De ce apar teoriile conspirației legate de coronavirus

De ce apar teoriile conspirației legate de coronavirus. Ce tip de personalitate le creează și cine le crede?

De fiecare dată când omenirea se confruntă cu evenimente incontrolabile și pe care nu și le poate explica simplu și la obiect, apar câțiva indivizi care lansează tot felul de idei bizare pe care le promovează peste tot pe unde pot. Acești câțiva indivizi sunt, însă, „aplaudați” de grupuri de oameni care au nevoie de lideri în ale căror idei să poată să creadă. Astfel, apar teoriile conspirației. Iar ultimele luni, dominate de nesiguranță, sunt terenul fertil pentru apariția unora noi. De ce apar teoriile conspirației legate de coronavirus, care sunt efectele psihologice ale necunoscutului asupra populației și de ce e riscant? Am stat de vorbă despre aceste lucruri cu doctorul Ana Andronescu, medic primar psihiatru.

„Vor să ne pună microcipuri ca să ne poată controla!”, „Vor să ne vaccineze pe toți”, „Bill Gates (n.r. – co-fondator al companiei Microsoft și unul dintre cei mai bogați oameni din lume) e vinovat pentru tot, el a pus la cale pandemia!”, „Virusul a fost creat în laborator!”, „Tehnologia 5G e responsabilă pentru răspândirea prin unde radio a noului coronavirus” și, în fine, „Coronavirus nu există, e o minciună prin care vor să ne controleze și să ne țină închiși în case!”.

Conspirație = complot, conjurație, uneltire îndreptată împotriva ordinii publice. Aceasta este una dintre definițiile conspirației, iar cele de mai sus sunt câteva dintre teoriile conspirației legate de coronavirus. De fapt, sunt cele mai extinse teorii ale conspirației din ziua de azi, cele care au cei mai mulți adepți.

Dar de ce apar teoriile conspirației, cine sunt cei care le lansează și cine sunt cei care aderă la ele, în ce măsură sunt periculoase și cum putem contribui la limitarea lor? În încercarea de a ne explica parcursul teoriilor conspirației legate de coronavirus, am stat de vorbă cu doctor Ana Andronescu, medic primar psihiatru în cadrul clinicii Regina Maria.

De ce apar teoriile conspirației legate de coronavirus

În condiții de incertitudine, combinate cu anxietate legată de apariția unei noi boli, instabilitate economică, izolare socială și măsuri restrictive severe impuse de autorități, nu e de mirare că dezinformarea sau lansarea în spațiul public a unor informații eronate și alarmiste s-au dezvoltat mai mult decât de obicei.

„Tot ce se întâmplă acum, adică apariția noului coronavirus, trece ca o afecțiune relativ necunoscută. Și, atunci când apare ceva relativ necunoscut, nestăpânit și necontrolat foarte bine medical, sigur că încape loc și de discuții”, spune medicul psihiatru Ana Andronescu.

Transmiterea informațiilor relevante și unitare are un rol extrem de important în acest sens. Cu cât informațiile apărute în mass-media sunt mai contradictorii, mai multe, cu cât se schimbă de la o zi la alta, cu cât apar date eronate care, ulterior, sunt corectate, cu alte cuvinte, cu cât oamenii sunt mai bulversați de informațiile pe care le primesc din tot felul de surse, cu atât crește riscul apariției teoriilor conspirației. 

Neîncrederea în autorități și multitudinea de informații contradictorii favorizează apariția teoriilor conspirației.

„Informația are un rol masiv, pentru că vorbim despre ceva încă necunoscut. Dacă ar fi să vorbim despre TBC (n.r. – tuberculoză) sau alte afecțiuni care au măcinat globul pământesc și au produs decese masive, dar care sunt afecțiuni deja cunoscute, controlate, stăpânite, se știe totul despre ele, oamenii nu mai au niciun fel de frică. Dar această afecțiune este una nouă și pe care încă nimeni nu a reușit să o încadreze, să o pună într-o entitate nosologică (n.r. – ramură a științelor medicale care studiază bolile, clasificându-le după anumite criterii) și să îi găsească și un tratament adecvat. Și, atunci, sigur că oamenii au o frică de ea”, spune medicul psihiatru.

