Este extraordinar cum îți poți relua complet viața după îndepărtarea unei tumori cerebrale de 8 cm

Dureri de cap, convulsii, brațe și picioare slăbite, probleme de vorbire – sunt doar câteva dintre simptomele care pot apărea în cazul meningioamelor, tumori situate la nivelul creierului, care cresc din meninge și care apar cu predilecție la persoanele cu vârste între 40 și 70 de ani. Astfel s-a întâmplat și în cazul Mariei, în vârstă de 48 ani, care avea o tumoră cerebrală mare, de 8 cm, din cauza căreia a ajuns la dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie, coordonatorul Departamentului de Neurochirurgie de la Spitalul Ponderas Regina Maria.

Majoritatea meningioamelor sunt benigne. Totuși, 10% din tumori sunt atipice sau maligne și, din acest motiv, niciun pacient care află că suferă de meningiom nu poate sta liniștit. Gândul că ar putea fi cancer și s-ar putea împânzi în tot corpul stârnește o serie de frământări în mintea oricui se află în această situație.

Maria nu a știut însă multă vreme că are o tumoră pe creier. Între timp, tumora a crescut încet, dar sigur, ajungând la 8 cm, o dimensiune neobișnuită pentru un meningiom.

Creierul este afectat în funcție de dimensiunea și localizarea tumorii

Meningiomul benign poate crește lent și, în funcție de locul în care se află, poate atinge o dimensiune relativ mare înainte de a provoca simptome.

,,Unii pacienți au meningioame care ating dimensiuni destul de mari tocmai pentru că ele cresc foarte încet, cu viteze variabile, de până la 1 și 2 cm pe an. Având un ritm de creștere lent, permit până într-o anumită măsură adaptarea creierului la acest spațiu care se ocupă, la un moment dat, de către tumoră. Când capacitatea creierului de a se adapta cu această tumoră este depășită, se instalează sau apar simptomele”, a explicat dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurg, coordonatorul Departamentului de Neurochirurgie al Spitalului Ponderas.  

Potrivit experților Brain Tumour Australia, unele meningioame cresc mai rapid sau au pusee bruște de creștere. Nu există nicio modalitate de a prezice rata de creștere a unui meningiom. Dar ce se știe și se observă este că tumorile pot provoca dizabilități și pot fi chiar amenințătoare de viață.

În cazul Mariei, tumora a afectat lobii frontali, determinând anumite tulburări de comportament. Doar că acestea, nefiind foarte pregnante, au trecut în primă fază neobservate. La primul consult cu dr. Alexandru Cristescu, Maria suferise deja o criză epileptică, așa cum se întâmplă destul de frecvent în astfel de probleme. Fusese internată în spital, era ceva mai bine față de statusul initial, pentru că fusese mai rău de atât, dar avea în continuare dureri mari de cap.

 ,,Când a ajuns la mine, pacienta era apatică și confuză, cu elemente de dezorientare și anumite tulburări de exprimare. Fusese diagnosticată cu meningiom într-un alt serviciu neurochirurgical din București, unde prognosticul și opțiunile terapeutice date erau un pic mai rezervate, iar riscurile chirurgicale declarate erau mari. Într-adevăr, dimensiunea acestui meningiom depășește media. De multe ori, apar probleme și la dimensiuni chiar mai mici de 4-5 centimetri. Deja 8 cm înseamnă destul de mult”, ne-a explicat neurochirurgul.

Ce se întâmplă când tumora se ,,întinde ”pe ambele emisfere cerebrale?

Persoanele cu tumori care invadează creierul au tendința de a avea un prognostic mai slab, fiind mai greu accesibile, în timp ce persoanele cu tumori pe suprafața exterioară a creierului tind să aibă un prognostic mai bun.

Investigațiile imagistice ale Mariei au pus în evidență prezența unei leziuni tumorale intracraniene, iar la RMN cerebral s-a observat că tumora se întindea pe ambele emisfere cerebrale, determinând o afectare a acestora.

,,Tumora afecta, în primul rând, centrul vorbirii și parțial centrul motor de pe partea corespunzătoare mâinii și piciorului drept. Mai era o afectare parțială a activității electrice a cortexului, care a și dus la criza epileptică. Iar pe lângă toate acestea, din cauza dimensiunii foarte mari a tumorii, pacienta avea un sindrom de hipertensiune intracraniană, de creștere a presiunii în interiorul cutiei craniene, deci cu o suferință a întregului creier”, a spus dr. Alexandru Cristescu.

Operație dificilă pe creier de 7 ore, un succes

Să fii neurochirurg înseamnă multă muncă, pasiune, perseverență, atenție deosebită la detalii și răbdare. Nu în ultimul rând presupune să ai curaj să abordezi cazuri dificile și să-ți pui toată priceperea la ,,bătaie” pentru a le rezolva cu succes.

