un sistem, pacienții ar trebui să încerce să sune la orele potrivite, în timpul programului normal de lucru, între 8.00 și 15.00”, spune Vasile Barbu. Dacă aveți numărul de telefon al medicului curant, este de preferat să-l sunați pentru o programare. 

„Unitatea sanitară trebuie să-și programeze pacienții, nu să-i cheme pe toți la 8 dimineața în data de 10, să spunem. Sunt mulți bolnavi care au nevoie de consultații și tratamente în această perioadă și trebuie să efectuezi programări în așa fel încât pacientul să nu fie nevoit să aștepte ore în șir în soare un triaj epidemiologic. Aceasta este rațiunea programării și a unui management eficient”. 

Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății

Triajul, mai bine organizat

„Triajul epidemiologic are loc în afara unității medicale, conform procedurii, pe baza unor chestionare care trebuie completate de pacienți”, explică purtătorul de cuvânt al MS. Ne putem da seama dacă un spital este sigur chiar din această etapă a vizitei la spital. „Aglomerația din curtea unui spital, așa cum a fost la Institutul Oncologic din Cluj, este un prim semn că spitalul nu este pregătit pentru a primi pacienți în această perioadă și ar trebui evitat”, apreciază președintele ANPP. 

La acest triaj din curtea spitalului, pacienții ar trebui să poarte măști și să respecte distanța socială. „La Institutul pentru Boli Cardiovasculare din București, un angajat al spitalului îi controlează și îi îndrumă pe cei care nu știu cum să procedeze, ceea ce nu s-a întâmplat la institutele oncologice din Cluj și din București. În curtea spitalului sunt niște containere amenajate prin care trec pacienții”, mai spune Vasile Barbu. 

Testarea pentru COVID-19 este decizia fiecărui spital

În urma triajului, se stabilește dacă pacientul are nevoie de internare și tipul ei (de zi sau continuă) sau dacă poate fi tratat în ambulatoriu, precum și necesitatea testării RT-PCR pentru COVID-19. „Nu există niciun Ordin și niciun algoritm de testare special pentru pacienții non-COVID care se internează în spitale. De principiu, ei nu trebuie testați la internare, dar acest lucru ține de fiecare spital în parte”, a spus pentru Smartliving.ro Veronica Zoicaş, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Cele mai multe spitale testează doar câteva categorii de pacienți, specificate în recomandările INSP de prioritizare a testărilor.

Câteva dintre aceste categorii sunt, conform documentului oficial: persoanele simptomatice, contacții apropiați simptomatici ai cazurilor confirmate, pacienții asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital, pacienții oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie (cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare), pacienții oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie (înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei) și pacienții hemodializaţi asimptomatici (de 2 ori pe lună). 

„În mod normal, pacienții sunt testați conform algoritmului de testare stabilit de Institutul Național de Sănătate Publică. Dacă o unitate sanitară dorește să testeze pacienții în afara acestui algoritm și să fie testați toți pacienții care intră în unitatea sanitară, atunci spitalul o va face pe cheltuială proprie. În niciun caz pacientul nu trebuie pus să plătească”.

Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății

Pentru toți ceilalți pacienți, este decizia fiecărui spital în parte dacă dorește să-i testeze înaintea unor consultații, investigații și internări, ca să se asigure că tratează bolnavi fără COVID-19. Dacă o unitate sanitară creează un protocol de testare pentru mai multe categorii de pacienți, suplimentar față de recomandările INSP, ea trebuie să acopere costurile din resurse proprii. 

Sunt trei situații pentru care putem avea nevoie să mergem la spital: pentru internări continue, internări de zi și consultații în ambulatoriu (care nu necesită spitalizare). Pentru acestea din urmă, niciun spital nu impune pacienților testarea COVID-19, dar aceștia trebuie să poarte mască, să se dezinfecteze pe mâini și să respecte circuitul specific fiecărui ambulatoriu. „Testarea se face, de regulă, pacienților cu internare continuă, dar ea ar fi utilă și celor cu internare de zi care trebuie să efectueze analize proceduri medicale. Ei circulă prin spital, între diverse laboratoare și cabinete de consultații, iar dacă se plimbă, există riscul să infecteze alți pacienți sau cadrele medicale”, apreciază Vasile Barbu. 

Deși testările pentru noul coronavirus nu ar trebui acoperite de pacienți, sunt spitale și clinici care le cer să vină la internare cu un test efectuat în afara unității sanitare, pe cheltuiala lui. 

„La Institutul Oncologic din Cluj-Napoca, oamenii au fost puși să-și facă testele COVID-19 în alte locuri. Am discutat cu un pacient din Oradea care urmează să meargă acolo pentru analize medicale cu internare de zi. Pacientul a sunat pentru programare și i s-a spus să aducă testul COVID-19. A sunat la direcția de sănătate publică, cei de la Direcția de Sănătate Publică au trimis pe cineva acasă la pacient, i-au făcut testul și acum așteaptă rezultatul. Când va merge la spital, va ajunge de la Oradea la Cluj cu trenul, unde mijloacele de protecție nu se respectă, iar apoi va circula cu transportul în comun până la spital. În aceste condiții, chiar dacă va avea un test negativ, există riscul ca pacientul să se infecteze în tren și să aibă COVID-19 la internare”, spune Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Dacă un spital public vă condiționează internarea de efectuarea unui test RT-PCR pentru COVID-19 în laboratoare private, pe cheltuiala proprie, puteți face o petiție la Inspecția Sanitară de Stat, din cadrul Ministerului Sănătății. Găsiți formularul pentru petiții AICI. Puteți, de asemenea, să faceți o sesizare la Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, la adresa de e-mail: [email protected]. 