În condițiile în care tot felul de informații verificate sau neverificate apar pe internet din tot felul de surse – inclusiv site-uri web care promovează produse de curățenie au publicat știri despre coronavirus – și în condițiile în care autoritățile au furnizat informații pe care, ulterior, le-au corectat – de exemplu, a existat situația în care s-a anunțat că în decurs de 24 de ore au fost făcute 1.800 de teste, iar ulterior numărul testelor a fost rectificat la 12.200, oamenii nu mai știu în ce surse de informare pot să aibă încredere sau nu.

Inclusiv sursele cele mai de încredere au transmis date contradictorii, din simplul motiv că apar informații noi cu fiecare studiu nou apărut. De exemplu, la început, se credea că fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă mai gravă de COVID-19. Ulterior, au apărut informații cărora lucrurile nu stau așa. 

„Poate pentru că și informația de la autorități nu este una foarte clară și foarte sigură, definitivă. Oamenii studiază mass-media de pe tot globul și văd că, într-o parte se face o afirmație, în altă parte, o altă afirmație. Afirmațiile sunt multiple, divergente, nu există o coerență globală. Dacă noi am fi trăit într-o lume închisă în țara noastră, cu o singură sursă de informație, un canal de televiziune, probabil că atunci am fi crezut tot ce se spune. Dar, atâta vreme cât un om are discernământ și vede că pe fiecare program apare o altă informație, care e în contradicție cu cealaltă, atunci sigur că există un grad de neîncredere în informație, că nu este o informație unitară, sigură”.

Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria
Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria

Informația nu este clară, pentru că nu există încă o explicație clară, plauzibilă și unică a acestui fenomen. Informațiile sunt contradictorii și de la o săptămână la alta, și de la o țară la alta. Unii cred inclusiv că nu există virusul, pentru că sunt canale TV care transmit inclusiv această informație; poate nu o transmit direct, dar o fac voalat. Induc ideea cum că gravitatea bolii este exagerată. Încearcă să minimalizeze, ceea ce este extrem de grav. Iar structurile hipoparanoide (n.r. – un anumit tip de personalitate) au tendința să interpreteze denaturat lucrurile”, afirmă medicul psihiatru.

Cine sunt cei care inventează teoriile conspirației

Chiar dacă evenimentele din ultimele luni reprezintă un teren fertil pentru tot felul de teorii ale conspirației, medicul Ana Andronescu e de părere că, totuși, apariția acestora are mai degrabă legătură cu un anumit tip de personalitate care, în condiții normale de viață, este autocenzurat, dar care, în condiții excepționale de viață, cum este pandemia de coronavirus, iese la suprafață.

Personalitatea premorbidă aparține unui individ prin naștere și se poate manifesta sau nu, la un moment dat în viață, în funcție de anumiți factori. În cazul acesta, factorul declanșator poate fi starea de nesiguranță dată de pandemie.

 „Consider că totul gravitează în jurul tipului nostru de personalitate a situațiilor extreme, cum este aceasta, pentru că este o situație neobișnuită, fără precedent. Noi, oamenii, avem 14 tipuri de personalitate premorbidă. Acest lucru înseamnă că noi, în cursul vieții noastre, ne dezvoltăm în limitele largi ale normalului, pentru că evenimentele de viață sunt aceleași, repetitive. Și-atunci, și noi evoluăm în paralel cu normalitatea. Dar, în momentul în care explodează ceva, se întâmplă ceva neobișnuit, atunci, tipul nostru de personalitate premorbidă se developează în niște tendințe pe care noi le-am cenzurat pe parcursul vieții”.

Unul dintre cele 14 tipuri de personalitate la care face referire medicul psihiatru este cel care este predispus să dezvolte teorii ale conspirației: „Unul dintre aceste tipuri este personalitatea de tip hipoparanoid, care se caracterizează prin faptul că oamenii sunt mai circumspecți, mai interpretativi, mai dubitativi, mai interogativi, nu cred foarte ușor lucrurile, încep să le rumineze, să le cerceteze și niciodată nu sunt siguri că adevărul este acolo, ci că în spatele adevărului se ascunde ceva”.