Neurochirurgul Alexandru Cristescu s-a specializat în centre importante din Franța (Hopital Foch, Suresnes, Nimes Franta, European Institute of TeleSurgery – IRCAD – Universitatea Strasbourg) și a revenit în România, unde coordonează Departamentul de neurochirurgie a Spitalului Ponderas. Este interesat în mod special de neurochirurgia minim invazivă (KeyHole Neurosurgery), de chirurgia bazei craniului și are competențe în neurochirurgie craniană, neuroendoscopie, neurochirurgie spinală. Din Franța a luat stilul de abordare a meningioamelor, diferit de cel din România, și îl aplică aici.

,,Când am plecat din România, în cursul pregătirii mele de neurochirurg, raportat la ce cunoșteam până în acel moment, existau niște diferențe în ceea ce privește mărimea abordului chirurgical și atenția care se acordă țesutului creierului normal de lângă leziune, precum și conceptul de abordare minim invazivă pe care l-am văzut și l-am deprins în Franța. Acum el se practică și în România în din ce în ce mai multe locuri, iar diferențele în momentul de față nu sunt atât de mari în unități sanitare cum este spitalul nostru cu experiență în fel și fel de situații”, ne-a mărturisit dr. Cristescu.

În cazul Mariei, era indicată operația cât mai curând posibil, deși gradul de dificultate al unei astfel de intervenții presupunea riscuri și pentru pacientă, cât și pentru medic.

,,Riscurile neurologice sunt date de manipularea unui volum tumoral foarte mare, de durata lungă a unei astfel de intervenții chirurgicale. Vorbim de riscuri neurologice ca pacientul să dezvolte, să-și agraveze problemele existente sau să apară alte probleme în urma rezecției tumorii și evident, îndepărtând o leziune atât de mare, riscul de apariție al unui fenomen hemoragic în toată acea cavitate rezecată este și el unul important”, a subliniat neurochirurgul.

Impactul psihologic pentru un pacient care urmează să fie operat pe creier nu e deloc neglijabil. Din păcate însă, starea clinică a Mariei și dimensiunea tumorii nu-i dădeau alte opțiuni. Oricât de frică i-ar fi fost de operație, cea mai bună decizie era să-și înfrunte teama și s-o accepte. Și a făcut-o!

Operația Mariei a durat 7 ore, chiar dacă a fost o intervenție minim invazivă, în care medicul a utilizat un sistem de neuronavigație și un microscop. Fără aceste ,,unelte” operația ar fi fost mult mai riscantă, mult mai amplă și cu o recuperare mult mai dificilă pentru pacientă. Medicul a reușit să îndepărteze în totalitate tumora, fără probleme, iar rezultatul anatomopatologic a confirmat că este un meningiom bening.

Primii pași, la 24 de ore după intervenția pe creier

Maria a fost în picioare și a făcut primii pași la 24 de ore după operație. A stat în spital doar 4 zile și a resimțit imediat efectele benefice ale intervenției pe pielea sa: ameliorări ale durerilor de cap și ale stărilor confuzionale.

Acum, Maria și-a reluat complet viața – este reintegrată social și profesional, își desfășoară activitatea de zi cu zi fără niciun impediment, nu are niciun deficit neurologic și tot ce mai are de făcut este să meargă regulat la controale și investigații imagistice.

,,Este un caz rezolvat cu succes 100% și cea mai mare satisfacție profesională, dincolo de rezultatul chirurgical care este unul bun, este starea neurologică a pacientei. Putem avea rezecții complete ale unor tumori complexe, dar pacienții să aibă anumite dificultăți sau deficite neurologice sau pacienți care nu au probleme neurologice dar au încă tumori restante. Faptul că această pacientă tânără a scăpat de o leziune amenințătoare de viață în condiții excelente, nu necesită tratamente complementare și nu i-a fost absolut deloc alterată calitatea vieții, este satisfacția cea mai mare pe care pot să o am în astfel de situații”.

Dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie, coordonatorul Departamentului de Neurochirurgie de la Spitalul Ponderas Regina Maria.

Vârsta pacientului poate influența rezultatul intervenției și refacerea postoperatorie. Pacienții mai tineri tind să se descurce mai bine după operație decât pacienții mai în vârstă. De asemenea, cei care au o stare de sănătate mai bună au șanse mai mari să se recupereze mai rapid. Și, poate nu în ultimul rând, contează și moralul pacientului. Optimismul poate crește șansele recuperării.

Maria i-a spus medicului său, înainte de operație, că are încredere în el și în decizia luată și se lasă în mâinile sale știind că o va face bine. Pentru dr. Alexandru Cristescu încrederea acordată a însemnat foarte mult.

Există medici și specialiști care își asumă responsabilitatea de a deschide drumuri în medicina românească și există pacienți care alături de medicii lor fac medicina să fie extraordinară. Acolo unde există speranțe minime, găsim echipe medicale dedicate care redefinesc standardele medicale pentru a salva viața pacientului.

De 29 de ani, medicii de la Regina Maria transformă tratamentele în povești de vindecare, unindu-și forțele pentru a scrie pagini noi în cartea medicinei extraordinare.