Tușiți mai mult de trei săptămâni? Ați putea avea nevoie de endoscopie bronșică. Ce prespune această investigație, explică pneumologul Ana Maria Giltan, Regina Maria Craiova

Endoscopia bronșică și bronhoscopia sunt două denumiri ale unei singure investigații, care permite vizualizarea căilor aeriene de la nivelul plămânilor. Nu o face oricine, ci un medic pneumolog cu competență în bronhoscopie. ,,La noi în clinica Regina Maria, endoscopia bronșică se efectuează cu anestezie generală, astfel că pentru pacient există avantajul că nu își amintește experiența”, ne-a explicat dr. Ana Maria Giltan, medic primar pneumolog la Policlinica Centrală Craiova Regina Maria.

De la introducerea sa în practica clinică de către Shigeto Ikeda în 1966, bronhoscopia flexibilă a devenit un instrument esențial în diagnosticul și managementul pacienților cu boli pulmonare.

Procedura se efectuează în scop diagnostic, pentru a afla cauza unei anumite probleme respiratorii, ca de exemplu o tuse cronică sau o modificare observată la radiografia pulmonară. Se poate face și în scop terapeutic pentru tratamentul unei afecțiuni cunoscute, ca de exemplu o obstrucție a unei bronhii. 

,,În momentul în care avem un pacient care tușește de 3 săptămâni și nu-și mai găsește leacul, atunci începe să se investigheze și una dintre investigațiile prin care trebuie să treacă este această endoscopie bronșică. Trebuie să vedem ce este în interiorul arborelui traheo-bronșic și principala indicație este de explorare a arborelui traheo-bronșic și de a vedea dacă este ceva în neregulă la acest nivel”, a spus dr. Ana Maria Giltan.

Medicul pneumolog ține să menționeze că deși este o investigație minim invazivă, bronhoscopia este neplăcută pentru pacient. Bronhoscopul, care este un instrument de forma unui tub subțire, are în capăt o sursă de lumină și o cameră video. El permite examinarea a două treimi din căile aeriene din plămâni. Prin aparat se pot introduce instrumente cu ajutorul cărora se poate recolta țesut (biopsie) sau aspira secrețiile din căile respiratorii. 

Bronhoscopie pentru o tuse veche care nu mai trece

De obicei, această investigație se face în ambulatoriu, astfel că persoanele pot merge acasă în aceeași zi.

„Principala indicație, pentru că avem și ne luptăm în ultimul timp cu aceste afecțiuni oncologice, este de prelevare de țesut, și în momentul în care avem o suspiciune de tumoră existentă în plămân se indică, după ce pacientul a fost evaluat imagistic, a făcut o radiografie, un CT (computer tomografie) și se ridică această suspiciune că există o formațiune tumorală la nivel traheo-bronșic. Nu se poate pune diagnosticul decât dacă se prelevează țesut, care merge apoi la laboratorul de anatomie patologică. A doua indicație ar fi de aspirare a secrețiilor de la nivel traheo-bronșic la un pacient care tușește, de 3 săptămâni cel puțin și nu poate să expectoreze. Atunci se indică această bronhoscopie și se efectuează aspirarea secrețiilor de la acest nivel, pentru că și în plămâni există secreții care pot să ne indice nouă ulterior, după ce au ajuns la laborator, dacă există vreo bacterie, vreun germen și atunci de abia putem să indicăm, de exemplu un tratament antibiotic, conform antibiogramei care ne indică germenul sensibil”, a mai explicat medicul pneumolog.

În afara tusei care nu mai trece și trebuie investigată, mai ales dacă e însoțită de expectorație cu sânge, endoscopie bronșică se poate face și când există o răgușeală cronică, o respirație grea la efort sau în repaus (dispnee).

Rezultate anormale la investigații imagistice (radiografie pulmonară, CT toracic) îi determină adesea pe medici să recurgă la bronhoscopie.

În afara indicațiilor pentru a stabili diagnostice, există și indicații terapeutice.

„În momentul în care s-a stabilit că avem o problemă la nivel traheo-bronșic, să zicem că e strânsă una dintre căile respiratorii și e nevoie ca aceasta să rămână tot timpul deschisă, atunci se montează un stent, care să țină căile respiratorii deschise, sau este nevoie să monitorizăm un tratament și pacientul respectiv are foarte multe secreții și atunci indicăm această evaluare bronhoscopică cu aspirare de secreții bronșice și să vedem dacă tratamentul merge sau nu la pacientul respectiv”, a mai explicat dr. Ana Maria Giltan.

Pregătirea înainte de bronhoscopie nu este foarte laborioasă!

Medicul pneumolog recomandă efectuarea unor investigații și analize de sânge înainte de bronhoscopie. „Pacientul ar trebui să aibă un minim de analize, în sensul că ne interesează dacă urmează să prelevăm țesut, ne interesează factorii de coagulare. Aceștia se indică pacientului cu câteva zile înainte, de asemenea i se recomandă să efectueze un examen cardiologic”, a afirmat pneumologul.

Pacientul nu trebuie să mănânce sau să bea lichide cu 8 ore înainte de bronhoscopie.

,,La noi în clinica Regina Maria, endoscopia bronșică se efectuează cu anestezie generală cu propofol, adică nu necesită intubație. Se injectează pe venă propofolul. Pacientul doarme pe perioada efectuării investigației și se trezește în momentul în care se oprește injectarea propofolului. Pacientul respiră, dar nu tușește și atunci putem să îi explorăm întregul arbore traheo-bronșic fără probleme”, a precizat dr. Ana Maria Giltan.

În ceea ce privește durata este de 10, maxim 15 minute evaluarea cu prelevare de probe în cursul bronhoscopiei, dar ulterior pacientul va trebui să rămână după efectuarea bronhoscopiei încă două-trei ore în clinică pentru supraveghere.

,,Nu se va împrăștia cancerul de la o mică ciupitură!”

1% dintre cazuri fac complicații în urma endoscopiei bronșice, în mare parte acestea fiind minore.

„Complicațiile endoscopiei bronșice sunt minime, adică este considerată o metodă destul de sigură, dar pacientul trebuie să știe și sunt toate aceste complicații precizate în consimțământul informat. Poate să existe sângerare pentru că se prelevează biopsie, dar e minimă de obicei. Poate, de asemenea, să existe o scădere a saturației. Nu se face dacă nivelul oxigenului de la nivelul sângelui este sub 93-92%, este contraindicată, deoarece pe parcursul efectuării bronhoscopiei există acest risc de scădere a saturației”, a explicat pneumologul.

Deoarece bronhoscopul este introdus printre corzile vocale, este posibil ca persoana supusă investigației să tușească în timpul și după procedură. O durere în gât după procedură este obișnuită, dar aceasta se remite rapid.

Pacientul după ce este monitorizat cele 4 ore post-procedură și pleacă acasă, trebuie să anunțe medicul dacă se întâmplă ceva la domiciliu în seara respectivă, adică dacă face febră sau scade saturația. ,,Beneficiul pe care îl aduce această biopsie este că se stabilește un diagnostic și se face inițierea tratamentului. Nu există niciun fel de risc de diseminare a celulelor neoplazice, nu are cum să se întâmple acest lucru, având în vedere că e o biopsie de câțiva milimetri. Când, pacienții mă întreabă dacă există riscul de a se împrăștia cancerul din locul de unde se ciupește, de fiecare dată încerc să-i liniștesc și să le spun că nu există acest risc, că nu se va împrăștia cancerul de la acea mică ciupitură pe care noi o recoltăm de acolo”, a concluzionat dr. Ana Maria Giltan.