Psihiatrul Ana Andronescu atrage atenția că personalitatea hipoparanoidă nu se referă la persoanele paranoice.

„Noi, toți oamenii, avem niște tipuri de personalitate. Acestea se mențin în limitele largi ale normalului, pentru că viața decurge, și ea, într-un mod firesc. Când apar evenimente majore de viață, atunci structurile premorbide – adică tipul de personalitate pe care o avem prin naștere – se developează, debordând peste limitele largi ale normalului. Persoanele care au un tip de personalitate premorbidă hipoparanoidă – deci nu paranoicii – au tendința de a nu crede, de a interpreta și de a vedea niște lucruri în spatele lucrurilor. Cei care sunt hipoparanoizi încep să interpreteze cum că ar fi conspirații mondiale, că sunt cinci puteri, șapte puteri ale lumii care creează boli și așa mai departe. Acești oameni au tendința de a dezvolta conspirații. De a gândi că, în spatele unui fapt relatat oficial există, totuși, ceva ascuns”.

Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria
Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria

Așa cum unii au tendința de a crea teorii ale conspirației, există și oameni care, în condiții excepționale de viață, dezvoltă alte tipuri de comportament.

„Cei care au personalitate premorbidă de tip distimic (n.r. – înclinați spre depresie), aceștia, în condiții extreme, cum este această pandemie, se developează în sensul depresiv, fac depresii, unele duse până la intensitate psihotică sau până la tentative de suicid, eu având astfel de situații acum în cabinet, de când cu pandemia. Alții, care sunt structuri anxioase, fac atacuri de panică, fac fobii de toate felurile. Deci fiecare se decenzurează în sensul personalității lui latente care, anterior, este cumva cenzurată și se desfășoară în limite normale în condiții de viață normale. Acum nu mai sunt niște condiții de viață normale și, atunci, oamenii se manifestă în funcție de tipul de personalitate al fiecăruia”, completează psihiatrul Ana Andronescu.

Cine sunt cei care aderă la teoriile conspirației

Așadar, până acum avem două elemente care duc la apariția teoriilor conspirației. Unul este reprezentat un anumit tip de personalitate, iar celălalt este prezența unui anumit context ieșit din limitele normalului, care favorizează manifestarea personalității hipoparanoide, acolo unde ea se găsea în stare latentă.

Dincolo de acestea, mai există și o altă variabilă, care duce la extinderea teoriilor conspirației: cei cred aceste teorii și care îngroașă rândurile conspiraționiștilor.

„Cei care au personalitate hipoparanoidă sunt oameni care au, în general, și o personalitate foarte dominantă. Având o personalitate dominantă, au puterea de a crea un delir indus, adică de a transmite altor oameni ideea lor. Acești alți oameni care preiau ideile celor cu structuri hipoparanoide sunt oameni cu structuri inductibile, adică sunt personalități slabe, care preiau o informație sau o idee din partea unuia care are o personalitate dominantă. În felul acesta, ideea conspirației se răspândește destul de ușor la un număr mare de oameni”.

Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria
Ana Andronescu, medic primar psihiatru Regina Maria

Există, așadar, niște lideri, cei care dezvoltă teoriile conspirației legate de coronavirus (sau alte teorii), și niște adepți, cei cu personalități mai slabe, care preiau și dau mai departe aceste idei conspirative.

„Cei cu personalitate hipoparanoidă au tendința de a interpreta, sunt circumspecți, suspicioși, nu cred nimic și, tot timpul, pornind de la niște premise reale, respectiv infecția cu coronavirus de acum, ajung, pe niște căi logice, la niște concluzii false. Și aceste concluzii false, cum ar fi ideea conspirației, sunt transmise prin puterea lor de inducție, prin faptul că ei sunt niște personalități dominante. Atunci, ei transmit, într-un număr mai mic sau mai mare, depinde în ce mediu se dezvoltă ei, aceste idei. Și așa, de la unul la altul, se transmite ideea conspirației”, detaliază medicul.