„Dacă un spital ne cere să venim cu testul COVID-19 «de acasă», nu ar trebui să avem încredere în el. Aceste unități sanitare sunt, de regulă, nepregătite, nu au personal bine instruit și nici manageri care să asigure o protecție pacienților”.

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților

Circuitul pacienților, de la internare la testare 

De partea cealaltă, există și spitale care își testează toți pacienții înainte de internare, suplimentar față de recomandările INSP. La Institutul „C.C. Iliescu” din București, toți pacienții sunt considerați infectați cu noul coronavirus și testați. După ce se stabilește necesitatea internării, ei intră pe ceea ce se numește circuit roșu – un traseu prin care se iau măsuri stricte de protecție pentru a preveni răspândirea bolii infecțioase.

„Când este internat, pacientul este însoțit de cineva care dezinfectează în urma lui cu o pompă, până la salonul de pe circuitul roșu, unde se ia probă pentru testul COVID-19. Din acel moment, nu am avut voie să părăsesc salonul în care mă aflam singur. Până a doua zi, când a venit rezultatul testului, nu a luat nimeni contact cu mine, cu excepția personalului medical, care era echipat complet, cu combinezon. Apoi, după ce testul a avut rezultat negativ, am fost dezinfectat, schimbat în pijamale de unică folosință, dus într-un salon din zona verde, cu echipament de protecție, pe un traseu bine stabilit. Aici, regulile sunt mai lejere, dar pacienții trebuie să poarte în continuare mască, iar personalul medical – mască, halat, mănuși și bonetă.  În acest spital, tot circuitul este perfect, nu am găsit nicio fisură în aplicarea Ordinului care reglementează procedurile din spitale”, ne-a detaliat Vasile Barbu. 

Restricții pentru pacienții internați

Măsurile impuse în spitalele publice în perioada stării de urgență se mențin și în această perioadă, inclusiv pentru categoria de bolnavi fără COVID-19. Astfel:

Accesul aparținătorilor nu este permis. Indiferent dacă au sau nu COVID-19, bolnavii internați în spitalele publice nu pot fi vizitați de rude și nu pot primi pachete cu alimente sau alte obiecte de la acestea. O problemă în spitale este comunicarea dintre medici și aparținători, mai ales cei ai bolnavilor care și-au pierdut starea de conștiență sau se află internați la terapie intensivă și nu pot comunica telefonic starea lor. 

„În aceste situații este mai dificil, pentru că informațiile medicale trebuie oferite aparținătorilor numai de către medicul curant al bolnavului, în funcție de disponibilitatea lui. Se întâmplă adesea ca el să fie la consultații, într-un bloc operator sau într-o ședință de lucru. Aparținătorii trebuie să se înarmeze cu răbdare ca să obțină informații de la medic. Asistentele nu au voie să dea informații medicale despre pacient”, spune președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților. 

Obiecte permise și interzise. Unele spitale asigură pacienților pijamale de unică folosință și alte obiecte precum pahare de unică folosință, în vreme ce altele acceptă obiectele aduse de pacienți de acasă. „Deținerea telefonul este permisă, dar el ar trebui dezinfectat la intrarea în spital”, spune Vasile Barbu. 

Fără alimente din exterior. Mâncarea este asigurată de spital, iar bolnaviiinternați nu pot veni cu mâncare de acasă. Apa este permisă, sticla fiind pulverizată cu o soluție dezinfectantă. 

Staționarea în zonele de așteptare, interzisă. Bolnavilor programați la consultații și investigații nu le este permisă așteptarea pe holuri. „Medicii și pacienții trebuie să stabilească un anumit orar de programări și acesta ar trebui respectat pentru a nu exista o aglomerare pe holurile spitalului sau ambulatoriului. Dacă programările se întârzie, ar fi de preferat ca pacienții să aștepte afară, și nu în incintă”, recomandă Vasile Barbu. 

Bolnavi fără COVID: cum se pot proteja de infectare

Riscul de infectare cu noul coronavirus în spitale depinde și de responsabilitatea pacienților în respectarea măsurilor care previn răspândirea COVID-19.

„Ei ar trebui să respecte întru totul procedurile impuse de spital, să aibă grijă de igiena proprie, să poarte masca în incinta salonului și să păstreze distanța față de alți bolnavi – pentru situațiile în care sunt doi sau mai mulți pacienți într-un salon. Unii pacienți vor, poate, să iasă la o țigară, alții să stea pe balconul etajului de spital, dar cu cât ne expunem mai mult, cu atât riscul de infectare este mai mare”, apreciază președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.