Care e pericolul și cum poate fi limitat

Înmulțirea adepților teoriilor conspirației este periculoasă pentru orice societate, pentru că nu se știe niciodată ce parcurs poate avea și care ar putea fi efectele, atunci când conspiraționiștii fac parte din grupuri mai mari și mai puternice.

Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a declarat în iunie 2020 că, din cauza teoriilor conspirației legate de coronavirus îi este tot mai greu să explice populației generale existența virusului și a bolii. „Oamenii, la cât au auzit și la cât au văzut și la câte teorii de conspirații au văzut, care toate pun sub semnul întrebării tot ce se face, sunt mulți care pun semne de întrebare legitime, dar semne de întrebare sunt induse și mulți dintre ei cred deja aceste teorii, că nu e Covid și că noi exagerăm, că de fapt e o conspirație a lui Bill Gates, că e a nu știu cui”, a spus Arafat la postul de televiziune Digi24.

Psihiatrul Ana Andronescu e de părere că posturile TV și mass-media alimentează tot felul de idei false legate de COVID-19, chiar dacă nu le expun direct, ci doar le induc: „Multe televiziuni încearcă să dezvolte această temă a conspirației. Atunci, oamenii preiau și amplifică și transmit mai departe. Și sigur că, la un moment dat, fenomenul devine de necontrolat. Unii chiar cred că nu există virusul, pentru că sunt canale TV care transmit inclusiv această informație. Poate nu o transmit direct, dar o fac voalat. Induc ideea cum că gravitatea bolii este exagerată și încearcă să minimalizeze, ceea ce este extrem de grav”.

Există însă și situații în care tocmai figurile autoritare și „de încredere” induc idei false și, uneori periculoase. Sugestivă în acest sens este intervenția președintelui american Donald Trump care a sugerat că injectarea cu dezinfectant ar putea avea efecte benefice împotriva COVID-19, iar urmarea a fost creșterea numărului de apeluri la urgenţă, în Statele Unite, cu privire la ingerarea de dezinfectant.

Ce se poate face pentru a limita efectele teoriilor conspirației? Dacă nu putem controla tipurile de personalitate predispuse la a genera și a transmite mai departe conspirații, putem să avem grijă ce fel de informații transmitem și de unde ne informăm.

„Consider că informația este extrem de importantă și că face, de multe ori, mai mult rău. Informația ar trebui să fie o transmisie a unui eveniment de viață, să fie scurtă, concisă, la obiect, fără implicare afectivă. Pentru că cei care transmit informația se implică afectiv și dramatizează și, prin expresie și tonul vocii, amplifică starea de neliniște a oamenilor”, spune medicul psihiatru.

Cea mai mare parte a responsabilității stă, așadar, în mâinile presei și a celor care distribuie informație pe internet, pe tot felul de platforme. Dacă mass-media este reglementată legal, cel puțin în mediul audiovizual și al presei scrise, lucrurile nu sunt la fel de simple pe internet, unde oricine poate să scrie orice, mai ales pe rețelele sociale. De la îndemnuri la a nu purta mască, unele mergând până la ideea că măștile în sine sunt contaminate cu noul coronavirus, până la inducerea ideii că virusul nu există și că există, în schimb, „Afacerea COVID”.

Sub umbrela dreptului la libera exprimare, propagarea de idei false poate face mult rău societății și fiecărui om în parte.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că pandemia de coronavirus a fost însoțită de o infodemie, adică o „supra-abundență de informații – unele adevărate, altele nu – ceea ce face dificil ca oamenii să găsească surse și îndrumare de încredere atunci când au nevoie”.

„Este important ca mass-media să fie foarte responsabilă, pentru că noi nu știm ce se va întâmpla, cum va evolua această boală. Poate să dureze ani de zile. Dacă durează ani de zile, se poate crea o psihoză în masă, adică oamenii greu se vor adapta la acest lucru. Oamenii sunt tulburați de informații divergente, dar ei ar trebui să creadă informația oficială, cea care vine din partea organelor oficiale”, completează Ana Adronescu, medic primar psihiatru.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare